Citim prost, dar schimbăm legi

Publicat în Dilema Veche nr. 208 din 9 Feb 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Nu îmi explic cum de televiziunile române şi ziarele patriei au ratat o bună ocazie de a face unul dintre lucrurile care le place cel mai mult: acela de a se lamenta că "sîntem coada Europei". Sigur, fac asta cît de des pot, pe tot felul de subiecte (avem cele mai puţine autostrăzi, cele mai puţine WC-uri în mediul rural etc.). Au avut însă la îndemînă un subiect "gras" şi s-au mulţumit să-l consemneze rapid, fără insistenţe: raportul PIRLS pe 2006, publicat la sfîrşitul anului trecut. PIRLS (Progress in International Reading Literacy Study, http://timss.bc.edu/pirls2006/index.html) este o evaluare comparativă realizată din cinci în cinci ani în mai multe ţări pentru a verifica abilităţile de lectură ale copiilor care termină ciclul primar. Alături de TIMSS (Trends in International Mathematics and Science Study, care testează abilităţile la matematică şi ştiinţe, http://timss.bc.edu/) şi PISA (Programme for International Student Assessment, www. pisa.oecd.org), constituie instrumentele principale de cunoaştere şi analiză comparativă a felului în care elevii din diverse ţări acumulează cunoştinţele şi competenţele necesare pentru a se forma ca indivizi şi a se putea integra în societate. Ca toate cercetările de acest fel, exprimă o medie statistică rezultată din testarea unui eşantion reprezentativ de elevi; rezultatele nu sînt, aşadar, adevăruri absolute şi indiscutabile, ci radiografii ale situaţiei la un moment dat. Dar din analiza lor se pot observa tendinţele şi procesele în desfăşurare. Or, din acest punct de vedere, lucrurile sînt clare: stăm prost. În raportul PIRLS din 2001, România se situa peste media internaţională, acum este sub medie. Iar din analiza diverselor părţi ale testului (care este foarte complex) rezultă că abilităţile de a citi şi de a înţelege un text ale copiilor noştri sînt mai slabe decît acum cinci ani. O activitate fundamentală în formarea gîndirii şi a capacităţilor de comunicare - cititul - este în suferinţă în şcoala noastră. Cred că acest subiect ar fi meritat să aibă parte, prin studiourile TV şi redacţiile ziarelor, de cel puţin tot atîta agitaţie ca şi taxa de primă înmatriculare. E adevărat, pentru a dezbate o asemenea temă era nevoie de ceva mai mult decît sfînta indignare că "este o criză, mă-nţelegi, care poţi pentru ca să zici că nu se poate mai oribilă...". Era nevoie de o discuţie substanţială, de experţi care să explice chestiunea, de gîndire pe termen lung. Or, toate acestea - ştiu, ştiu - nu fac rating, nu cresc tirajele... Dar discuţii substanţiale nu apar nici în interiorul acelor medii care sînt vizate direct de asemenea studii. Iar gîndirea pe termen lung lipseşte aproape total "de pe piaţă". Dacă urmărim procesul dezbaterii publice a legilor învăţămîntului, observăm că este vorba mai degrabă despre monologuri paralele, în care fiecare - ministru, sindicalişti, profesori, elevi - spune ce are pe suflet. Şi, în cele mai multe cazuri, sînt atinse chestiuni punctuale, dacă nu chiar "daraveri de clopotniţă": acordarea unor sporuri pentru profesori, de ce directorul nu poate fi preşedinte al Consiliului de Administraţie al şcolii, dacă e bine sau nu să ne dăm copiii la grădiniţă de la 3 ani, dacă tezele unice la clasa a VIII-a sînt mai puţin stresante decît testele naţionale