Crimele comunismului şi schimbarea directorilor

Publicat în Dilema Veche nr. 313 din 11-17 februarie 2010
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Partidele şi guvernele noastre practică, de multă vreme, un truc administrativ atunci cînd vor să scape de o instituţie pe care nu au curajul să o desfiinţeze pur şi simplu: o „reorganizează“ – adică îi schimbă numele şi organigrama sau o comasează cu altă instituţie mai mult sau mai puţin asemănătoare. În felul acesta, actul administrativ are parte nu doar de acoperire legală, dar şi – eventual – de mai puţine controverse. În cele mai multe cazuri de acest fel, miza e schimbarea şefului instituţiei: partidele şi guvernele noastre funcţionează clientelar, iar prima măsură de după instalarea unui executiv e plasarea oamenilor proprii în funcţii de conducere – de la agenţii guvernamentale pînă la şcoli săteşti. Metoda – care are în spate concepte politice brevetate în România, precum „ciocul mic“ şi „joc de glezne“ – este, pentru guvernanţi, eficientă, căci le permite răsplătirea clienţilor. Dar denotă un primitivism politic şi instituţional care se va vindeca greu.

Cam aşa ceva se întîmplă acum cu o instituţie care a reuşit, în cîţiva ani, să-şi facă treaba: Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România (http://www.crimelecomunismului.ro), condus de Marius Oprea.

 Printr-o hotărîre de Guvern, IICCR a fost „comasat prin fuziune“ cu Institutul Naţional pentru Memoria Exilului Românesc (http://memoriaexilului.ro), iar Marius Oprea a devenit director interimar al noului institut. Se presupune şi se speculează că Guvernul PD-L vrea să-l schimbe din funcţie: pentru că e liberal şi pentru că demascările lui au deranjat pe cine nu trebuie. El însuşi a spus-o, într-un interviu „La masa Adevărului“ (http://www.adevarul.ro/actualitate/ eveniment/Marius_Oprea-_-Suntem_condusi_ de_circa_10-000_de_ticalosi_0_193781125.html). Ca întotdeauna la noi, în astfel de situaţii apar apeluri de sprijin semnate de intelectuali (deşi cu mai puţin „entuziasm al semnării“ ca altădată) şi comentarii care, pînă la urmă, se reduc la persoane. Speculaţiile nasc speculaţii, din presupuneri apar alte presupuneri, şi pînă la urmă faptele şi argumentele rămîn în umbră. În cazul de faţă, se discută mai ales despre Marius Oprea ca istoric, cercetător, intelectual public. Se presupune, bineînţeles, că se doreşte schimbarea lui pentru că a scris împotriva preşedintelui Traian Băsescu – iar la români, asta e explicaţia supremă pentru orice: atitudinea faţă de Vodă.

Pe un asemenea fundal, instituţia ca atare abia dacă mai e pomenită. Or, cel mai important mi se pare că Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului a funcţionat bine în toţi aceşti ani şi are rezultate. A făcut cercetări despre crimele şi abuzurile săvîrşite în vremea comunismului, iar cînd a avut dovezi a înaintat Parchetului dosare penale. A identificat gropi comune şi victime despre care nu se mai ştia nimic. A editat cărţi importante, a iniţiat programe educative pentru elevi şi studenţi. Pe site-ul www.crimelecomunismului.ro există o bogată arhivă de fotografii şi documente. Pe baza lor s-au organizat expoziţii în diverse oraşe din ţară (iar unele au fost trimise şi la expoziţii internaţionale). Pe scurt, deşi titulatura sugerează că ar fi trebuit doar să investigheze crimele şi abuzurile regimului comunist, IICCR a făcut mai mult. Activitatea sa este, practic, printre puţinele consecinţe concrete şi „la obiect“ ale condamnării comunismului de către preşedintele Băsescu. În cîţiva ani, IICCR a dovedit că funcţionează ca instituţie. Dacă, din raţiuni bugetare, acum e comasată cu alta, atunci numirea directorului ar trebui să plece de la performanţe, şi nu de la „persoană“, de la presupuneri şi ipoteze. Or, din acest punct de vedere, IICCR stă bine. Pentru că are o echipă de oameni competenţi şi pentru că îl are ca director pe Marius Oprea.

