Cum devine Ungaria o problemă europeană

Publicat în Dilema Veche nr. 413 din 12-18 ianuarie 2012
Cetăţeanul european  Cu drepturi jpeg

Din „premianta clasei“ ex-comuniste în materie de reforme şi de integrare în UE, cum era în anii ’90, Ungaria a devenit un caz. Şi va continua să fie, deşi recent premierul Viktor Orbán a declarat că e gata să reia negocierile cu UE şi FMI „fără condiţii“. Numai că, între timp, în presă a început construcţia unui „discurs“ despre ce şi cum face şi drege Ungaria. Şi, după cum ne învaţă ştiinţele limbajului, acest „discurs“ va sfîrşi prin a crea/modifica o realitate.

Întrebarea cea mai arzătoare – repetată în ultimul timp în mai toate limbile europene – este „Ungaria se îndreaptă spre fascism?“. Sigur, ea vine mai degrabă dinspre stînga. Şi deturnează un pic atenţia de la nuanţele problemei (iar Infernul se ascunde în nuanţe, evident...). Şi lui Berlusconi i s-a tot pus eticheta de „fascist“ de către stînga italiană (şi nu numai), dar după cum s-a văzut nu asta a fost cea mai mare problemă a lui. E adevărat, simplificînd lucrurile, Ungaria întruneşte acum două condiţii care, în istorie, au făcut alte ţări s-o ia razna: falimentul economic şi reînvierea naţionalismului. Viktor Orbán a cîştigat alegerile cu un discurs „anti-Bruxelles“ – ca şi Berlusconi la vremea lui; şi nici Sarkozy n-a ratat ocazia, în campania electorală, să „ciupească“ un pic structurile birocratice ale instituţiilor europene. Numai că, spre deosebire de ceilalţi doi colegi de Partid Popular European, Orbán şi-a anexat la guvernare mişcarea naţionalistă Jobbik şi s-a apucat să şi implementeze măsurile de „patriotism economic“ şi de revigorare a identităţii naţionale. Berlusconi doar „glumise“ în campanie cînd le făcuse cu ochiul alegătorilor propunînd renunţarea la euro şi cînd îi bombănise pe tehnocraţii europeni. Orban a fost serios: s-a pus pe treabă. Aşa încît acum este numit, în ziare prestigioase, „o sechelă a istoriei“ (La Stampa) sau „un nostalgic“ (Le Monde). Vrea Ungaria Mare, imperială şi catolică. O fi vrînd, cine ştie? Numai că asemenea etichetări rapide ratează ţinta. Sînt mai degrabă refulări emoţionale care dau satisfacţie adversarilor săi. Dar nu rezolvă nimic şi, mai ales, le creează multora impresia că, odată numit, „răul“ poate fi învins. Cum?

