Cum devine Ungaria o problem─â european─â

Publicat în Dilema Veche nr. 413 din 12-18 ianuarie 2012
Cetăţeanul european  Cu drepturi jpeg

Din ÔÇ×premianta claseiÔÇť ex-comuniste ├«n materie de reforme ┼či de integrare ├«n UE, cum era ├«n anii ÔÇÖ90, Ungaria a devenit un caz. ┼×i va continua s─â fie, de┼či recent premierul Viktor Orb├ín a declarat c─â e gata s─â reia negocierile cu UE ┼či FMI ÔÇ×f─âr─â condi┼úiiÔÇť. Numai c─â, ├«ntre timp, ├«n pres─â a ├«nceput construc┼úia unui ÔÇ×discursÔÇť despre ce ┼či cum face ┼či drege Ungaria. ┼×i, dup─â cum ne ├«nva┼ú─â ┼čtiin┼úele limbajului, acest ÔÇ×discursÔÇť va sf├«r┼či prin a crea/modifica o realitate.

├Äntrebarea cea mai arz─âtoare ÔÇô repetat─â ├«n ultimul timp ├«n mai toate limbile europene ÔÇô este ÔÇ×Ungaria se ├«ndreapt─â spre fascism?ÔÇť. Sigur, ea vine mai degrab─â dinspre st├«nga. ┼×i deturneaz─â un pic aten┼úia de la nuan┼úele problemei (iar Infernul se ascunde ├«n nuan┼úe, evident...). ┼×i lui Berlusconi i s-a tot pus eticheta de ÔÇ×fascistÔÇť de c─âtre st├«nga italian─â (┼či nu numai), dar dup─â cum s-a v─âzut nu asta a fost cea mai mare problem─â a lui. E adev─ârat, simplific├«nd lucrurile, Ungaria ├«ntrune┼čte acum dou─â condi┼úii care, ├«n istorie, au f─âcut alte ┼ú─âri s-o ia razna: falimentul economic ┼či re├«nvierea na┼úionalismului. Viktor Orb├ín a c├«┼čtigat alegerile cu un discurs ÔÇ×anti-BruxellesÔÇť ÔÇô ca ┼či Berlusconi la vremea lui; ┼či nici Sarkozy n-a ratat ocazia, ├«n campania electoral─â, s─â ÔÇ×ciupeasc─âÔÇť un pic structurile birocratice ale institu┼úiilor europene. Numai c─â, spre deosebire de ceilal┼úi doi colegi de Partid Popular European, Orb├ín ┼či-a anexat la guvernare mi┼čcarea na┼úionalist─â Jobbik ┼či s-a apucat s─â ┼či implementeze m─âsurile de ÔÇ×patriotism economicÔÇť ┼či de revigorare a identit─â┼úii na┼úionale. Berlusconi doar ÔÇ×glumiseÔÇť ├«n campanie c├«nd le f─âcuse cu ochiul aleg─âtorilor propun├«nd renun┼úarea la euro ┼či c├«nd ├«i bomb─ânise pe tehnocra┼úii europeni. Orban a fost serios: s-a pus pe treab─â. A┼ča ├«nc├«t acum este numit, ├«n ziare prestigioase, ÔÇ×o sechel─â a istorieiÔÇť (La Stampa) sau ÔÇ×un nostalgicÔÇť (Le Monde). Vrea Ungaria Mare, imperial─â ┼či catolic─â. O fi vr├«nd, cine ┼čtie? Numai c─â asemenea etichet─âri rapide rateaz─â ┼úinta. S├«nt mai degrab─â reful─âri emo┼úionale care dau satisfac┼úie adversarilor s─âi. Dar nu rezolv─â nimic ┼či, mai ales, le creeaz─â multora impresia c─â, odat─â numit, ÔÇ×r─âulÔÇť poate fi ├«nvins. Cum?

