Constituţia şi euro-tăcerea

Publicat în Dilema Veche nr. 130 din 20 Iul 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Drumul Constituţiei europene se anunţa glorios, acum cîţiva ani, cînd s-a constituit comisia de redactare. Valéry Giscard d’Estaing, cu aerul său solemn şi aristocratic, emana un sentiment de siguranţă şi încredere, iar iluştrii membri ai comisiei (foşti politicieni de vîrf, constituţionalişti etc.) păreau să dea o garanţie a lucrului bine făcut. S-au spus vorbe multe şi nobile, iar "arhitectura" întregii organizări punea accentul pe cetăţenie şi pe reglementarea, în sfîrşit, a drepturilor fundamentale ale cetăţenilor şi a politicilor pentru promovarea acestora la scară europeană. În clipele acelea, euro-entuziasmul părea legitim şi necesar. Cînd s-a terminat elaborarea proiectului (şi evenimentul a fost consemnat cu aceeaşi pompă), dimensiunile fizice ale Tratatului ar fi trebuit să dea deja de gîndit oamenilor de decizie: rezultatul nu a fost o sinteză a principiilor pe care urma să se întemeieze Europa Unită, ci un cărţoi enorm şi indigest, imposibil de citit şi de înţeles de către cetăţeni. Unii au amintit că, totuşi, Constituţia Statelor Unite, care a făcut posibilă o mare democraţie, încape pe doar cîteva pagini A4. Dar n-au făcut, cu această comparaţie, decît să dea apă la moară celor care văd Europa construită pe baza unei "replici" la SUA: Uniunea Europeană c’est autre chose, complexitatea bătrînului continent impune un Tratat amplu şi riguros, în care să nu rămînă nimic semnificativ pe dinafară. Comisia Europeană de atunci a apreciat că Tratatul este rezultatul optim al unui compromis politic, e tot ce se putea face, e o dovadă că tehnica şi arta negocierii au ajuns la deplinul rafinament printre politicienii europeni şi tocmai asta e cheia succesului într-o Uniune cu atîtea ţări şi cu atîtea diferenţe. Euro-entuziasmul a fost înlocuit de euro-compromis. Cum Tratatul în sine era de necitit pentru un cetăţean mediu, aparatul de comunicare al Comisiei Europene s-a pus în mişcare: broşuri, sinteze, explicaţii pe scurt, afişe, campanii la radio şi TV s-au străduit să le livreze cetăţenilor conţinutul stufos rezultat în urma "compromisului" într-o formă accesibilă. Căci ei, cetăţenii, urmau să se pronunţe prin referendum asupra Tratatului. Ce frumos! Ce dovadă de bună funcţionare a sistemului democratic de-a lungul şi de-a latul continentului! Democraţia reprezentativă şi democraţia directă urmau să-şi dea mîna întru ducerea la bun sfîrşit a Marelui Proiect: adoptarea unui Tratat care să pună Europa pe calea unui viitor mai limpede, cu o politică externă şi de securitate comună, cu instituţii reformate, cu definirea mai clară a cetăţeniei europene ş.a.m.d. În plus, referendumurile au fost precedate de dezbateri şi de campanii în favoarea lui "da" sau în favoarea lui "nu": fiecare partid, grupare, ONG şi-a putut spune părerea, astfel încît spiritul civic să se manifeste deplin, în buna tradiţie a democraţiilor europene, a diversităţii şi a "ideii de dezbatere" (tradiţie care îşi găsise, de altfel, expresia şi în textul Tratatului). S-a constatat atunci că adepţii lui "nu" sînt destul de mulţi şi amestecaţi (nu doar - previzibil! - partide de tip conservator, ci şi socialiştii francezi), ceea ce făcea însă parte din regulile jocului, din dreptul la opinie, din realitatea asumată a bătrînului continent. Euro-compromisul a fost înlocuit de euro-realism. Cetăţenii sînt suverani. Asta-i realitatea. După cîteva referendumuri naţionale în care s-a votat "da" (şi o undă de euro-entuziasm a plutit din nou pe la Bruxelles), francezii şi olandezii au zis "nu", din motive strict interne, nu pentru că ar fi avut ceva în mod special cu Tratatul. Euro-realismul a fost înlocuit de euro-blocaj: referendumurile deja programate au fost suspendate, de teama unui efect de tip "bulgărele de zăpadă" care să întindă pata lui "nu" peste tot continentul. S-a luat o "pauză de reflecţie". De curînd, s-a propus prelungirea ei cu încă un an. Peste subiectul "Constituţia europeană" s-a întins euro-tăcerea: politicienii au mers pe vîrfuri în tot acest răstimp, să nu tulbure reflecţia. Tendinţa generală a fost de a nu mai sufla o vorbă despre acest subiect - devenit sensibil şi generator de nazuri din partea popoarelor suverane. Tema s-a mai dezbătut doar pe ici, pe colo, prin seminarii academice şi reuniuni ale ONG-urilor. Dar mai mult pentru a explica "nu"-ul franco-olandez decît pentru a da un nou impuls procesului de adoptare a Tratatului. Doar de curînd a apărut o idee nouă demnă de luat în seamă: cancelarul Austriei a propus organizarea unui referendum paneuropean pentru adoptarea Constituţiei. Dincolo de valoarea simbolică (cetăţenii din toate ţările ar participa, în aceeaşi zi, la un act democratic esenţial), probabil că la mijloc e şi un calcul statistic: votul paneuropean ar duce spre "da", în timp ce referendumurile naţionale ar risca să producă din nou, cel puţin în unele state, un "nu" cu potenţial efect de ecou greu de controlat. Dar, deocamdată, sîntem tot în perioada de reflecţie. Adică de impas. Culmea este că ultimul Eurobarometru, dat publicităţii la începutul lui iulie, arată că, în continuare, majoritatea cetăţenilor europeni doreşte o Constituţie, susţine ideea unei politici externe şi de securitate comune, deci tinde către o formă mai clară de manifestare a unităţii europene. Mă tem însă că în această opinie generală şi difuză favorabilă "ideii de Constituţie europeană" nu are loc cărţoiul cel gros şi complicat, simbol al decizionismului centralist şi al hiperreglementării cu sediul la Bruxelles. Cetăţenii vor ceva mai simplu şi mai clar. Ceea ce "clasa politică europeană", hîrşită în arta complicată a compromisului, dar şi în ascunderea pe după un discurs lemnos, nu poate şi nu va putea produce.