Cristian Ghinea (v. articolul său din pagina 12) are dreptate cînd spune că UE nu are instrumentele pentru a interveni, aşa cum solicită foarte multe voci. Acum cîţiva ani, cînd în Austria a ajuns în coaliţia de guvernare partidul naţionalist-populist al lui Jorg Haider, Comisia Europeană a pus Austria „sub supraveghere“ timp de cîteva luni. „După care a renunţat“ – conchid unii rapid – pentru că nu avea ce face. Da, nu prea mai avea ce face, dar nici Haider n-a făcut ce anunţase – s-a „cuminţit“. Pe de altă parte, alte ziare prestigioase – precum The Guardian şi altele – atrag atenţia, prin editorialiştii lor, că UE poate interveni: conform articolului 7 din Tratatul de la Lisabona, poate suspenda dreptul de vot al statelor membre care încalcă regulile democratice. Dar asta ar da apă la moară tocmai discursului naţionalist, antieuropean, care a prins contur tot mai mult în Ungaria şi nu numai. Trasă de urechi în politicile şi campaniile electorale naţionale pentru că e prea birocratică şi ne-legitimă în plan democratic, Comisia Europeană ar fi percepută ca un zbir dacă s-ar apuca să ia măsuri ferme împotriva vreunui stat membru. Aşa că rămîne la procedurile soft agreate de toată lumea: trimite scrisori de îngrijorare guvernului maghiar, „dă semnale“ etc. Politicienii din celelalte state membre fac la fel, strecurîndu-se abil prin ţesătura complicată pe care o reprezintă relaţiile comunitare, bilaterale, multilaterale şi eţetera din UE: abia de curînd, ministrul de Externe francez Alain Juppé a declarat că „există o problemă astăzi în Ungaria“. „O problemă“ a fost mai demult; acum sînt nenumărate probleme. O încrengătură de probleme. Care nu se rezolvă prin critici militante pentru că Guvernul Orbán e împotriva avorturilor, l-a băgat pe Dumnezeu în Constituţie şi nu permite căsătoria între homosexuali. Cum bine observă Eric Maurice, redactor-şef la Presseurop.eu, „referinţa la Dumnezeu în Constituţie, refuzul căsătoriilor între homosexuali sau posibilitatea de a restrînge dreptul la avort sînt poziţii conservatoare, dar ele se pot regăsi de exemplu în Grecia pentru prima, în Franţa (printre altele) pentru a doua, în Irlanda, Malta sau Polonia pentru cea de-a treia“. Cum face de multe ori, stînga militantă se repede la cîteva lucruri foarte vizibile şi „şocante“ şi îşi consumă energiile combătîndu-le, iar în felul acesta lasă deoparte chestiuni la fel de periculoase. Cea mai îngrijorătoare este, cred, reinventarea şi adaptarea la realitatea de azi a discursului naţionalist care îi culpabilizează pe „ceilalţi“. Ideea că „ceilalţi“ sînt de vină – FMI, Comisia Europeană, ne-catolicii, ne-maghiarii etc. – e soluţia comodă pentru a obloji rănile cetăţenilor, în numele unei revigorate „identităţi naţionale“. Numai că, pe termen lung, are efecte perverse (dacă nu chiar catastrofale): construieşte, în mintea oamenilor, iluzii perdante, manipulează emoţii şi credinţe, creează convingeri de care societatea cu greu mai poate scăpa.

Ungaria nu e, deocamdată, nedemocratică, iar Orbán nu e fascist. E doar o societate în derivă, care se străduieşte să îşi reconstruiască un discurs identitar şi înghite greu căderea rapidă, după ce ieşirea din comunism se făcuse cu succes: economic, politic, democratic. A ales o soluţie perdantă – reînvierea unui discurs vetust, izolaţionist şi „excepţionalist“. Problema e că acest tip de discurs e cel mai molipsitor din cîte există. Iar asta e cu adevărat o problemă europeană.

