Constituţia şi euro-tăcerea

Publicat în Dilema Veche nr. 130 din 20 Iul 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Drumul Constituţiei europene se anunţa glorios, acum cîţiva ani, cînd s-a constituit comisia de redactare. Valéry Giscard d’Estaing, cu aerul său solemn şi aristocratic, emana un sentiment de siguranţă şi încredere, iar iluştrii membri ai comisiei (foşti politicieni de vîrf, constituţionalişti etc.) păreau să dea o garanţie a lucrului bine făcut. S-au spus vorbe multe şi nobile, iar "arhitectura" întregii organizări punea accentul pe cetăţenie şi pe reglementarea, în sfîrşit, a drepturilor fundamentale ale cetăţenilor şi a politicilor pentru promovarea acestora la scară europeană. În clipele acelea, euro-entuziasmul părea legitim şi necesar. Cînd s-a terminat elaborarea proiectului (şi evenimentul a fost consemnat cu aceeaşi pompă), dimensiunile fizice ale Tratatului ar fi trebuit să dea deja de gîndit oamenilor de decizie: rezultatul nu a fost o sinteză a principiilor pe care urma să se întemeieze Europa Unită, ci un cărţoi enorm şi indigest, imposibil de citit şi de înţeles de către cetăţeni. Unii au amintit că, totuşi, Constituţia Statelor Unite, care a făcut posibilă o mare democraţie, încape pe doar cîteva pagini A4. Dar n-au făcut, cu această comparaţie, decît să dea apă la moară celor care văd Europa construită pe baza unei "replici" la SUA: Uniunea Europeană c’est autre chose, complexitatea bătrînului continent impune un Tratat amplu şi riguros, în care să nu rămînă nimic semnificativ pe dinafară. Comisia Europeană de atunci a apreciat că Tratatul este rezultatul optim al unui compromis politic, e tot ce se putea face, e o dovadă că tehnica şi arta negocierii au ajuns la deplinul rafinament printre politicienii europeni şi tocmai asta e cheia succesului într-o Uniune cu atîtea ţări şi cu atîtea diferenţe. Euro-entuziasmul a fost înlocuit de euro-compromis. Cum Tratatul în sine era de necitit pentru un cetăţean mediu, aparatul de comunicare al Comisiei Europene s-a pus în mişcare: broşuri, sinteze, explicaţii pe scurt, afişe, campanii la radio şi TV s-au străduit să le livreze cetăţenilor conţinutul stufos rezultat în urma "compromisului" într-o formă accesibilă. Căci ei, cetăţenii, urmau să se pronunţe prin referendum asupra Tratatului. Ce frumos! Ce dovadă de bună funcţionare a sistemului democratic de-a lungul şi de-a latul continentului! Democraţia reprezentativă şi democraţia directă urmau să-şi dea mîna întru ducerea la bun sfîrşit a Marelui Proiect: adoptarea unui Tratat care să pună Europa pe calea unui viitor mai limpede, cu o politică externă şi de securitate comună, cu instituţii reformate, cu definirea mai clară a cetăţeniei europene ş.a.m.d. În plus, referendumurile au fost precedate de dezbateri şi de campanii în favoarea lui "da" sau în favoarea lui "nu": fiecare partid, grupare, ONG şi-a putut spune părerea, astfel încît spiritul civic să se manifeste deplin, în buna tradiţie a democraţiilor europene, a diversităţii şi a "ideii de dezbatere" (tradiţie care îşi găsise, de altfel, expresia şi în textul Tratatului). S-a constatat atunci că adepţii lui "nu" sînt destul de mulţi şi amestecaţi (nu doar - previzibil! - partide de tip conservator, ci şi socialiştii francezi), ceea ce făcea însă parte din regulile jocului, din dreptul la opinie, din realitatea asumată a bătrînului continent. Euro-compromisul a fost înlocuit de euro-realism. Cetăţenii sînt suverani. Asta-i realitatea. După cîteva referendumuri naţionale în care s-a votat "da" (şi o undă de euro-entuziasm a plutit din nou pe la Bruxelles), francezii şi olandezii au zis "nu", din motive strict interne, nu pentru că ar fi avut ceva în mod special cu Tratatul. Euro-realismul a fost înlocuit de euro-blocaj: referendumurile deja programate au fost suspendate, de teama unui efect de tip "bulgărele de zăpadă" care să întindă pata lui "nu" peste tot continentul. S-a luat o "pauză de reflecţie". De curînd, s-a propus prelungirea ei cu încă un an. Peste subiectul "Constituţia europeană" s-a întins euro-tăcerea: politicienii au mers pe vîrfuri în tot acest răstimp, să nu tulbure reflecţia. Tendinţa generală a fost de a nu mai sufla o vorbă despre acest subiect - devenit sensibil şi generator de nazuri din partea popoarelor suverane. Tema s-a mai dezbătut doar pe ici, pe colo, prin seminarii academice şi reuniuni ale ONG-urilor. Dar mai mult pentru a explica "nu"-ul franco-olandez decît pentru a da un nou impuls procesului de adoptare a Tratatului. Doar de curînd a apărut o idee nouă demnă de luat în seamă: cancelarul Austriei a propus organizarea unui referendum