şi altele asemenea. (O bună mostră de "dezbatere" de acest fel este relatată pe http://www.hotnews.ro/stiri-esential-2221023-legile_ educatiei_dezbatute_laude_mistouri_discutii_fara_legatura_subiectul.htm). Nu se discută deloc despre mizele acestor noi legi, despre valorile fundamentale care trebuie să stea la baza procesului educativ, despre "ce fel de absolvenţi vrem să scoatem din şcoli" şi ce trebuie făcut pentru asta. Se discută prea puţin despre programele încărcate, despre faptul că elevilor li se bagă în cap informaţii cu lopata, dar nu sînt învăţaţi cum să utilizeze acele informaţii, nu sînt stimulaţi să fie creativi, să găsească soluţii personale în rezolvarea problemelor, ci sînt lăsaţi pradă unui copy and paste mental generalizat: ei trebuie doar să reproducă ce li s-a predat, să demonstreze că "au reţinut". Atît. Nu se vorbeşte nici despre excesiva birocratizare a învăţămîntului (mai ales a celui universitar), despre multitudinea de formulare, fişe şi tabele care trebuie completate, chipurile, în vederea evaluării calităţii, dar adesea nu sînt decît simple "bifări" ale unor cerinţe "de sus", pe care nimeni nu le ia în seamă cu adevărat. Nu se vorbeşte nici despre puzderia de universităţi private care au umplut spaţiul mioritic şi sînt departe de a contribui în vreun fel la calitatea învăţămîntului superior. Nu se mai suflă nici un cuvînt despre raportul comisiei prezidenţiale pentru educaţie - un raport care evalua corect sistemul - pentru că ridicola dispută "între palate" a atins şi domeniul învăţămîntului: ministrul Cristian Adomniţei a dat de înţeles încă din seprembrie 2007 că "legile noastre sînt mai bune decît raportul lor". Iar toate declaraţiile privind "pactul naţional pentru educaţie" nu sînt decît simple vorbe cu care politicienii se împăunează, în speranţa că îi vor impresiona pe părinţii copiilor stresaţi de teze şi de teste... Calitatea învăţămîntului nu poate porni decît de la conţinuturile lui şi de la atitudinea faţă de educaţie. Or, România stă prost la ambele capitole. Programele sînt încărcate inutil şi nu sînt puse de acord cu cerinţele societăţii de mîine (o societate "bazată pe cunoaştere", cum se spune prin toate documentele UE). Atitudinea dominantă a publicului este că şcoala "nu mai e ce-a fost", prestigiul meseriei de profesor e în scădere, şcolile şi facultăţile sînt privite ca un fel de "prestatoare de servicii", care trebuie să le dea absolvenţilor patalamaua necesară, că pe urmă se descurcă ei... Noile legi ale învăţămîntului nu vor schimba nimic esenţial, ci doar vor crea haos în sistem prin modificările de formă şi organizare (zece clase obligatorii, teze naţionale în loc de teste etc.). Faptul că ţările Uniunii Europene nu au îndeplinit standardele fixate în 2002 în materie de educaţie (vezi http://www. setimes.com/cocoon/setimes/xhtml/en_GB/ features/setimes/ articles/2008/01/28/reportage-01) ar trebui să ne dea de gîndit: nu în sensul lamentărilor noastre obişnuite ("sîntem coada Europei" etc.), ci în sensul că, ocupaţi fiind cu schimbările de formă, deocamdată nu sîntem în stare să observăm chestiunile mari, de ansamblu. Mediocritatea rezultatelor din testele PIRLS şi TIMSS demonstrează că, în România a început un proces de sub-educare a elevilor ale cărui rezultate se vor simţi acut peste cîţiva ani. Nimeni nu-şi va mai aminti, atunci, de ministrul Adomniţei şi de "conflictul între palate".

