Comunităţi, ID-uri şi aviziere

Publicat în Dilema Veche nr. 182 din 5 Aug 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Estonia este "tigrul electronic" al Europei. I se mai spune E-stonia. 63% din populaţie utilizează Internetul, citesc în suplimentul Io, Donna al cotidianului Corriere della Sera. Există o mie de puncte de acces gratuit la Internet în ţară. 82% dintre cetăţeni îşi completează declaraţia de venituri online şi, dacă au de primit vreo diferenţă de impozit, o primesc în două zile. 70% din populaţie are ID-card, care serveşte drept carte de identitate, permis de conducere, card de credit cu acces la toate operaţiunile bancare, carte de alegător cu care se poate vota online (aşa au votat peste 80% dintre posesori la ultimele alegeri). La şedinţele de guvern nu se folosesc documente pe hîrtie, se lucrează într-o reţea care leagă toate ministerele şi toţi miniştrii au acces la fişierele necesare (asta înseamnă că, pentru a fi ministru în Estonia, trebuie să ai competenţe în utilizarea computerului). Între altele, în Estonia s-a născut Skype (programul care permite efectuarea de convorbiri telefonice gratuite în toată lumea). Creşterea economică a Estoniei (11% pe an) se bazează, în mare parte, pe dezvoltarea industriei informatice. Iar ceea ce se experimentează în Estonia în materie de "digitalizare a societăţii" iradiază spre ţările vecine, astfel încît Time spunea despre regiunea baltică - un adevărat laborator al societăţii de mîine - că va deveni o mare putere economică şi electronică a lumii. Dezavantajul unei asemenea societăţi este acela că devine total dependentă de buna funcţionare a reţelei informatice. Estonienii au trăit pe pielea lor această dependenţă la sfîrşitul lunii aprilie, cînd, ca reacţie la decizia Guvernului eston de a muta monumentul soldatului sovietic din centrul oraşului într-un cimitir de la periferie, Rusia a declanşat un masiv atac informatic împotriva micii republici baltice cu 1,3 milioane de locuitori (din care o treime rusofoni). Cel puţin aşa a declarat premierul eston, Andrus Ansip: că nu a fost vorba despre nişte hackeri puşi pe şotii pentru a-şi arăta "muşchii virtuali", ci despre un atac concertat, sprijinit de Kremlin. "Avem probele şi le vom furniza NATO", a mai spus premierul. Astfel încît NATO s-a convins că trebuie să instaleze în Estonia nu o bază obişnuită, ci una axată pe securitatea informatică: 40 de ofiţeri lucrează deja acolo. Dar, în zilele atacului, întreaga societate era la pămînt: "Am stat toată ziua la pub", povesteşte un tînăr arhitect în suplimentul Corriere della Sera. "La oficiul cadastrului nu puteam avea acces, cardul de asigurări sociale nu funcţiona, banca era închisă. Mi se părea că nu exist." Dar cînd reţeaua funcţionează bine, tînărul arhitect - şi concetăţenii săi - există. Există, în primul rînd, tocmai în calitate de cetăţeni. Căci toate aceste "înzestrări" informatice, deşi le pot părea unora simple mofturi tehnologice în sine, au impact tocmai asupra relaţiei cetăţeanului cu Statul şi cu instituţiile sale. De exemplu, cetăţenii pot afla, prin Internet, în timp real, care sînt cheltuielile Guvernului. Iar faptul că diverse operaţiuni pe care orice cetăţean le are de efectuat (de la vot la plata impozitelor) se simplifică şi devin accesibile prin cîteva mişcări de mouse le dă oamenilor sentimentul că între ei şi autorităţi există mai puţine bariere: adio ghişee cu program fix, adio funcţionari lenţi, adio cozi, formulare şi ştampile. Paradoxal, "răceala" tehnologiei transformă birocraţia în ceva acceptabil, îi conferă dimensiuni umane. După ce am citit reportajul din Corriere della Sera, n-am putut să nu mă gîndesc că, în general, Estonia "nu e un subiect" în presa română: nu doar că "nu face rating", dar - cu superficialitatea profund instalată în mediile româneşti - ni se pare că n-avem ce învăţa din experienţa fostelor surate de lagăr socialist. Şi totuşi... Cu impresia acestei "comunităţi online" care tinde să devină Estonia, am dat o raită pe Internet, căutînd site-urile diverselor primării de oraşe mari şi mijlocii. Teoretic, şi la noi se pot plăti impozitele online. Practic, pentru a face asta trebuie să dispui de un cont bancar şi de un contract de Internet banking, plus un ID şi o parolă pe care ţi le dă primăria. Iar pentru a le avea - aţi ghicit! - trebuie să faci o cerere "pe hîrtie" şi să o depui la primărie. Abia după aceea capeţi "cetăţenie electronică". Mi se va spune - aparent justificat - că nu poţi, mă-nţelegi, pentru ca să permiţi accesul "în sistem" oricui, trebuie să identifici cumva persoana, să-i dai o parolă, să-i verifici actele etc. Dar atunci unde mai e interactivitatea şi care mai sînt avantajele Internetului? Teoretic, instituţiile statului sînt obligate să publice pe site-ul propriu tot felul de informaţii publice necesare cetăţeanului. Practic, pe multe site-uri de primării, dacă faci click pe chestiuni sensibile precum "proiecte ale primăriei" sau "finanţări", îţi apare binecunoscutul mesaj "pagină în construcţie" sau, în cel mai "bun" caz, pagina a fost actualizată prin vara lui 2006... Ce-i drept, există şi site-uri unde apare un mugur de interactivitate - de exemplu, unele primării îşi consultă cetăţenii, pe site, în legătură cu priorităţile oraşului sau cu realizarea anumitor proiecte. Dar, una peste alta, site-urile municipalităţilor - ca şi ale altor instituţii publice - se află deocamdată la stadiul de simple aviziere: sînt plasate acolo tot felul de informaţii pe care omul le putea găsi, înaintea erei Internet, pe panoul din holul primăriei. Cu avantajul că un site poate înghiţi mai multe informaţii decît un avizier. Avantajul devine însă dezavantaj în unele cazuri: lungi texte scrise prost, cu un aer propagandistic, vorbesc despre istoria oraşului, despre "oamenii cu care ne mîndrim" ori despre realizările primarului... Nu vreau - iarăşi - să fac o simplă comparaţie defavorabilă între "noi" şi "ei" (căci, nu-i aşa, specialişti în informatică avem şi noi, nu doar Estonia). Vreau doar să spun că saltul brusc la era Internetului scoate şi mai bine în evidenţă deficitul nostru de viaţă comunitară. Pînă să devenim "comunităţi online", avem de (re)învăţat cum să fim comunităţi pur şi simplu.

