Culori și subiecte „de vară”

Publicat în Dilema Veche nr. 393 din 25-31 august 2011
Ce se mai întîmplă cu presa culturală europeană jpeg

Avem o viaţă colorată, nu ne putem plînge. „Colorată“ în sensul figurat pe care îl pot da sinonimele cuvîntului, luate din dicţionar: „expresivă, plastică, sugestivă, vie“. Iar cel mai mult şi mai mult ne-o colorează televiziunile şi ziarele – care ne construiesc, de fapt, actualitatea. Deveniţi robi ai telecomenzii, cei mai mulţi dintre concetăţenii noştri trăiesc cu senzaţia că anumite lucruri sînt importante şi altele nu pentru că „aşa au zis ăştia la televizor“. Iar „ăştia“ au căpătat în timp abilitatea de a exploata anumite subiecte pentru a face audienţă. Ceea ce, pînă la un punct, e normal: ca să aibă din ce trăi şi mîine, ziarele şi televiziunile trebuie să scoată bani din ceea ce vînd, iar pentru asta trebuie să vîndă cît mai multor clienţi. 

Problema e că acest mecanism al pieţei se aplică simplist, după logica românească îndelung exersată în tranziţie, aceea a „tunului“: industria mass-media vrea profit mare şi rapid şi, în numele „cererii şi ofertei“, e dispusă să livreze aproape orice. Or, presa nu e un simplu „produs“, ci are efecte şi funcţii sociale multiple. Între altele, poate crea o agendă publică şi – foarte simplu spus – le poate da multor oameni senzaţia că asta e lumea, asta e societatea în care trăiesc, cu valorile sale: aceea de la televizor şi din ziare. 

Pentru că românii sînt foarte mari consumatori de televiziune, ştirile TV sînt cele care dau tonul actualităţii şi impun subiectele. De multe ori, ziarele nu fac decît să le înghită pe nemestecate şi să le rumege. Iar de cînd ediţiile online ale ziarelor au luat avînt, a apărut un soi de concurenţă specială între presa online şi TV: pe site-urile „presei scrise“ apar imagini şi fragmente video, iar audienţa lor se măsoară permanent (ca şi la televiziuni). Aşa încît „tochitura“ de subiecte pasate de la TV spre ziare e ceva mai complexă. Dar, pe lîngă subiecte, mai e vorba şi despre ton şi stil. Imaginile sînt de multe ori agresive, montajul se vrea „spectaculos“, culorile sînt tari (la propriu!), limbajul e un amestec de expresii populare şi argotice. Vara se vede şi mai clar cum funcţionează acest mecanism şi cum se „impune“ o realitate în numele audienţei. Programele de ştiri abundă în secvenţe de la mare, ştranduri şi grătare, ambalate în texte insipide care încep invariabil cu „românii“ (stau pe plajă, merg la ştrand, au ieşit la grătar), de parcă nimeni nu s-ar mai ocupa cu altceva în ţărişoară decît cu – după o expresie ajunsă şi ea clişeu – „distracţia la maxim“. În secvenţele cu pricina, oamenii sînt adesea îmbrăcaţi în haine de culori ţipătoare şi vorbesc pe şleau. La tarabele cu suveniruri din staţiunile turistice (care, desigur, apar şi ele în contextul „distracţiei“) se vînd minunate kitsch-uri – mai nou, aduse din import. În general, din asemenea ştiri rezultă că „românii“ se simt bine. Pe de altă parte însă, chiar dacă politicienii sînt în vacanţă, se construiesc „subiecte“ în jurul oricărei vorbe sau năzbîtii cu potenţial de scandal. Ediţiile web ale ziarelor au învăţat să scoată la vedere, pe homepage, orice flecuşteţ generator de click-uri. Şi nu mă refer la ziarele populare, ci la cele cu pretenţii de seriozitate. Nu mai contează că uneori se încalcă orice principiu jurnalistic. De pildă, în cazul educatoarei bănuite că ar fi participat la spargeri din locuinţe, înainte ca justiţia să se pronunţe, presa a „tras de subiect“ decretînd pur şi simplu: „Educatoarea sexy şi iubitul ei, hoţ de meserie, au spart case în toată ţara“. Prezumţia de nevinovăţie? A se slăbi cu mofturile: mai bine dăm, în exclusivitate, poze cu educatoarea în costum de baie, că şi astea fac audienţă.