O mare invenție – contractul social jpeg
O iluzie a lui Benjamin Constant
Partitura globalizării, interpretată cu patos în multe universități și în diferite cercuri de activiști din lume, are ca laitmotiv potențialul tehnologiei de a uni oamenii și de a înlătura diferențele de mentalitate, dincolo de granițele politice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Trenul de Luhansk
Dar ce te faci cînd conducerea țării tale decide că statistica poate fi contrazisă? Ajungi în trenul din Luhansk. Împrăștiat pe marginile unei gropi de obuz, ești contradicție inutilă. Atomi restituiți creației pentru reasamblare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Limitele parodiei
Dinaintea unui spectacol mai curînd grotesc, ca acela imaginat de Kremlin în noaptea dinspre 2011, avem dreptul să spunem, ca regina Victoria: „We are not amused!”.
Frica lui Putin jpeg
Unde este Rusia?
Și, în timp ce Putin pretinde în mod fals că Rusia luptă pentru ființa sa națională, Occidentul, uneori fără să-și dea seama prea bine, luptă (prin susținerea Ucrainei) cu adevărat pentru ființa sa morală.
AFumurescu prel jpg
Închiși în societatea deschisă
Noi, ăștia, muritorii de rînd, ne confruntăm, de o bună bucată de vreme, cu o problemă mai degrabă inversă: cum se face că ne simțim închiși într-o societate altminteri declarat deschisă?
Ronald Reagan   NARA   558523 jpg
Regina și președintele
Ploaia s-a oprit. Regina Elisabeta a II-a și prințul Philip s-au întors pe iahtul regal, unde i-au găzduit pe președintele Ronald Reagan și pe Prima Doamnă Nancy Reagan. Au sărbătorit împreună aniversarea nunții cuplului prezidențial american.
Iconofobie jpeg
Bucuriile prostului solemn
Prostul solemn este numai individul prezentului. Pe simplitatea sa fermecătoare, gospodărească, emanată dintr-o „filozofie a clipei”, se sprijină, ultimativ, întreaga istorie...
„Cu bule“ jpeg
Bîtă
Cînd ești bîtă, cu un punct din oficiu ai șanse să iei un 5 și cu note mai mari la alte materii poți chiar să treci. Dar ăsta nu e bîtă, e lemn.
HCorches prel jpg
Ce putem face pentru elevii ucraineni
Mă rog, e ceva mai complicat, dar în mare cam acestea sînt condițiile.
p 7 Cicero WC jpg
Capitalismul și regina
Monarhia poate fi criticată din multe puncte de vedere. Dar faptul că Elisabeta a II-a s-a privit pe sine într-o lumină smithiană și s-a străduit să fie un exemplu de simț al datoriei și de abnegație, pentru a domoli patimile populare, nu poate fi negat.
Un sport la Răsărit jpeg
Meciurile de tipul celui dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf pot deveni mai interesante decît cele de fotbal?
Nu, stimabililor, toată ţara e un banc prost. Începeţi de la vîrful ei şi apoi să vă mai văd că strîmbaţi din nas la chivuţele astea!
Comunismul se aplică din nou jpeg
Canalele subterane peste care s-au creat universitățile
La Bologna se suprapun mai multe rînduri de civilizații, etruscă, celtă, romană, și apoi medievală, renascentistă și modernă.
Washington Gas service pnp hec 14600 14697v 02 jpg
Cine ajută pe cine
Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Vladimir Putin se micșorează
Cere respect și primește dispreț. Sau, în cel mai bun caz, indiferență. Evenimentul istoric la care asistăm cu toții azi este micșorarea lui Vladimir Putin.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Lăsînd ironia la o parte, inițiativa rezerviștilor SRI de a „sărbători” lupta bărbătească a Securității printr-un monument instalat chiar în curtea „ghilotinei” construite de ei apare bunului-simț drept halucinantă.
Frica lui Putin jpeg
Secolul XX continuă
Lumea noastră este deci foarte departe de „sfîrșitul istoriei”, adică de o lume non-conflictuală.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ungaria – afară din UE și NATO!
Atitudinea politică a Ungariei nu e lașitate, prostie sau egoism. E calcul asumat, e politică adevărată și articulată. E vremea să culeagă consecințele asumării.
lossy page1 640px Winston Churchill LCCN2006687122 tif jpg
Regina și prim-ministrul
Peste zece ani, în 1965, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a ocolit cu stil și grație protocolul, care spunea că suverana trebuie să ajungă ultima la orice ceremonie, sosind la funeraliile lui Winston Churchill înaintea familiei acestuia. În semn de prețuire.
Iconofobie jpeg
Pledoarie à contrecœur
Exact așa s-a întîmplat! Ipocriții m-au scos complet din viața lor care, prin iradierea stării de ipocrizie la scară mare, se dovedea a fi, pînă la urmă, viața întregii comunității.
„Cu bule“ jpeg
„Umpic”
Dacă româna nu ar fi o limbă standardizată, cu registre cultivate, ci doar una de circulație orală, cu multe instabilități și variații, umpic ar putea deveni relativ repede un nou cuvînt. Nu e cazul, desigur.
HCorches prel jpg
În pași de dans
Și chiar dacă sînt conștient că nu în toate liceele funcționează în acest fel, acolo unde lucrurile se întîmplă astfel pașii de dans ai unui eveniment de divertisment pot deveni, iată, cîțiva pași pe drumul vieții, într-o manieră formativă.
p 7 WC jpg
Recviem pentru un imperiu
Întrebarea care rămîne este în ce măsură durabilitatea Comunității Națiunilor a depins strictamente de longevitatea regretatului monarh și în ce măsură va putea fi ea menținută de succesorul reginei.
Un sport la Răsărit jpeg
După Serena, acum și Roger? Se încheie o eră?
Federer, în sine, era un sport. Sînt oameni care locuiesc într-un sport şi alţii care invită, ba nu, ordonă unui sport să locuiască în ei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cînd ajungi să crezi în propria cacealma
De ce au făcut conducătorii ruși o asemenea greșeală? De ce s-au grăbit cu un război? Una din explicații ar putea fi că „specialiștii” în false povești (narative, cum s-ar zice astăzi) au început ei înșiși să creadă în ele.

