Cu sufletul la gur─â

Publicat în Dilema Veche nr. 109 din 23 Feb 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

De ani ├«ntregi, ne pl├«ngem c─â nu s├«nt bani pentru cercetare. Tot de ani ├«ntregi, ne l─âud─âm cu succesele interna┼úionale ale unora dintre cercet─âtorii no┼čtri ┼či le folosim pentru a ilustra, obsedant, teoria c─â s├«ntem neputincio┼či ┼či blestema┼úi, "o s─â se aleag─â praful", "ca la noi la nimeni" ┼či a┼ča mai departe. Cam acestea s├«nt extremele ├«ntre care se mi┼čc─â discursul public despre starea ┼čtiin┼úei ├«n societatea noastr─â. Altminteri, cercetarea ┼čtiin┼úific─â nu este o preocupare permanent─â dec├«t pentru cei direct implica┼úi: ea nu se afl─â pe agenda publicului ┼či, din p─âcate, nici pe agenda presei. Ziarele ┼či televiziunile vorbesc despre ┼čtiin┼úe doar dac─â ele s├«nt sursa unor ┼čtiri cu poten┼úial de senza┼úie sau m─âcar de pitoresc: descoperirea vreunui medicament care trateaz─â o boal─â grav─â are ┼čansa s─â devin─â o ┼čtire, pe undeva pe la coada telejurnalului; inova┼úiile tehnologice au ┼či ele ┼čansa s─â p─âtrund─â ├«n sumarul ┼čtirilor, la fel orice studiu despre via┼úa sexual─â. ├Än rest, mai nimic. Cotidienele na┼úionale nu au pagini permanente dedicate ┼čtiin┼úelor, a┼ča cum au suratele lor din Germania sau Marea Britanie, de pild─â. Cer cam mult, nu? Ziarele noastre abia au ├«njghebat, dup─â ani ├«ntregi, c├«te-o pagin─â cultural─â... Oricum, nemaifiind obi┼čnui┼úi cu prezen┼úa ei zilnic─â ├«n orizontul nostru de preocup─âri, nu mai ┼čtim s─â trat─âm ┼čtiin┼úa a┼ča cum trebuie. C├«nd avem de-a face cu un eveniment ┼čtiin┼úific, ne poticnim, jurnali┼čti ┼či cet─â┼úeni deopotriv─â, ├«n stereotipiile pe care le-am adunat ├«n timpul tranzi┼úiei. Cel pu┼úin asta mi se pare c─â s-a ├«nt├«mplat s─âpt─âm├«na trecut─â, c├«nd s-a lansat Gramatica Academiei: ziarele au scris cum s-au priceput, ├«ntr-un efort plin de bun─âvoin┼ú─â care merit─â apreciat. Problema e c─â, de fapt, nu s-au priceput. Ceea ce numim ├«n mod curent "Gramatica Academiei" este un tratat ┼čtiin┼úific care descrie sistemul limbii rom├óne. Nu este o carte de uz general, pentru marele public, nu poate fi citit─â de oricine (c─âci necesit─â un anumit grad de instruc┼úie ┼či unele cuno┼čtin┼úe specifice) ┼či, de altfel, nici nu se adreseaz─â tuturor, nediferen┼úiat. Or, ├«n dorin┼úa de a face din acest eveniment o ┼čtire interesant─â pentru marele public, jurnali┼čtii au aplicat re┼úeta general─â: au dat cifre (a┼ča scrie la manual, s─â dai cifre, ca ┼čtirea s─â capete "concrete┼úe"), insist├«nd inutil asupra faptului c─â "vom avea 15 complemente ├«n loc de 13"; au eviden┼úiat ce se schimb─â fa┼ú─â de edi┼úia veche (a┼ča scrie la manual, s─â insi┼čti pe noutate), de pild─â titlurile celor dou─â volume (Cuv├«ntul ├«n loc de Morfologia ┼či Enun┼úul ├«n loc de Sintaxa), de unde au tras rapid concluziac─â nu se va mai face ├«n ┼čcoal─â "vechea" analiz─â morfo-sintactic─â; ├«n fine, au scris c─â noua Gramatic─â "va intra ├«n vigoare" ├«n 2007 (a┼ča scrie la manual, s─â ar─â┼úi ├«n ┼čtire care e impactul asupra cet─â┼úenilor), ceea ce a indus ideea c─â de la anul, brusc, vom vorbi ┼či vom scrie altfel, "dup─â noile norme". ┼×i nu s-au oprit aici. Dup─â c├«teva zile (a┼ča scrie la manual, s─â dai un follow-up), un cotidian scria c─â noua Gramatic─â "le d─â b─ât─âi de cap oficialilor din Ministerul Educa┼úiei", public├«nd un interviu cu secretarul de stat pentru ├«nv─â┼ú─âm├«nt preuniversitar, din care rezulta c─â nu-i vorba de nici o b─âtaie de cap, doar de o schimbare fireasc─â, ├«n timp, a manualelor, conform noilor norme ortografice din Dic┼úionarul Ortografic, Ortoepic ┼či Morfologic. C─âci - finis coronat opus, nu? - aceasta a fost cea mai mare gaf─â a unora dintre "┼čtiri┼čti": au comparat Gramatica Academiei cu DOOM-ul, crez├«nd c─â am├«ndou─â au "caracter de lege", introduc o norm─â care urmeaz─â s─â fie, obligatoriu, "implementat─â". Pe scurt, presa rom├ón─â a anun┼úat, pornind de la Gramatica Academiei, o revolu┼úiune cu un "ce" catastrofic ┼či fatal, st├«rnind impresia c─â ni┼čte lingvi┼čti ar fi "legiferat" o nou─â limb─â rom├ón─â. La a┼ča ┼čtiri, a┼ča public: pe forumul unui ziar, un cet─â┼úean vedea ├«n noua apari┼úie un meschin interes mercantil ("A fost ideea mai multor persoane cu schimbarea in gramatica sa mai scoata niste bani pe cartile care urmeaza a fi scoase pe tema asta. Orice idee trebuie platita nu?"), altul recurgea, desigur, la Eminescu ("Sta┼úi lini┼čti┼úi, nici chiar Eminescu n-ar mai ┼čti gramatic─â ├«n noua variant─â. Probabil ar asista la o or─â de gramatic─â la fel cum ar asista la una de limba chinez─â"), altul comenta mucalit, suger├«nd inutilitatea unei astfel de lucr─âri ("Ce chestie, dom'le, parc─â noi nu ┼čtiam c─â articolul poate fi hot─âr├«t, nehot─âr├«t sau de ziar"). De fapt, catastrofa nu va avea loc, panicile pot fi am├«nate. Nu s-a ├«nt├«mplat nimic ie┼čit din comun, a ap─ârut un tratat ┼čtiin┼úific despre limba rom├ón─â: "aplicarea" lui nu e obligatorie, iar pentru abateri de la norm─â nu se autosesizeaz─â Parchetul. O astfel de apari┼úie nu trebuia tratat─â ├«n regimul obi┼čnuit al ┼čtirilor mai mult sau mai pu┼úin senza┼úionale, nu e "o bomb─â de pres─â", e ceva cu totul pa┼čnic ┼či normal. Numai c─â, din cauza tensiunii ├«n care tr─âie┼čte societatea rom├óneasc─â, ┼či jurnali┼čtii, ┼či publicul s-au obi┼čnuit s─â trateze totul "cu sufletul la gur─â" ┼či au privit Gramatica Academiei ca pe o ordonan┼ú─â de urgen┼ú─â.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