Cristian Ghinea (v. articolul s─âu din pagina 12) are dreptate c├«nd spune c─â UE nu are instrumentele pentru a interveni, a┼ča cum solicit─â foarte multe voci. Acum c├«┼úiva ani, c├«nd ├«n Austria a ajuns ├«n coali┼úia de guvernare partidul na┼úionalist-populist al lui Jorg Haider, Comisia European─â a pus Austria ÔÇ×sub supraveghereÔÇť timp de c├«teva luni. ÔÇ×Dup─â care a renun┼úatÔÇť ÔÇô conchid unii rapid ÔÇô pentru c─â nu avea ce face. Da, nu prea mai avea ce face, dar nici Haider n-a f─âcut ce anun┼úase ÔÇô s-a ÔÇ×cumin┼úitÔÇť. Pe de alt─â parte, alte ziare prestigioase ÔÇô precum The Guardian ┼či altele ÔÇô atrag aten┼úia, prin editoriali┼čtii lor, c─â UE poate interveni: conform articolului 7 din Tratatul de la Lisabona, poate suspenda dreptul de vot al statelor membre care ├«ncalc─â regulile democratice. Dar asta ar da ap─â la moar─â tocmai discursului na┼úionalist, antieuropean, care a prins contur tot mai mult ├«n Ungaria ┼či nu numai. Tras─â de urechi ├«n politicile ┼či campaniile electorale na┼úionale pentru c─â e prea birocratic─â ┼či ne-legitim─â ├«n plan democratic, Comisia European─â ar fi perceput─â ca un zbir dac─â s-ar apuca s─â ia m─âsuri ferme ├«mpotriva vreunui stat membru. A┼ča c─â r─âm├«ne la procedurile soft agreate de toat─â lumea: trimite scrisori de ├«ngrijorare guvernului maghiar, ÔÇ×d─â semnaleÔÇť etc. Politicienii din celelalte state membre fac la fel, strecur├«ndu-se abil prin ┼úes─âtura complicat─â pe care o reprezint─â rela┼úiile comunitare, bilaterale, multilaterale ┼či e┼úetera din UE: abia de cur├«nd, ministrul de Externe francez Alain Jupp├ę a declarat c─â ÔÇ×exist─â o problem─â ast─âzi ├«n UngariaÔÇť. ÔÇ×O problem─âÔÇť a fost mai demult; acum s├«nt nenum─ârate probleme. O ├«ncreng─âtur─â de probleme. Care nu se rezolv─â prin critici militante pentru c─â Guvernul Orb├ín e ├«mpotriva avorturilor, l-a b─âgat pe Dumnezeu ├«n Constitu┼úie ┼či nu permite c─âs─âtoria ├«ntre homosexuali. Cum bine observ─â Eric Maurice, redactor-┼čef la Presseurop.eu, ÔÇ×referin┼úa la Dumnezeu ├«n Constitu┼úie, refuzul c─âs─âtoriilor ├«ntre homosexuali sau posibilitatea de a restr├«nge dreptul la avort s├«nt pozi┼úii conservatoare, dar ele se pot reg─âsi de exemplu ├«n Grecia pentru prima, ├«n Fran┼úa (printre altele) pentru a doua, ├«n Irlanda, Malta sau Polonia pentru cea de-a treiaÔÇť. Cum face de multe ori, st├«nga militant─â se repede la c├«teva lucruri foarte vizibile ┼či ÔÇ×┼čocanteÔÇť ┼či ├«┼či consum─â energiile comb─ât├«ndu-le, iar ├«n felul acesta las─â deoparte chestiuni la fel de periculoase. Cea mai ├«ngrijor─âtoare este, cred, reinventarea ┼či adaptarea la realitatea de azi a discursului na┼úionalist care ├«i culpabilizeaz─â pe ÔÇ×ceilal┼úiÔÇť. Ideea c─â ÔÇ×ceilal┼úiÔÇť s├«nt de vin─â ÔÇô FMI, Comisia European─â, ne-catolicii, ne-maghiarii etc. ÔÇô e solu┼úia comod─â pentru a obloji r─ânile cet─â┼úenilor, ├«n numele unei revigorate ÔÇ×identit─â┼úi na┼úionaleÔÇť. Numai c─â, pe termen lung, are efecte perverse (dac─â nu chiar catastrofale): construie┼čte, ├«n mintea oamenilor, iluzii perdante, manipuleaz─â emo┼úii ┼či credin┼úe, creeaz─â convingeri de care societatea cu greu mai poate sc─âpa.

Ungaria nu e, deocamdat─â, nedemocratic─â, iar Orb├ín nu e fascist. E doar o societate ├«n deriv─â, care se str─âduie┼čte s─â ├«┼či reconstruiasc─â un discurs identitar ┼či ├«nghite greu c─âderea rapid─â, dup─â ce ie┼čirea din comunism se f─âcuse cu succes: economic, politic, democratic. A ales o solu┼úie perdant─â ÔÇô re├«nvierea unui discurs vetust, izola┼úionist ┼či ÔÇ×excep┼úionalistÔÇť. Problema e c─â acest tip de discurs e cel mai molipsitor din c├«te exist─â. Iar asta e cu adev─ârat o problem─â european─â.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

Adevarul.ro

image
├Änchisoare pe via┼ú─â ├«n┬áMarea Britanie pentru ┼čoferii care produc accidente mortale. ├Än ce condi┼úii se aplic─â pedeapsa maxim─â
Marea Britanie introduce pedeapsa cu ├«nchisoarea pe via┼ú─â pentru ┼čoferii care ucid, ├«n cadrul unei ample reforme a justi┼úiei care a intrat duminic─â ├«n vigoare, potrivit informa┼úiilor publicate de BBC.
image
O t├ón─âr─â ┼či-a dorit o noapte de vis ├«n compania unui ÔÇ×Don JuanÔÇŁ. Idila s-a transformat ├«n co┼čmar
O t├ón─âr─â care credea c─â va tr─âi o noapte de vis al─âturi de un a┼ča-zis ÔÇ×Don JuanÔÇŁ s-a trezit a doua zi ca dintr-un co┼čmar. B─ârbatul a fost condamnat pentru faptele sale.
image
Imagini din patiseria Paul din mall Promenada ├«nchis─â de ANPC din cauza mizeriei ┼či a alimentelor expirate VIDEO
O echipa din Comisariatul pentru Protec┼úia Consumatorilor din Municipiul Bucure┼čti a constatat un mod defectuos ├«n desf─â┼čurarea activit─â┼úii Patiseriei/cofet─âriei Paul, care oferea spre consum produse care pot pune ├«n pericol via┼úa ┼či s─ân─âtatea consumatorilor.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.