Cîţiva cititori spuneau, pe site-ul revistei 22, că „nimeni nu e veşnic“ pe un post de conducere. Desigur. Dar, pe de altă parte, guvernele noastre au arătat de prea multe ori că schimbă oamenii fără motiv, fără argumente; o fac doar pe bază de impresii, de „telefoane scurte“, în funcţie de persoană ori doar aşa, ca „exerciţiu de forţă“. Acesta este unul dintre motivele pentru care instituţiile noastre nu ajung să funcţioneze cum trebuie.

IICCR a arătat că poate funcţiona, iar necesitatea unui institut care să cerceteze abuzurile comunismului este, cred, în afara oricărei îndoieli într-o ţară care se laudă că este prima care a condamnat oficial, prin vocea şefului statului, regimul comunist ca „ilegitim şi criminal“. E ciudat că un guvern care îşi spune „de dreapta“, susţinut de oameni care vorbesc tot timpul de „unificarea dreptei“, nu lasă să funcţioneze ca şi pînă acum o instituţie care, prin activitatea sa, nu face decît să documenteze crimele unui regim totalitar de extremă stîngă. Adică un proces neapărat necesar pentru o societate democratică. Nu ştiu de ce, dar schimbarea directorilor pe nepusă masă, prin indicaţii „de la centru“, mi se pare una dintre cele mai persistente urme ale vechiului regim...

O mare invenție – contractul social jpeg
O iluzie a lui Benjamin Constant
Partitura globalizării, interpretată cu patos în multe universități și în diferite cercuri de activiști din lume, are ca laitmotiv potențialul tehnologiei de a uni oamenii și de a înlătura diferențele de mentalitate, dincolo de granițele politice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Trenul de Luhansk
Dar ce te faci cînd conducerea țării tale decide că statistica poate fi contrazisă? Ajungi în trenul din Luhansk. Împrăștiat pe marginile unei gropi de obuz, ești contradicție inutilă. Atomi restituiți creației pentru reasamblare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Limitele parodiei
Dinaintea unui spectacol mai curînd grotesc, ca acela imaginat de Kremlin în noaptea dinspre 2011, avem dreptul să spunem, ca regina Victoria: „We are not amused!”.
Frica lui Putin jpeg
Unde este Rusia?
Și, în timp ce Putin pretinde în mod fals că Rusia luptă pentru ființa sa națională, Occidentul, uneori fără să-și dea seama prea bine, luptă (prin susținerea Ucrainei) cu adevărat pentru ființa sa morală.
AFumurescu prel jpg
Închiși în societatea deschisă
Noi, ăștia, muritorii de rînd, ne confruntăm, de o bună bucată de vreme, cu o problemă mai degrabă inversă: cum se face că ne simțim închiși într-o societate altminteri declarat deschisă?
Ronald Reagan   NARA   558523 jpg
Regina și președintele
Ploaia s-a oprit. Regina Elisabeta a II-a și prințul Philip s-au întors pe iahtul regal, unde i-au găzduit pe președintele Ronald Reagan și pe Prima Doamnă Nancy Reagan. Au sărbătorit împreună aniversarea nunții cuplului prezidențial american.
Iconofobie jpeg
Bucuriile prostului solemn
Prostul solemn este numai individul prezentului. Pe simplitatea sa fermecătoare, gospodărească, emanată dintr-o „filozofie a clipei”, se sprijină, ultimativ, întreaga istorie...
„Cu bule“ jpeg
Bîtă
Cînd ești bîtă, cu un punct din oficiu ai șanse să iei un 5 și cu note mai mari la alte materii poți chiar să treci. Dar ăsta nu e bîtă, e lemn.
HCorches prel jpg
Ce putem face pentru elevii ucraineni
Mă rog, e ceva mai complicat, dar în mare cam acestea sînt condițiile.
p 7 Cicero WC jpg
Capitalismul și regina
Monarhia poate fi criticată din multe puncte de vedere. Dar faptul că Elisabeta a II-a s-a privit pe sine într-o lumină smithiană și s-a străduit să fie un exemplu de simț al datoriei și de abnegație, pentru a domoli patimile populare, nu poate fi negat.
Un sport la Răsărit jpeg
Meciurile de tipul celui dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf pot deveni mai interesante decît cele de fotbal?
Nu, stimabililor, toată ţara e un banc prost. Începeţi de la vîrful ei şi apoi să vă mai văd că strîmbaţi din nas la chivuţele astea!
Comunismul se aplică din nou jpeg
Canalele subterane peste care s-au creat universitățile
La Bologna se suprapun mai multe rînduri de civilizații, etruscă, celtă, romană, și apoi medievală, renascentistă și modernă.
Washington Gas service pnp hec 14600 14697v 02 jpg
Cine ajută pe cine
Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Vladimir Putin se micșorează
Cere respect și primește dispreț. Sau, în cel mai bun caz, indiferență. Evenimentul istoric la care asistăm cu toții azi este micșorarea lui Vladimir Putin.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Lăsînd ironia la o parte, inițiativa rezerviștilor SRI de a „sărbători” lupta bărbătească a Securității printr-un monument instalat chiar în curtea „ghilotinei” construite de ei apare bunului-simț drept halucinantă.
Frica lui Putin jpeg
Secolul XX continuă
Lumea noastră este deci foarte departe de „sfîrșitul istoriei”, adică de o lume non-conflictuală.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ungaria – afară din UE și NATO!
Atitudinea politică a Ungariei nu e lașitate, prostie sau egoism. E calcul asumat, e politică adevărată și articulată. E vremea să culeagă consecințele asumării.
lossy page1 640px Winston Churchill LCCN2006687122 tif jpg
Regina și prim-ministrul
Peste zece ani, în 1965, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a ocolit cu stil și grație protocolul, care spunea că suverana trebuie să ajungă ultima la orice ceremonie, sosind la funeraliile lui Winston Churchill înaintea familiei acestuia. În semn de prețuire.
Iconofobie jpeg
Pledoarie à contrecœur
Exact așa s-a întîmplat! Ipocriții m-au scos complet din viața lor care, prin iradierea stării de ipocrizie la scară mare, se dovedea a fi, pînă la urmă, viața întregii comunității.
„Cu bule“ jpeg
„Umpic”
Dacă româna nu ar fi o limbă standardizată, cu registre cultivate, ci doar una de circulație orală, cu multe instabilități și variații, umpic ar putea deveni relativ repede un nou cuvînt. Nu e cazul, desigur.
HCorches prel jpg
În pași de dans
Și chiar dacă sînt conștient că nu în toate liceele funcționează în acest fel, acolo unde lucrurile se întîmplă astfel pașii de dans ai unui eveniment de divertisment pot deveni, iată, cîțiva pași pe drumul vieții, într-o manieră formativă.
p 7 WC jpg
Recviem pentru un imperiu
Întrebarea care rămîne este în ce măsură durabilitatea Comunității Națiunilor a depins strictamente de longevitatea regretatului monarh și în ce măsură va putea fi ea menținută de succesorul reginei.
Un sport la Răsărit jpeg
După Serena, acum și Roger? Se încheie o eră?
Federer, în sine, era un sport. Sînt oameni care locuiesc într-un sport şi alţii care invită, ba nu, ordonă unui sport să locuiască în ei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cînd ajungi să crezi în propria cacealma
De ce au făcut conducătorii ruși o asemenea greșeală? De ce s-au grăbit cu un război? Una din explicații ar putea fi că „specialiștii” în false povești (narative, cum s-ar zice astăzi) au început ei înșiși să creadă în ele.