O mare invenție – contractul social jpeg
Dincolo de costul și eficiența sancțiunilor internaționale
Sancțiunile împotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de cînd mă ştiu, între asceză şi lăcomie, între Yoga ierbivoră şi Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, că ne-ați speriat, bată-vă să vă bată....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
Pînă la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semnături de susținere, din toate colțurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta îngustă și elegantă, brațele ghidonului și sunetul pe care îl scotea noul scuter îl asemănau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristică metafizică
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta atît de grav o generație, retezîndu-i pofta de a trăi?
„Cu bule“ jpeg
Longevivi
Adjectivul „longeviv” este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lungă a unei vieți umane, ci și pe aceea a unei activități oarecare îndeplinite de o persoană.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred că în școli instituția psihologului școlar ar trebui să capete o mult mai mare vizibilitate și importanță.
Un sport la Răsărit jpeg
Mai există ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Există o teorie imbecilă conform căreia la stadion poţi face mai orice, „nu sîntem la teatru“, e bine să existe un loc unde să se descarce flăcăii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Turismul ne e străin
Morișca merge oricum și mereu apar alți clienți fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce lipsește pe piața politică
Tejghelele vieții noastre politice, deși multicolore în aparență, sînt, de fapt, goale.
Viktor Orbán (9298443437) jpg
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Orbán și românii
Indiferent însă de ceea ce îl mînă în luptă pe dl Orbán, nota sa de plată e mult întîrziată.
Frica lui Putin jpeg
Cenaclul „Flacăra” 2.0
Nu, Adrian Păunescu nu a fost un „colaboraţionist”. El a fost un coautor, poate printre cei mai importanţi, al cultului lui Ceauşescu.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
O spectaculoasă prăbușire mută – o întîmplare din deceniul Iohannis
Cu adevărat uimitoare sînt căderile care nu produc niciun zgomot.
Phone Booth with Tower Bridge (36387425206) jpg
Cabina de telefon
În Marea Britanie, tradiționalele cabine roșii de telefon au devenit mici galerii de artă.
Iconofobie jpeg
Detalii complicate
Putem sesiza incongruențe multiple între omul creator și – jucîndu-ne puțin cu noțiunile – creatorul trăitor.
„Cu bule“ jpeg
Teoria chibritului
„A face teoria chibritului” e una dintre expresiile colocviale și umoristice cunoscute de toată lumea, dar pe care dicționarele noastre nu le-au înregistrat.
HCorches prel jpg
Atunci ne vom transforma într-un algoritm matematic
Nu matematica, nu fizica, nu chimia sînt cele care dau unei națiuni identitate. Ci limba, literatura, istoria, artele.
p 7 WC jpg
Crizele de astăzi sînt altfel
Crizele nu mai sînt evenimente rare și izolate, care afectează un grup restrîns de persoane.
Un sport la Răsărit jpeg
Carevasăzică, Viktor Orbán ține cu Csikszereda?
Tipul e un fabulos afacerist care foloseşte orice mijloc, orice tertip pentru a-şi mări capitalul, financiar sau electoral.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Pensionarii de la terasă
Îmi vin în minte pensionarii străini, turiști prin România anilor ’70-’80, care ne uimeau prin mobilitatea, veselia și seninătatea lor.
O mare invenție – contractul social jpeg
Jus cogens
Cine are cîștig de cauză într-un conflict? Cel care e mai puternic sau cel care are dreptate?