Într-o asemenea lume aparent veselă şi neglijentă, nu mai e loc pentru subiecte serioase, pentru dezbateri substanţiale. Sau, şi mai rău, temele importante se contaminează de această atmosferă de cîrciumă sătească ori sînt ambalate „sexy“, (tot) ca să aducă audienţă. În presa de calitate europeană, există o mare preocupare pentru temele majore ale zilei – de la soarta monedei unice şi a Uniunii Europene la înflorirea populismului şi manifestările de protest. La noi, dezbaterea politică se reduce la simple contre verbale şi căutări ale paiului din ochiul adversarului. Dezbaterea de idei n-a fost niciodată încurajată de ziarele şi televiziunile noastre, iar acum e dată afară cu totul, căci „e criză“. Dar chiar dacă nu ar fi fost criză, mă tem că peisajul tot aşa ar fi arătat. Televiziunile comerciale şi-au construit, în timp, un public avid de „culoare“, dar mai degrabă inert intelectual şi moral. Ziarele le-au urmat exemplul, iar ediţiile online ale acestora le calcă pe urme şi mai abitir, ajutate şi de tehnologie: „bizonul“ (căci aşa e numit telespectatorul sau cititorul în jargonul unor producători de ştiri sau manageri din instituţiile media) trebuie să stea cuminte şi să consume ce-i livrăm „noi“. Deocamdată, cu această „viziune“ simplistă, presa comercială a cîştigat partida: s-au făcut bani frumoşi din mass-media, „bizonii“ au stat cuminţi şi au consumat. Problema e că „bizonii“ se plictisesc la un moment dat şi fug pe altă păşune. Confruntate cu evoluţia tehnologiei care pune în dificultate ziarele tipărite, lovite de criză mai mult decît îşi închipuiau, trusturile media de la noi dau din colţ în colţ, plîngînd după profiturile de mai an. În faţa provocărilor majore, se apelează la aceleaşi soluţii ieftine: şi mai multă „culoare“, şi mai mult „popor la televizor“. Încă mai ţine. Dar nu prea mult.

