Copiii căpşunarilor

Publicat în Dilema Veche nr. 87 din 15 Sep 2005
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Sîntem inundaţi de două tipuri de mesaje în legătură cu aderarea la UE. Cel dintîi tip este emoţional, construit pe aşteptarea datei de 1 ianuarie 2007, propagînd cînd speranţe, cînd dezabuzări. Orice frază a vreunui oficial român sau european, a vreunui analist mai mult sau mai puţin competent, e preluată imediat în morişca presei şi livrată ţintit, drept către sufleţelul nostru obosit de-atîta tranziţie: "o să vă integraţi cînd veţi îndeplini condiţiile", ne-au transmis unii parlamentari creştin-democraţi germani şi ne-am pleoştit. "Vă vrem în Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007 şi nu există motive de îngrijorare privind aderarea României la această dată", a spus lordul Alf Dubs, europarlamentar, şi ne-a revenit inima la loc. Acest dus-întors emoţional se va ostoi numai cînd vom avea aderarea "în mînă". Pînă atunci, presa cea de toate zilele va trăi din alternarea dusului cu întorsul, tot rupînd la petale: aderăm, nu aderăm, ne primeşte, nu ne primeşte, cu clauză, fără clauză... Al doilea tip se vrea mai exact, poartă de colo-colo cifre şi procente, mizează pe cuvinte ca "estimare", "scenariu", "analiză", "studiu", pare să ne livreze concretul măsurat fără greş. Mai ieri, un ziar socotea că, la ritmul actual de "avansare" a autostrăzilor pe pămînt carpatin, la Borş vor ajunge - bucuroşi că au terminat autostrada începută pe vremea lui Adrian Năstase - stră-strănepoţii harnicilor constructori de azi (şi stră-strănepoţii firmei Bechtel, dacă îi va avea). Alte cifre spun că mai avem nevoie de 30 de ani ca să ajungem la media nivelului de trai din UE. De la o vreme, cifrele trec Dunărea: bulgarii (evident!) au salariul minim cu doi euro mai mare ca noi, inflaţia lor e mai mică decît a noastră, ei au adoptat cu n norme europene mai mult decît noi etc. Alte "studii", "analize", "estimări" ne anunţă cît la sută din industria laptelui va da faliment, cîte fabrici de mezeluri vor fi închise, în cîţi ani şi pe cîte miliarde de euro vom rezolva problemele de mediu ş.a.m.d. De fapt, etalarea procentelor şi a termenilor "tehnici" e doar o capcană. În cele mai multe cazuri, întreaga paradă de cifre are drept efect tot zgîndărirea vreunei emoţii. Sub aparenţa lor "rece", de concluzii bazate pe calcule, se ascunde un sîmbure de sentiment care produce fatalism neaoş: ce să ne mai batem capul, oricum nu vom ajunge "ca ei", uite, se poate demonstra cu cifre... Ambele tipuri de mesaje, aşadar, în ciuda substanţei lor diferite, ajung să creeze, pînă la urmă, stări de spirit mai curînd negative. Pe măsură ce se apropie data prezumtivei aderări, în loc de mobilizare fermă, avem parte mai curînd de o accentuare a melancoliei: ne creşte nodul din gît, ni se tot pare că o să "ratăm de puţin", sîntem la un pas de-a decreta că "UE are ceva cu noi", ne deprimă creştin-democraţii germani că au obiecţii şi britanicii că nu ne ridică vizele, şi, în culmea tristeţii, tragem concluzia că, şi dacă vom adera, oricum nu se va schimba mare lucru... Sigur că nu se vor schimba rapid nici performanţele economice, nici nivelul de trai. Dar e la fel de sigur că schimbările au şi început şi ele se petrec mai ales sub presiunile de tot felul ale Europei. Reformele politice şi economice ale tranziţiei s-au făcut pentru că ne-a cerut UE, nu pentru că am ţinut morţiş noi, românii. Iar acum, tot UE produce un alt fel de schimbări, chiar în fibra socială: "căpşunarii" pleacă din ţară pentru munci necalificate şi se întorc pe post de surogat al clasei de mijloc - oameni "cu casă şi maşină", care au deprins, prin experienţă directă, mici taine ale capitalismului şi vin să le aplice deschizîndu-şi un mic atelier, o pensiune ori o spălătorie auto. Pe ei nu-i poţi "aburi" despre UE, au văzut-o cu ochii lor. Iar distanţa dintre "noi" şi "ei" o cunosc foarte bine, au parcurs-o. În satele lor, sînt nişte "agenţi ai integrării" mai eficienţi decît orice campanie. Ca oameni "păţiţi" ce se află, ei pot fi o sursă de "euro-luciditate", dacă nu chiar de euro-optimism; şi, în orice caz, sînt credibili în ochii celorlalţi membri ai comunităţii tocmai datorită experienţei directe. Dar abia copiii lor au şansa de a deveni cu adevărat "clasa de mijloc". Or, tocmai aici e problema. Integrarea noastră în Europa va avea loc, de fapt, după data aderării: va fi un proces lung, de care vor beneficia (şi pe care îl vor duce la capăt) cei care acum sînt la şcoală sau la facultate. Pentru ei, Occidentul este, într-un fel, mai accesibil: produsele culturii de masă - filme, muzici, mode etc. - au creat o anume familiaritate trans-naţională a adolescenţilor, toţi par să semene între ei pînă la un anumit punct, măcar în ceea ce sociologii numesc "stiluri de viaţă". Diferenţa dintre ei - dincolo de culoarea blugilor şi a tricourilor - va rezulta din ce au învăţat, din ce ştiu şi "ce ştiu să facă". În fiecare an, cînd începe şcoala, în spaţiul public se vorbeşte, timp de cîteva zile, despre cîte şcoli nu s-au zugrăvit, cîte stau să cadă, cîte n-au apă curentă etc. Apoi subiectul e "uitat" şi toată lumea revine la jocul petalelor: ne primeşte, nu ne primeşte, aderăm, nu aderăm... Cu şcoli de secol XIX şi cu mii de profesori care pleacă din învăţămînt spre meserii mai bine plătite (inclusiv la cules de căpşuni), data aderării devine un simplu detaliu. Dar dacă degradarea sistemului de învăţămînt continuă, probabil că vom avea o a doua generaţie de căpşunari: elevii de azi nu vor apuca, nici ei, să devină "clasă de mijloc".

