Cu căruţa gîndirii

Publicat în Dilema Veche nr. 85 din 1 Sep 2005
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

De vreo zece ani, am bătut Europa cu maşina încolo şi încoace. Am ajuns pînă la Tarifa, cel mai sudic punct al Europei, de unde se văd munţii Marocului, şi pînă la Cabo de Roca, în Portugalia, punctul cel mai vestic al continentului nostru, de unde nu se vede nimic altceva decît apa oceanului. Bineînţeles, am parcurs cea mai mare parte a acestor drumuri pe autostrăzi. Cele din Germania sînt invidiate de toţi europenii - au benzile largi şi asfaltul ca-n palmă. Şi mergi pe ele gratis. Ce-i drept, mi s-a întîmplat să ajung şi pe un segment construit pe vremea lui Hitler, cam prăpădit, semn că nasc şi la Germania probleme. În Italia, de la Mestre în jos, prin pianura Padana, autostrada e plată şi dreaptă de te apucă somnul, dar de la Bologna încolo peisajul e atît de spectaculos, încît îţi dai seama că a meritat să suporţi monotonia dinainte. Iar pe colinele Toscanei ori prin tunelurile şi printre culmile din preajma Genovei nici nu-ţi mai pasă că taxele de autostradă sînt destul de mari. În Franţa sînt şi mai mari, nici în Spania nu sînt de neglijat. Dar spaniolii au dezvoltat (mai ales de cînd sînt în UE, beneficiind şi de fonduri europene) un excelent sistem de autovías (şosele cu două benzi pe sens şi cu glisiere pe mijloc, cu bandă de urgenţă şi tot tacîmul) pe care poţi colinda toată ţara fără taxe, de multe ori pe trasee paralele cu ale autostrăzilor (satisfăcîndu-ţi astfel şi sentimentul românesc că ai avut un "ce profit"). În Austria, de cîţiva ani s-a deschis o autostradă care merge pînă în creierii Alpilor: ajuns acolo în iunie, m-am jucat cu zăpadă, am căscat gura, copilăreşte, la relieful stîncos prin care nu-mi imaginam că se poate săpa un drum, şi mi-am amintit de toate cărţile şi filmele în care omul se luptă cu forţele potrivnice ale naturii şi învinge. Mai aproape de noi, mica Slovenie s-a apucat, imediat după ce a devenit independentă, să construiască o autostradă de la graniţa cu Ungaria pînă la cea cu Italia: mai are puţin de lucru la vreo două viaducte prin zona muntoasă, în rest e gata de mult şi arată ca la nemţi. Ungurii (care în 1989 aveau, ca şi noi, doar vreo sută de km) au pornit cu autostrăzile dinspre Budapesta spre toate zările, astfel încît Timişoara şi Aradul sînt acum mai aproape de Viena decît de Bucureşti. Distanţa e cam aceeaşi, dar, pornit din faţa Operei timişorene, pe autostrăzile maghiare şi austriece faci vreo 5-6 ore pînă într-o cafenea de pe Ring, în timp ce pe DN2, după 5-6 ore, dacă nu-s prea multe camioane, căruţe şi radare pe drum, ai şanse să te apropii de cafeneaua benzinăriei ÖMV de pe Valea Oltului; austriacă şi ea, dar totuşi... La noi, în aceşti zece ani s-au întîmplat două lucruri: s-a vorbit enorm despre construcţia de autostrăzi şi s-a reparat aproape permanent greaua moştenire Bucureşti-Piteşti. Mă rog, în pauze, cu chiu, cu vai şi cu participarea unei firme de stat italiene, s-au dat în folosinţă vreo 60 de kilometri din "Autostrada Soarelui", inaugurată cu grăbire de Guvernul Năstase în plină campanie electorală, dar de fapt neterminată: asfalt este, glisiere asemenea (pe ici, pe colo sînt deja buşite de vreun şofer mai nervos), dar benzinării ioc, aparate pentru cazuri de urgenţă nici atît. În prezent, situaţia autostrăzilor din România seamănă nepermis de mult cu cea de acum 10 ani: se vorbeşte în continuare enorm despre cîtă nevoie are ţărişoara de autostrăzi, iar pe Bucureşti-Piteşti reîncep, cu entuziasm, tradiţionalele reparaţii. În plus, ca dovadă a progresului, s-a semnat un contract cu firma Bechtel, dar lucrările merg greu ori stau: pentru că nu sînt bani, pentru că noul Guvern vrea să renegocieze, pentru că diverşi lideri locali vor să "tragă" traseul spre poarta lor, pentru că autostrada spre Borş "nu e o prioritate", căci nu se află pe Coridorul IV european. Aici e aici. Ne-a intrat în sînge mîndria că avem "o poziţie geostrategică" importantă, că sîntem la răscrucea marilor imperii, dar şi a marilor căi de comunicaţie. Faptul că ne aflăm între Orient şi Occident, "la confluenţa marilor culturi", că sîntem "exact la jumătatea distanţei dintre Atlantic şi Urali" şi alte asemenea stereotipii au rămas doar în discursurile politicienilor de provincie. Fiorul de a fi "buricul geografic al Europei" nu ne-a îndemnat la construcţia de autostrăzi care să ne lege de "restul trupului" european. Ne contemplăm în continuare "poziţia geostrategică" şi sîntem gata să-i dedicăm discursuri şi poeme, fără să ne dăm seama că între timp distanţele dintre oraşele ţării cresc: trei-patru ore cu maşina de la Bucureşti la Braşov înseamnă mai mult, la ritmurile şi necesităţile vieţii de astăzi, decît aceleaşi trei-patru ore din anii '60 sau '80. Cu talentul nostru de a nu vedea drumul dincolo de vîrfurile pantofilor, am consemnat şi tot felul de aberaţii pe tema autostrăzilor. Traian Băsescu, pe vremea cînd era ministru al Transporturilor, prin 1997, a spus cu seninătate una dintre cele mai mari prostii: că traficul redus nu justifică investiţiile în autostrăzi. Între timp, traficul a devenit, pe unele porţiuni de drumuri, infernal. Iar Traian Băsescu, preşedinte. Povestea autostrăzilor exprimă întreaga măsură a tranziţiei româneşti: o "epocă" în care ne-am cîrpit de la un an la altul şi ne-am epuizat în discuţii de colţ de stradă. Proiecte pe termen lung şi cu beneficii pe termen şi mai lung, precum autostrăzile, au fost inaccesibile modelului mental al guvernanţilor noştri postcomunişti (şi, probabil, al celor mai multora dintre noi), obişnuiţi cu căruţa gîndirii de pe azi pe mîine.