index jpeg 6 webp
„Poleiala” de pe Selly
În ultimii doi ani, am ciulit urechile la știrile despre Selly, încercînd să-i urmăresc traiectoria.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
De ce se depărtează românii de UE
Niciodată în istoria ei n-a avut România o perioadă așa lungă de prosperitate și dezvoltare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Feminitate și destin
Destinul converteşte „ordinea“ naturală (şi pe cea divină?) în viaţă, în dinamism imanent, în armonie de inanalizabile.
Frica lui Putin jpeg
Telefonul mobil
Ca să rezumăm printr-o imagine totul: ducem o viață de anexă a telefonului mobil.
index jpeg 5 webp
Una dintre cele mai inteligente femei din secolul al XIX-lea
Nu au trecut prea mulți ani, vreo cinci să fi fost, și Elena Ghica a mai urcat un munte, a mai ajuns pe un vîrf: pe Mont Blanc.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Iconofobie jpeg
Despre „dinamicile” literare
Dinamica trecutului face loc unei noi dinamici analitice, mult mai sofisticate decît odinioară.
„Cu bule“ jpeg
De la pivniță la cîrciumă
Circulă în ultima vreme, în articole jurnalistice și în postări care le preiau conținutul și formulările, o explicație fantezistă pentru originea expresiei beat criță.
HCorches prel jpg
Dragul meu fiu,
Cînd Selly avea vîrsta ta, avea în cont mai mulți bani decît valorează tot ce familia ta a adunat de-a lungul timpului.
IMG 8779 jpeg
Dacă xenofobia nu-i rasism, fotbalul e sport?
Aşa că, o fi fotbalul un sport, doar că voi, care intraţi, lăsaţi orice toleranţă! Dacă ar fi privit mai atent, Virgiliu ar fi găsit în dantesca lui coborîre cohorte de driblangii.
p 7 WC jpg
Va reconsidera Biserica Catolică doctrina despre contracepție?
Unii dintre teologii catolici de prim rang care au participat la dezbatere au sugerat că utilizarea anticoncepționalelor poate fi, în anumite circumstanțe, legitimă.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Diferențe
Dacă ar fi să fac o comparație, Val Gardena, de exemplu, e o zonă de schi în Italia în care pîrtiile legate între ele însumează 500 de kilometri.
O mare invenție – contractul social jpeg
Subiect de drept și drept subiectiv (III)
Expresiile subiect de drept și drept subiectiv par să aibă o nuanță tautologică sau să trimită la o definiție idem pe idem.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Turcia fără Erdogan?
Recep Tayyip Erdogan este de atîta vreme la putere încît nimeni nu poate spune cu siguranță cum va arăta Turcia după o eventuală plecare a sa din palatul prezidențial.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Cum de nu există din partea instituțiilor aferente reacții prompte, severe, susținute juridic, împotriva unei astfel de imposturi?
Frica lui Putin jpeg
Centrali
Cîte unul se crede central fiindcă e bătăușul clasei; un altul, fiindcă e al planetei.
AFumurescu prel jpg
Inteligență artificială; cu materialul clientului
…a trecut întîi o boare pe deasupra știrilor: există inteligență artificială! Mai întîi ni s-au deșteptat telefoanele.
index jpeg 5 webp
Amelia Earhart și Eleanor Roosevelt, o cină și un zbor cu stelele
„Este începutul unei noi epoci, nu-i așa, cînd o femeie în rochie de seară pilotează un avion noaptea?”, a spus retoric și entuziast Eleanor Roosevelt.
Iconofobie jpeg
Poezia continentelor
Ce surprinde la Whitman este uşurinţa cu care transferă ideea poetică (transcendentalistă) spre geografia culturală a umanităţii.
„Cu bule“ jpeg
Zgubilitic
Cuvîntul zgubilitic nu s-a răspîndit prea mult, dar își păstrează expresivitatea prin felul în care pare să parodieze o terminologie medicală (psihiatrică), prin contrastul comic între simbolismul lipsit de eufonie al primei sale părți și terminația savantă.
HCorches prel jpg
Două tristeți și o așteptare
Le transmit, din experiența personală, că vor simți îmbunătățiri semnificative ale vieții lor, pe toate planurile!
IMG 8779 jpeg
p 7 WC jpg
Cum spargem balonul chinez
Dacă relațiile sino-americane ar fi un joc de cărți, s-ar putea spune că avem o mînă bună. Dar chiar și o mînă bună poate pierde, dacă e jucată greșit.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Scrisori regăsite
Montefiore spune că nota aceasta, găsită după moartea lui Stalin în seiful său personal, a avut efectul scontat.

Adevarul.ro

image
Singura fabrică românească de ciocolată și-a cerut insolvența
În perioada de glorie, fabrica producea 2.000 de tone de ciocolată pe an. Unul dintre sortimente a fost premiat cu medalia „Marca de Aur“.
image
Fanii lui David Attenborough, dezgustați de scenele din cel mai recent documentar: „Nu voiam să văd asta”
Ultimul episod al documentarului TV Wild Isles, al cercetătorului David Attenborough, a trezit repulsie în unii telespectatori.
image
De ce sunt finlandezii cei mai fericiți oameni din lume
Românii sunt mai fericiți față de anul trecut, potrivit World Happiness Report, care arată că ţara noastră a urcat 4 locuri în acest top. Cea mai fericită ţară, din cele 137 câte au fost incluse în clasament, rămâne Finlanda.

HIstoria.ro

image
Mândria națională – arma Ucrainei în război
Războiul declanșat de Vladimir Putin a arătat și o componentă importantă a relațiilor internaționale în secolul al XXI-lea, una a cărei vizibilitate a fost, până acum, scăzută, deoarece nimeni nu se mai aștepta la existența vreunui conflict armat pe teritoriul european.
image
Elena Ceaușescu a dat ordin să se dărâme cârciuma în care mergea socrul ei
Femeie cu suflet mic și foarte răutăcioasă, Elenei Ceaușescu îi plăcea să pună limite. Cumnații și nora nu o puteau vizita decât invitați. Nu l-a iertat nici pe Andruță – tată lui Nicolae Ceaușescu – care mai vorbea cu oamenii, la un țoi, despre problemele cotidiene. Sunt întâmplări relatate de Mirela Petcu și Camil Roguski, în cartea „Ceaușescu: adevăruri din umbră”.
image
Întâlnirea dintre Carol al României și Elena a Greciei şi Danemarcei
După despărţirea de Ioana Zizi Lambrino, principele moştenitor Carol e trimis într-o călătorie în jurul lumii, însoţit de colonelul Nicolae Condeescu.