Adevarul.ro

image
Accesul turiştilor, interzis în Thassos. Pe ce plaje nu se mai poate ajunge
Mai multe restricţii sunt în vigoare pentru turiştii care ajung în Grecia, începând cu data de luni, 8 august. Autorităţile au interzis accesul din cauza riscului de incendiu.
image
Bătaie în tren între un controlor şi un călător fără bilet. Agresorul este căutat de oamenii legii VIDEO
Un controlor de bilete a fost lovit de un pasager fără bilet care a devenit nervos în momentul în care a fost depistat. Totul s-a petrecut într-un tren care circula pe ruta Mangalia - Sibiu.
image
Primele imagini cu muniţia românească  primită de soldaţii ucraineni VIDEO
Site-ul specializat Ukraine Weapons Tracker au prezentat imagini cu ceea ce par a fi obuze de calibrul 122 milimetri fabricate în România de Romarm în 2022.

HIstoria.ro

image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediată timp de zece ani și apoi cucerită de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii Războiului Troiei ar fi fost, conform „Iliadei”, răpirea Elenei, cunoscută drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus și a Ledei.
image
Şiretlicurile lui Vlad Țepeș: Începutul războiului cu otomanii
În 1460, câțiva dintre boierii nemulțumiți de Vlad Țepeș au sosit la Curtea lui Mahomed al II-lea și i-au prezentat situația din Valahia și probabil unele povești exagerate de-ale lor. Chemat imediat la Edirne/Adrianopol pentru a duce tributul și 500 de băieți, Vlad a trimis vorbă sultanului...
image
Dacia romană, o provincie puternic militarizată
Distribuţia armatei în interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, şi anume de a separa şi supraveghea neamuri „barbare” care erau potenţial periculoase, în special dacă se aliau între ele contra Romei, cum au fost în special sarmaţii iazigi.