O mare invenție – contractul social jpeg
Se poate trăi și sub dictatură?
Fără această probă, argumentele celor care apără Justiția și judecătorii își pierd credibilitatea.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Resemnare
Turcia e doar încă un teren de luptă dintr-un război care se poartă intens de-a lungul și de-a latul lumii.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Un „dezavantaj” avantajos
Pe scurt: nu sîntem de acord ca, dacă 25 de parteneri ne vor în Schengen și doi nu, dreptatea să fie de partea celor doi.
Frica lui Putin jpeg
Non scholae...
Cîți nu scriu cu duiumul postări agramate și totuși se fac înțeleși, dovadă că primesc like-uri și au și urmăritori din belșug.
index jpeg 5 webp
James Bond și fabrica de ciocolată a lui Charlie
Oricum, ce altceva este un spion la scara istoriei, dacă nu un copil mare care știe cum să (se) joace, nu-i așa?
A F portait Tulane 23 1 jpeg
Pierdut respect. Găsitorului, recompensă!
Ce a produs această schimbare din ce în ce mai accelerată în ultimii zece, douăzeci de ani?
„Cu bule“ jpeg
Curriculum vitae
În perioada comunistă, formula latinească s-a folosit mai puțin.
HCorches prel jpg
Undercover agent
Redați-le profesorilor demnitatea.
p 7 WC jpg
Alunecînd treptat spre distopie
Legea IA europeană, care urmează să fie finalizată în cursul acestui an, interzice explicit utilizarea datelor generate de utilizatori în scopul „clasificării sociale”.
Comunismul se aplică din nou jpeg
După 30 de ani
Mai sînt destui care cred că americanii nu au fost pe Lună, că totul ar fi fost o mare păcăleală, o făcătură de Hollywood.
index jpeg webp
Sindromul „greaua moștenire”
În cele mai multe cazuri, însă, politicienii se străduiesc să arate că ei sînt inițiatorii proiectelor
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Cadavre și steaguri
De fapt, avem de-a face cu o tactică de evaziune.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Despre vorbitul în public
O cauză frecventă a derapajului oratoric este confuzia, mai mult sau mai puţin conştientă, a genurilor.
Frica lui Putin jpeg
Oglinda
El privi în oglindă și, firește, se văzu pe sine însuși.
index jpeg 5 webp
Republica Turcia de o sută de ani
În rîndul turcilor s-a conturat o nouă filozofie, chiar ideologie: kemalismul. Mustafa Kemal Atatürk a schimbat mentalități.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
„Cu bule“ jpeg
Fotbal și futbol
Să fi fost mai curînd (cum s-a mai presupus) o manifestare de pudibonderie comparabilă cu cele produse de alte obsesii românești mai vechi și mai noi, precum teama de cacofonii?
HCorches prel jpg
Este multă tristețe în sufletul lor
Și totuși, cînd intră la ore, încearcă să aibă zîmbet pe buze. Și totuși, cînd ies de la ore, adesea au zîmbet pe buze.
IMG 8779 jpeg
p 7 WC jpg
O lume a reluărilor nedorite
Inteligența Artificială e, în cele din urmă, un instrument, care poate fi folosit în scopuri bune
Comunismul se aplică din nou jpeg
Crimă și pedeapsă
După eliberare, Bogdan Stașinski a fost preluat probabil de serviciile secrete occidentale și nu se mai știe nimic clar despre el.
O mare invenție – contractul social jpeg
Ce fel de magistrați?
Rostul profund al întregului sistem judiciar constă în realizarea și menținerea armoniei sociale.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Discuția despre extremism
Nu, interzicerea unui partid nu e soluția. Pentru incidente specifice există Codul Penal. Pentru tot restul e vorba de bun-simț.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știu și ce pot economiștii (O întrebare pe care mi-am pus-o prin 2008 și la care încă aștept răspuns...)
Ne lăsăm sau nu ne lăsăm pe mîna „experţilor”? N-avem de ales. Ne lăsăm. Dar pe mîna căruia dintre ei?

Adevarul.ro

image
Cine a fost Vera Putina, presupusa mamă biologică a liderului de la Kremlin
Vera Putina, care a murit, miercuri, 31 mai, la 96 de ani, a ieșit din obscuritate în 1999, pretinzând că este mama biologică a lui Vladimir Putin, pe care a pretins că l-a abandonat când era copil.
image
Frații Tate și interlopii din „Familia DMS“, un sindicat de crimă organizată din România
Andrew și Tristan Tate, anchetați pentru trafic de persoane și viol, au câștigat bani din săli de jocuri de noroc în colaborare cu cel mai mare sindicat de crimă organizată din România, arată o investigație realizată de Rise Project.
image
Ce zodii sunt adevărate mașini de făcut bani. S-au născut pentru asta
Unii dintre nativii zodiacului se mulțumesc cu un serviciu sigur și cu un venit stabil, în timp ce alte semne zodiacale sunt făcute să producă bani pe bandă rulantă.

HIstoria.ro

image
George Gershwin și visul american
George Gershwin (1898-1937) a marcat scena americană la începutul secolului XX.
image
De ce se urau de moarte Ştefan cel Mare şi Vlad Ţepeş. Duşmănia lor apare într-un document de la Vatican!
Vlad Ţepeş, domn al Munteniei în trei rânduri, şi Ştefan cel Mare, voievodul care a condus Moldova timp de aproape jumătate de secol, au avut relaţii sinuoase, în funcţie de conjunctura politică a vremii şi de interesele administrative.
image
Château La Coste, în Provence: ce descoperire!
Ce e, până la urmă, Château La Coste? Un spaţiu magic, construit în jurul unei îndeletniciri cu tradiţie: facerea vinului.