paneuropean pentru adoptarea Constituţiei. Dincolo de valoarea simbolică (cetăţenii din toate ţările ar participa, în aceeaşi zi, la un act democratic esenţial), probabil că la mijloc e şi un calcul statistic: votul paneuropean ar duce spre "da", în timp ce referendumurile naţionale ar risca să producă din nou, cel puţin în unele state, un "nu" cu potenţial efect de ecou greu de controlat. Dar, deocamdată, sîntem tot în perioada de reflecţie. Adică de impas. Culmea este că ultimul Eurobarometru, dat publicităţii la începutul lui iulie, arată că, în continuare, majoritatea cetăţenilor europeni doreşte o Constituţie, susţine ideea unei politici externe şi de securitate comune, deci tinde către o formă mai clară de manifestare a unităţii europene. Mă tem însă că în această opinie generală şi difuză favorabilă "ideii de Constituţie europeană" nu are loc cărţoiul cel gros şi complicat, simbol al decizionismului centralist şi al hiperreglementării cu sediul la Bruxelles. Cetăţenii vor ceva mai simplu şi mai clar. Ceea ce "clasa politică europeană", hîrşită în arta complicată a compromisului, dar şi în ascunderea pe după un discurs lemnos, nu poate şi nu va putea produce.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

sonde petrol foto shutterstock
Prețurile petrolului scad pe fondul potenţialelor discuţii de pace dintre Rusia şi Ucraina
Prețul petrolului a scăzut joi cu 1%, pe fondul unui potențial acord de pace între Rusia și Ucraina care a continuat să exercite presiuni în scădere, alături de creșterea stocurilor de țiței în Statele Unite.
sacalul criminal constanta jpg
Polițist acuzat că l-a ajutat pe „Șacalul”, bărbatul suspectat în cazul crimelor de la Constanța. A fost reținut
Un poliţist din Năvodari a fost reţinut pentru 24 de ore, după ce nu a înregistrat o plângere în urma unui accident rutier. Este acuzat de procurori că l-ar fi ajutat pe „Șacalul”, bărbatul suspectat într-un alt dosar că a ucis două femei.
Rustem Umerov FOTO EPA EFE jpg
Ministrul ucrainean al Apărării, la NATO: „Continuăm, suntem puternici, suntem capabili, vom obţine rezultate”. Ce i-a transmis Mark Rutte
Ministrul ucrainean al apărării, Rustem Umerov, a dat asigurări joi, 13 februarie 2025, la reuniunea miniştrilor apărării de la Bruxelles, că Ucraina „continuă, este puternică, capabilă şi că va obţine rezultate”.
Război Iran Israel FOTO EPA 12157771 jpg
Israelul ar putea ataca Iranul, avertizează serviciile de informații americane
Cel mai detaliat raport al serviciilor de informații, realizat la începutul lunii ianuarie de directoratul de informații secrete și Agenția de Informații pentru Apărare, avertizează că Israelul ar putea viza instalațiile nucleare iraniene de la Fordow și Natanz.
Oleg Zaharov FOTO Facebook jpg
Răspunsul Chișinăului după ce dronele rusești au căzut în Republica Moldova: Centrul Cultural Rus va fi închis
Centrul Cultural Rus de la Chișinău va fi închis, decizia fiind anunțată de responsabilii Ministerului Afacerilor Externe ambasadorului rus desemnat, Oleg Ozerov, care a fost convocat la sediul MAE după ce mai multe drone rusești au căzut pe teritoriul Republicii Moldova.
Ciorba de perisoare de curcan  Sursa foto shutterstock 2396590307 jpg
Ciorbă de perișoare de curcan. Ideală în dieta de slăbit şi pentru întărirea imunităţii
În sezonul rece, este necesar să prepari frecvent supe, ciorbe şi mâncăruri cu carne de curcan, deoarece susţine sistemul imunitar. Ciorba cu perişoare de curcan poate face parte şi din meniul dietei de slăbit. Află motivele şi cum s-o pregăteşti din cele ce urmează!
negociere banca clienti csalb
14,3 milioane euro, suma obținută de români în urma negocierii contractelor de împrumut cu băncile
Suma obținută de români în urma negocierii contractelor de împrumut cu băncile în perioada 2016-2024 a depășit 14 milioane de euro, potrivit statisticilor oficiale.
Peste 10.700 de ceferişti ameninţaţi cu şomajul
Ceferiștii au cerut Guvernului să modifice Ordonanța trenuleț pentru a primi în continuare tichete de masă
Într-o discuție purtată la sediul Guvernului, ceferiști și reprezentanți ai companiilor feroviare au cerut Executivului să modifice Ordonanța trenuleț, astfel încât să fie acordate în continuare tichete de masă și să se poată face angajări.
Coiful de aur de la Coțofenești furat din Muzeul Drents din Olanda Foto Drents Museum
Poliția olandeză caută cu detectoarele de metale tezaurul dacic furat din muzeu, în urma unui pont primit de anchetatori
Poliția din Olanda a început să caute joi, 13 februarie, cu detectoarele de metale obiectele din tezaurul dacic furate din muzeul Drents din Assen, în urmă cu câteva săptămâni.