index jpeg 5 webp
Gustul banului
Gustul banilor poate să se refere și la un „amărît” care, cine știe cum, găsește un post sigur și bine plătit la stat, un post pe care pregătirea și experiența sa nu i-ar fi permis, în mod normal, să îl ocupe.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Nucleara
Este urmăritul penal capabil să treacă dincolo de faza încordării mușchilor și să folosească arme nucleare?
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Alexandru Dragomir despre politica (noastră)
Din păcate, puțini știu cine a fost Alexandru Dragomir.
Frica lui Putin jpeg
Filosofie, feminitate, autenticitate
Aşa se explică, pesemne, de ce în filosofie s-a menținut „privilegiul” masculin, chiar şi în vremurile mai noi, de după emanciparea femeii.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Activistul european și moartea unei pasiuni
Articolul meu vrea să atragă atenția: cu excesele activismului și propagandei, UE poate pierde treimea de mijloc.
index jpeg 5 webp
Spaghete în copaci
Propun să rămînem la rețeta lui Fellini. Plus paharul cu vin.
Iconofobie jpeg
Diplomație
Se reia, observ, o dezbatere politologică mai veche.
„Cu bule“ jpeg
Format letric
Nu era atît de cunocut încît să exprime fără ambiguități noua idee, dar sensul i-a fost aproximat din context, din relația cu termenul complementar.
HCorches prel jpg
Vremuri ale fricii
Dar dincolo de negare, dacă nu apare și acceptarea, efectele pe termen lung sînt devastatoare.
p 7 Chatbot WC jpg
Idioția artificială
Ar trebui oare programată inteligența artificială (IA) să răspundă la același nivel cu întrebările care i se pun?
IMG 8779 jpeg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Alt bîlci?
Cum ar fi să construiești un Disneyland și un Tesco la Londra, în Hyde Park?
O mare invenție – contractul social jpeg
Adevărul, premisa dreptății
Această limită este și mai evidentă dacă se înțelege că nici un proces judiciar nu se confundă cu Judecata de Apoi.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Sürdürülebilirlik
A crede înseamnă a paria pe o inevidență, a „credita” un „posibil”, dincolo de exigențele stabile ale „realului”.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pensiile francezilor
Dar vigoarea protestelor, dincolo de faptul că e vorba despre o tradiție franceză adesea desconsiderată și subiect de glume, mai arată ceva.
Frica lui Putin jpeg
Inamicii diversității
Privite în ansamblu, aceste cerințe ale cultelor, care s-au așezat, din păcate și spre detrimentul lor, cred, la remorca BOR, nu vor încuraja deloc predarea Religiei într-un spirit tolerant
AFumurescu prel jpg
Păstori, tătuci și influenseri (I)
Așa apar „tătucii” aleși democratic. Nimic nou sub soare.
index jpeg 5 webp
Un veac de Time
Scopul principal pe care cei doi și l-au propus a fost să furnizeze cît mai eficient știri cititorilor, chiar și celor mai ocupați dintre aceștia, care nu prea au timp de citit – de unde și denumirea Time.
Iconofobie jpeg
Rațiune și simțire
Se demontează aici un mit care a făcut carieră în secolul XX, mitul naturii prezumtiv candide a creaţionistului.
„Cu bule“ jpeg
Beat criță
Expresia beat criță este foarte răspîndită azi, în registrul colocvial; alte construcții în care intră cuvîntul criță cu sensul său propriu sau cu înțelesuri figurate au devenit însă extrem de rare.
HCorches prel jpg
Încă un Minister al Educației
Presiune care, în unele cazuri, se transformă în adevărate forme de bullying, fără doar și poate.
IMG 8779 jpeg
În cazul Hagi, tatăl şi fiul, să fii copilul unui mare fotbalist e binecuvîntare sau blestem?
Tot ce vine de la el nu poate fi decît excepţional. Hagi spune „eu sînt Ianis şi Ianis e Hagi”.
p 7 Curba Laffer WC jpg
Ultima redută a globalizării
Dar geopolitica nu e singurul motiv pentru eșecul celui de-al doilea val al globalizării.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cîte divizii are CPI?
Așadar, noua acuzație că președintele ar fi comis ceva contra copiilor, fie ei și din Ucraina, ar putea avea un ecou special în Rusia.