p 7 Jame Madison WC jpg
Revenirea antifederalismului
Urmașii intelectuali ai lui Madison au înțeles totodată că această Constituție a permis mai mult decît crearea unui ansamblu de state suverane.
640px Empire State Building MET DP106404 jpg
„Marea demisioneală” nu a trecut din America în Europa
„Marea demisioneală” este un curent care a plecat din Statele Unite ale Americii și a ajuns, mult mai puțin intens, în Europa.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Alte fronturi
Pariul lui Vladimir nu e că poate învinge Vestul,ci că Vestul poartă în suflet și în conduită premisele propriei înfrîngeri.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Tutuiala
Ne scufundăm în omogenitatea lui „tu”, iar „tu” evoluează semantic spre „nimeni”.
Frica lui Putin jpeg
Omul: excepție în excepție în excepție în excepție
Și totuși, noi – excepție în excepție în excepție... – avem fantezia de a ne proclama drept normă, ba chiar scop și sens ale Universului. Admirabil tupeu!
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Sînt un deviaționist
Nebun de ură antioccidentală, nebun de sine, nebun mistic, treaba lui ce fel de nebun o fi, dar e nebun. Și simt că în „tribul” meu mă privesc de-aproape tot mai mulți nebuni...
Mussolini Salsomaggiore Terme 1941 jpg
Un secol de la Marș
A doua zi, pe 29 octombrie, regele i-a cerut lui Mussolini să formeze un nou guvern, învestindu-l astfel cu funcția de prim-ministru al țării.
Iconofobie jpeg
Virtuțile fatalismului
„Fatalismul” și „fatalitatea” reprezintă două noțiuni prea puțin agreate de oameni. În termenii filozofiei Facebook de astăzi, sînt genul de „postări” cu slabe șanse de a primi multe like-uri.
„Cu bule“ jpeg
Bulevarde și bulevardiști
Cuvîntul bulevardist putea fi format foarte ușor în română, de la bulevard, deja împrumutat din franceză (din boulevard) la jumătatea secolului al XIX-lea.
HCorches prel jpg
Ce boacăne mai fac elevii
Este utopic să credem că boacănele elevilor și problemele lor, ale vîrstei lor, pot fi anulate, că ele pot dispărea.
Un sport la Răsărit jpeg
Thierry Henry crede că VAR-ul omoară bucuria fotbalului. Păi, e mai bine cu VAR sau era mai bine fără VAR?
VAR, cînd funcţionează corect, nu cu sughiţuri, ca la noi, şi cînd nu e lăsat pe mîna unor Bonnie cu fluier şi Clyde cu joystick, e Lumea Nouă a acestei lumi vechi.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Polițiști
Evident că nu voiau decît mită. Cu 5 sau cel mult 10 dolari, te lăsau să pleci.
O mare invenție – contractul social jpeg
O iluzie a lui Benjamin Constant
Partitura globalizării, interpretată cu patos în multe universități și în diferite cercuri de activiști din lume, are ca laitmotiv potențialul tehnologiei de a uni oamenii și de a înlătura diferențele de mentalitate, dincolo de granițele politice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Trenul de Luhansk
Dar ce te faci cînd conducerea țării tale decide că statistica poate fi contrazisă? Ajungi în trenul din Luhansk. Împrăștiat pe marginile unei gropi de obuz, ești contradicție inutilă. Atomi restituiți creației pentru reasamblare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Limitele parodiei
Dinaintea unui spectacol mai curînd grotesc, ca acela imaginat de Kremlin în noaptea dinspre 2011, avem dreptul să spunem, ca regina Victoria: „We are not amused!”.
Frica lui Putin jpeg
Unde este Rusia?
Și, în timp ce Putin pretinde în mod fals că Rusia luptă pentru ființa sa națională, Occidentul, uneori fără să-și dea seama prea bine, luptă (prin susținerea Ucrainei) cu adevărat pentru ființa sa morală.
AFumurescu prel jpg
Închiși în societatea deschisă
Noi, ăștia, muritorii de rînd, ne confruntăm, de o bună bucată de vreme, cu o problemă mai degrabă inversă: cum se face că ne simțim închiși într-o societate altminteri declarat deschisă?
Ronald Reagan   NARA   558523 jpg
Regina și președintele
Ploaia s-a oprit. Regina Elisabeta a II-a și prințul Philip s-au întors pe iahtul regal, unde i-au găzduit pe președintele Ronald Reagan și pe Prima Doamnă Nancy Reagan. Au sărbătorit împreună aniversarea nunții cuplului prezidențial american.
Iconofobie jpeg
Bucuriile prostului solemn
Prostul solemn este numai individul prezentului. Pe simplitatea sa fermecătoare, gospodărească, emanată dintr-o „filozofie a clipei”, se sprijină, ultimativ, întreaga istorie...
„Cu bule“ jpeg
Bîtă
Cînd ești bîtă, cu un punct din oficiu ai șanse să iei un 5 și cu note mai mari la alte materii poți chiar să treci. Dar ăsta nu e bîtă, e lemn.
HCorches prel jpg
Ce putem face pentru elevii ucraineni
Mă rog, e ceva mai complicat, dar în mare cam acestea sînt condițiile.
p 7 Cicero WC jpg
Capitalismul și regina
Monarhia poate fi criticată din multe puncte de vedere. Dar faptul că Elisabeta a II-a s-a privit pe sine într-o lumină smithiană și s-a străduit să fie un exemplu de simț al datoriei și de abnegație, pentru a domoli patimile populare, nu poate fi negat.
Un sport la Răsărit jpeg
Meciurile de tipul celui dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf pot deveni mai interesante decît cele de fotbal?
Nu, stimabililor, toată ţara e un banc prost. Începeţi de la vîrful ei şi apoi să vă mai văd că strîmbaţi din nas la chivuţele astea!
Comunismul se aplică din nou jpeg
Canalele subterane peste care s-au creat universitățile
La Bologna se suprapun mai multe rînduri de civilizații, etruscă, celtă, romană, și apoi medievală, renascentistă și modernă.