Adevarul.ro

aurel balasoiu foto facebook jpg
Cine este Aurel Bălășoiu, deputatul exclus din PSD în urma unui scandal sexual
Aurel Bălășoiu, deputatul exclus din PSD pe fondul implicării într-un scandal sexual cu minori, este la primul mandat de parlamentar și a studiat Teologia. După ce au apărut fotografii în care ar apărea dezbrăcat alături de un tânăr, parlamentarul a susținut că nu este el în imagini.
Haaland jpeg
Manchester City – United, fabulos în Anglia: „Măcel“ după 44 de minute, scor de tenis la final!
Nu degeaba se spune că Premier League e cel mai bun campionat din lume. Confirmarea vine, aproape săptămână de săptămână.
Tragerea loto -loterie FOTO Inquam Photos / Octav Ganea
Reportul la Loto 6/49 depășește 2,87 milioane de euro
Reportul la categoria I a jocului Loto 6/49 de duminică depăşeşte 14,22 milioane de lei (peste 2,87 milioane de euro), iar la Noroc este în joc un report cumulat în valoare de peste 5 milioane de lei (peste un milion de euro), informează Loteria Română.

HIstoria.ro

image
Bălcescu, iacobinul român despre care nimeni nu mai vorbește
Prima jumătate a veacului al XIX-lea a reprezentat pentru Ţările Române un timp al recuperării. Al recuperării parţiale – ideologice şi naţionale, cel puţin – a decalajului ce le despărţea de Occidentul european. Europa însăşi este într-o profundă efervescenţă după Revoluţia de la 1789, după epopeea napoleoniană, Restauraţie, revoluţiile din Grecia (1821), din Belgia şi Polonia anului 1830, mişcarea carbonarilor din Italia, toată acea fierbere socială şi naţională, rod al procesului de industria
image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Victor Babeș, cel mai elegant savant român
Victor Babeș a fost savant, profesor universitar, unul dintre cei mai renumiți oameni de știință, cunoscut și recunoscut în toată lumea. Când apărea profesorul Babeș la catedră, sau cu alte ocazii, acesta era îmbrăcat impecabil, foarte elegant, având o ținută exemplară.