Condamnarea comunismului în Europa

Publicat în Dilema Veche nr. 270 din 16 Apr 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

În focul crizelor de tot felul, a trecut total neobservată o ştire importantă care a venit de la Parlamentul European. După ce s-a luptat pentru scăderea tarifelor de roaming şi alte asemenea măsuri cu ecou concret în viaţa de toate zilele a cetăţenilor europeni, PE a votat, pe 2 aprilie, o rezoluţie prin care condamnă regimurile totalitare. Iniţiată de PPE, liberali şi Verzi şi sprijinită de socialişti, rezoluţia a fost adoptată cu 553 de voturi pentru, 44 împotrivă şi 33 de abţineri. De fapt, propunerea a venit din partea Preşedinţiei cehe a UE, iar iniţiativa e ceva mai veche: în iunie 2008 a avut loc sub patronajul Senatului ceh conferinţa internaţională "Conştiinţa europeană şi comunismul", încheiată cu "Declaraţia de la Praga", care a devenit documentul de referinţă pentru iniţiativele următoare. Existau, apoi, antecedente: o rezoluţie a Parlamentului European din 2005 (la împlinirea a 60 de ani de la terminarea celui de-Al Doilea Război Mondial) şi o alta a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, din 2006. Dacă acestea au stîrnit, la vremea respectivă, controverse, iar redactarea lor a presupus îndelungi negocieri, pentru a proteja sensi-bilităţile ideologice ale stîngii, rezoluţia din 2 aprilie a fost votată de o majoritate zdrobitoare. Iar termenii ei sînt fără echivoc. Pe lîngă condamnarea explicită a "crimelor împotriva umanităţii şi a nenumăratelor violări ale drepturilor omului comise de regimurile comuniste", PE formulează şi cîteva solicitări concrete: deschiderea arhivelor fostelor poliţii politice, "instituirea unei platforme a memoriei şi conştiinţei europene care să ofere asistenţă relaţiilor şi cooperării dintre institutele de cercetare naţionale specializate în domeniul istoriei totalitarismului", precum şi "crearea unui centru/memorial pan-european pentru victimele tuturor regimurilor totalitare". De asemenea, este propusă instituirea, la 23 august, a "Zilei europene a memoriei victimelor tuturor regimurilor totalitare şi autoritare". În presa noastră, ştirea a trecut prin fluxurile agenţiilor şi a poposit pe ici, pe colo, prin cîteva ziare şi pe cîteva site-uri. Deocamdată, n-au apărut şi comentarii. Lipsa de ecou s-ar putea explica prin faptul că, săptămîna trecută, atenţia jurnaliştilor a fost îndreptată în primul rînd spre evenimentele de la Chişinău. Hazardul face ca actul de condamnare venit din partea PE să coincidă cu un exemplu viu şi concret despre ceea ce înseamnă încă puterea şi mentalitatea comunistă, chiar la graniţa de est a Uniunii Europene şi cu consecinţe directe asupra unei ţări membre, România, transformată în ţap ispăşitor de preşedintele comunist Voronin. Pentru cetăţenii din ţările ex-comuniste, ce se întîmplă la Chişinău e cunoscut şi trăit pe propria piele: atitudinea puterii faţă de manifestanţi, modul în care opinia publică este manipulată prin intermediul televiziunii de stat, găsirea vinovatului "în afară", arestările abuzive, intimidarea părinţilor pentru a nu-şi mai lăsa copiii să manifesteze etc. Aşadar, pentru jumătatea estică a Europei, rezoluţia PE are o legătură directă cu experienţele trăite şi care încă mai sînt ilustrate pe viu la doi paşi de UE. Pentru jumătatea vestică însă, după 20 de ani de la căderea Cortinei de fier, această condamnare simbolică nu pare să aibă vreo mare relevanţă. Ajutat de prietenul Google, am căutat de m-am spetit ecouri ale rezoluţiei PE în presa franceză, italiană, britanică şi germană. Am avut sentimentul zădărniciei: mai nimic. O mîrîială în comunistul L’Humanité, sub titlul "Puseu de febră anticomunistă la Strasbourg" (în care, evident, se "combate" straşnic!...), un articol în săptămînalul Partidului Comunist Portughez Avante, tradus pe site-ul Partidului Comunist din Corsica (trăiască internaţionalismul proletar!), în care se face o comparaţie rămasă absconsă pentru mine între rezoluţia PE şi ce a păţit Galileo Galilei cu Inchiziţia, cîteva preluări ale comunicatului de presă al Parlamentului European şi cam atît. Nici un ziar mai acătării n-a pomenit nimic. Îmi e greu să-mi explic această nepăsare a presei occidentale. Înţeleg, preocuparea zilei este criza economică. Dar asta înseamnă că alte subiecte trebuie lăsate pe dinafară? Tocmai presa occidentală să-i dea dreptate lui Adrian Năstase, enervat cîndva de cei care "ling dosare" prin arhive şi convins că subiectul nu mai e de actualitate, pentru că oamenii sînt preocupaţi de viitor? Nu exclud posibilitatea ca şi în Occident să existe destui oameni care gîndesc ca fostul nostru premier. Nu din aroganţă (precum Adrian Năstase), ci din necunoaştere. Mă tem că, la 20 de ani de la căderea comunismului, Vestul continuă să "nu ne înţeleagă" pe noi, cea din Est. Există un consistent deficit de cunoaştere a ceea ce a însemnat comunismul real şi, în timp, s-a răspîndit destul de mult şi o atitudine superior-detaşată a "Vesticului" faţă de veşnicele noastre lamentări despre cîte am pătimit. Invadaţi de prezent, oamenii îşi pierd aproape orice urmă de conştiinţă istorică şi sînt dispuşi mai degrabă să uite ce li s-a întîmplat lor, cu atît mai mult ce li s-a întîmplat altora. România a condamnat oficial comunismul prin discursul preşedintelui în Parlament, în decembrie 2006. Unele organizaţii internaţionale au considerat că "modelul românesc" ar trebui extins la nivel european (de exemplu, Freedom Committees, care a adresat o scrisoare Parlamentului European pe 25 martie 2009, http://www.libertates.com/en/content/ view/93/7/). În România, condamnarea a rămas fără consecinţe. Poate Europa va şti să meargă mai departe, nu să rămînă doar la acest act simbolic al Parlamentului European, tratat (deocamdată) cu indiferenţă de opinia publică.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Săteanul care a scos din pământ conducta de canalizare a unei localități cu peste 5.000 de locuitori VIDEO
Un sătean din comuna Dragotești, din județul Gorj, a scos o parte din conducta de canalizare a localității învecinate Mătăsari, care-i traversează terenul gospodăriei sale, după ce s-a judecat timp de șapte ani cu Primăria.
image
Premieră în Moldova. Modul neașteptat în care fermierii și-au adaptat culturile după schimbările climatice: „Randamentul este semnificativ”
În contextul schimbărilor climatice, fermierii români își îndreaptă atenția către culturi alternative.
image
Legende pescărești cu monștri marini pescuiți la Sfântu Gheorghe: „A prins un morun de 675 de kilograme“ VIDEO
Sfântu Gheorghe, satul de pescari din Delta Dunării, a rămas în legendă pentru sturionii care se pescuiau aici în anii ’60–’80.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.