Adevarul.ro

image
Un român grobian la meciul Cîrstea – Kvitova: S-a rușinat și comentatorul Digi Sport VIDEO
Din păcate, avem huligani, nu doar pe arenele sportive din țară. Mai nou, niște indivizi dubioși ne fac de râs și afară!
image
Cea mai temută infractoare care a terorizat Spania e româncă. O armată de interlopi o asculta orbește
Tenace, ambițioasă și extrem inteligentă, dar nu în ultimul rând de o frumusețe răpitoare, ea a reușit să câștige toate războaiele cu bandele rivale.
image
Nou scandal sexual în universitate. „Profesorul de 67 de ani i-a propus să devină iubita lui. Să facă sex în fața unei minore“
Elaborarea unor Coduri de etică stricte privind hărțuirea sexuală în universitățile din România devine o prioritate, în contextul numărului din ce în ce mai crescut de astfel de cazuri care apar în spațiul public. Ultimul scandal de acest tip provine din Cluj-Napoca.

HIstoria.ro

image
Statul sovietic paralel în România. Rețeaua colonelului Zudov
Prin sintagma „stat sovietic paralel” înțelegem mecanismul clandestin prin care Uniunea Sovietică a instituit controlul total asupra suveranității statului român.
image
Povestea marilor cutremure ce au zguduit spațiul românesc
La mijlocul lunii februarie a acestui an, orașul Târgu Jiu și localitățile învecinate au fost afectate de o serie de cutremure care, deși nu au produs pierderi de vieți omenești sau pagube materiale majore, au stârnit panică în rândul populației.
image
Irina Bossy-Ghica: „Îmi consacru toate eforturile pentru a reconstrui ceea ce înaintașii mei au clădit”
Stră-strănepoata lui Ion Ghica și a lui Gheorghe Grigore Cantacuzino a plecat din România în liceu, în 1973, și s-a reîntors prima oară 17 ani mai târziu, după „Revoluția” pe care ține s-o scrie cu ghilimele.