Adevarul.ro

image
├Änchisoare pe via┼ú─â ├«n┬áMarea Britanie pentru ┼čoferii care produc accidente mortale. ├Än ce condi┼úii se aplic─â pedeapsa maxim─â
Marea Britanie introduce pedeapsa cu ├«nchisoarea pe via┼ú─â pentru ┼čoferii care ucid, ├«n cadrul unei ample reforme a justi┼úiei care a intrat duminic─â ├«n vigoare, potrivit informa┼úiilor publicate de BBC.
image
O t├ón─âr─â ┼či-a dorit o noapte de vis ├«n compania unui ÔÇ×Don JuanÔÇŁ. Idila s-a transformat ├«n co┼čmar
O t├ón─âr─â care credea c─â va tr─âi o noapte de vis al─âturi de un a┼ča-zis ÔÇ×Don JuanÔÇŁ s-a trezit a doua zi ca dintr-un co┼čmar. B─ârbatul a fost condamnat pentru faptele sale.
image
Imagini din patiseria Paul din mall Promenada ├«nchis─â de ANPC din cauza mizeriei ┼či a alimentelor expirate VIDEO
O echipa din Comisariatul pentru Protec┼úia Consumatorilor din Municipiul Bucure┼čti a constatat un mod defectuos ├«n desf─â┼čurarea activit─â┼úii Patiseriei/cofet─âriei Paul, care oferea spre consum produse care pot pune ├«n pericol via┼úa ┼či s─ân─âtatea consumatorilor.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.