Adevarul.ro

toamna copaci frunze galbene shutterstock
Vremea se încălzește, dar nu scăpăm de ploi și brumă. Unde se anunță cele mai ridicate temperaturi
Vremea se încălzește ușor, însă de ploi slabe și brumă nu scăpăm. După frigul neobișnuit, meterologii anunță joi, 6 octombrie, maxime de 25 grade Celsius în sud-estul țării.
ambulante gj jpeg
Oferte de muncă pentru studenții la Medicină. Ambulanța Gorj vrea să angajeze mai ales tineri de-ai locului
Serviciul Județean de Ambulanță Gorj încearcă să-i atragă cu oferte tentante de muncă pe studenții la Medicină din an terminal. Au fost ofertați în special tinerii din Gorj, care vor să se întoarcă acasă.
Elisa Ferreira FOTO EPA-EFE
Planurile sunt bune, e timpul pentru acțiune, a afirmat comisarul Ferreira după semnarea acordului de Parteneriat 2021-2027
Comisarul european pentru Coeziune şi Reforme, Elisa Ferreira, prezentă la Alba Iulia cu ocazia semnării Acordului de Parteneriat 2021-2027 dintre Comisia Europeană şi România, a declarat că fondurile alocate vor permite construirea unei Românii mai moderne.

HIstoria.ro

image
Au purtat voievozii români coroane?
De la Nicolae Alexandru și Alexandru cel Bun până la Mihai Viteazul și Constantin Brâncoveanu, coroana a fost mereu prezentă în portretele votive ale domnitorilor din Țara Românească și Moldova. Cu toate acestea, misterul care înconjoară coroanele medievale românești nu a fost (încă) elucidat...
image
Polonia cere Germaniei despăgubiri de război de 1,3 trilioane de dolari. Ce speră Polonia să obțină?
Ministrul de Externe al Poloniei, Zbigniew Rau, a trimis o notă diplomatică la Berlin prin care Varșovia cere Germaniei despăgubiri de război în valoare de 1,3 trilioane de dolari. Germania consideră în mod oficial că această chestiune este închisă.
image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.