Adevarul.ro

depasire inconstienta FOTO captura video jpg
Șofer de autocar, depășire kamikaze pe linie continuă. Alți doi șoferi au evitat un carnagiu rutier VIDEO
Un conducător auto a forțat o depășire pe linie continuă, obligând alți doi șoferi să iasă practic de pe șosea ca să evite producerea unui grav accident rutier.
Spovedanie foto Ziarul Lumina jpg
Preotul, „dresor” de oameni. Cum ajung vedetele în sutană de la spovedanie la abuz sexual
Cazul preotului Visarion Alexa acuzat de abuz sexual a iscat multe discuții despre rolul duhovnicului și cât de apropiat poate ajunge de cel care i se spovedește. Un psihoterapeut renumit explică mecanismul prin care preoți-vedetă transformă relația într-una de „prietenie”, calea sigură spre abuz.
Avion American Airlines FOTO Shutterstock
Gemete și țipete bizare la bordul unui avion. Cum a reacționat pilotul VIDEO
Pasagerii unui avion al companiei aeriene American Airlines s-au plâns că au auzit gemete și zgomote neobișnuite prin sistemul de comunicații. Unul dintre oameni a înregistrat aceste sunete și a postat videoclipul pe Twitter.

HIstoria.ro

image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.
image
Aristide Blank, finanțistul camarilei lui Carol al II-lea
Aristide Blank (1883-1961) a fost o personalitate complexă, care după ce a studiat dreptul și filosofia, s-a implicat în lumea financiară națională și internațională, reușind astfel să influențeze major viața politică românească dintre cele două războaie mondiale.