640px Boulevard Unirii jpg
Cu mîndrie despre România, cu luciditate despre români
România va construi și spitalele regionale și municipale (este greu de spus cînd), pentru că dacă acum este moda stadioanelor, cu siguranță va veni și cea a spitalelor.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Dependența de China
În discursul despre care aminteam mai devreme, Rishi Sunak propunea ca relațiile cu China să fie guvernate de acum înainte de un „pragmatism robust”.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Nota testamentară a lui Constantin Noica
S-au găsit, inevitabil, și hermenuți subtili, care să extindă „marasmul” nicasian asupra „discipolilor”.
Frica lui Putin jpeg
Dr.
Bine, dar de ce totuși au nevoie să-și pună la rever acest păcătos de dr.? Vanitate?
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Doar educația...
Și eu cred că responsabilitatea, respectul pentru ceilalți și hărnicia sînt valorile fundamentale pe care trebuie să le insuflăm celor ce vin după noi.
m simina jpg
Primul SMS din istorie
Fix treizeci de ani, așadar, de la primul mesaj scurt trimis (Short Message Sent) din istorie.
Iconofobie jpeg
Un demon atipic
Ambii reprezintă niște „realități” abstracte, imprecise, încărcate de mister și neclaritate semantică.
„Cu bule“ jpeg
Șofer de duminică
Popularitatea expresiei se reflectă în extinderea tiparului la alte ocupații.
HCorches prel jpg
Voi știți formula permanganatului de potasiu?
Așa era ea, o profesoară severă din cale-afară, la orele căreia nu se auzea nici musca.
radu naum PNG
Putem să vorbim despre un campionat prea mondial de fotbal?
Un minunat Panama-Oman va putea fi savurat la viitoarea Cupă Mondială. Sau un Brazilia – St. Kits şi Nevis, acolo să vezi distracţie! Nu s-au gîndit rău venerabilii.
p 7 WC jpg
Evitabila creștere a extremei drepte germane
Dar nu și în Germania, unde partidul de extremă dreapta Alternative für Deutschland (AfD) are, deocamdată, un succes neînsemnat.
Comunismul se aplică din nou jpeg
De ce se opune Austria
Mi-am adus aminte atunci și cum o cunoștință din Oetz mi-a explicat odată că pe văile mai dinspre Elveția mă puteam întîlni cu oameni nesuferiți și încuiați.
O mare invenție – contractul social jpeg
Subiect de drept și drept subiectiv (I)
În limba engleză, termenul subject a rămas fidel sensului etimologic de supus.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Conferințele noastre, viitorul nostru
Cînd generația liceenilor de azi va ajunge la butoanele țării, sînt convins că ne va fi mai bine decît ne este acum!
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Presa acum 85 de ani și azi
Nu mai e vorba de o slujbă publică, destinată să lămurească în vreun fel pe privitor.
Frica lui Putin jpeg
Condiția de înger
abandonînd umanitatea pentru un scurt răstimp, a împrumuta aripile de la îngeri.
AFumurescu prel jpg
Interesul și fesul
Dacă nu mă credeți, întrebați-vă prietenii de pe Facebook, Instagram, Twitter, TikTok și ce alte rețele „sociale” vor mai fi fiind. În lumea virtuală.
m simina jpg
Abraham Lincoln de Ziua Recunoștinței
Abraham Lincoln este primul președinte american care a salvat un curcan de la sacrificare, dar nu cu ocazia Zilei Recunoștinței, ci de Crăciun.
Iconofobie jpeg
Întîmplări întîmplătoare
„Întîmplările” sînt piesele unui puzzle imens ce creionează o imagine aflată dincolo de puterea noastră de cuprindere.
„Cu bule“ jpeg
Vechea gașcă
Originea cuvîntului nu a fost lămurită, deocamdată.
HCorches prel jpg
Nu-i cazul să renunți
Din fericire, chiar și în cadrul acestor formări pe care le mai susținem, constatăm că numărul acestor profesori este în scădere.
p 7 WC jpg
Libertate de expresie pentru cine?
Expresia lui Musk „într-o manieră sănătoasă” permite o gamă largă de interpretări, unele dintre ele foarte restrictive pentru libertatea de expresie.
radu naum PNG
Comunismul se aplică din nou jpeg
Bucureștiul văzut cu alți ochi
Bucureștiul acela, bombardat de americani și apoi și de germani, era încă frumos și bogat.

Adevarul.ro

Maria Zaharova FOTO Profimedia
Purtătoarea de cuvânt a MAE rus, atac la adresa Maiei Sandu: Ce a făcut cetățeana României pentru R. Moldova?
Maria Zaharova a lansat un atac dur la adresa preşedintei Republicii Moldova, fiind de părere că puterea de la Chișinău promovează rusofobia, chiar dacă Moscova a ajutat întotdeauna Chișinăul.
1 dorin chiotea infectat cu covid varianta omicron 3 jpg jpeg
Continuă revolta la TVR. Chioțea: „Audiențele au fost de 15 de ori mai mici decât în zilele cu meciuri”
Dorin Chioțea a spus că mutarea transmisiunilor directe pe alte canale ale televiziunii publice a dus la o scădere a audienței de 15 ori decât în zilele cu meciuri.
11174553 (1) jpg
Serbia - Elveția. Calificare spectaculoasă pentru elvețieni după un meci nebun
Viitoarea adversară a României din preliminariile Euro, Elveția, a reușit să revină de la 1-2 în partida cu Serbia și s-a calificat în optimile de finală ale Campionatului Mondial din Qatar.

HIstoria.ro

image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.
image
Scurt istoric al zilei naţionale
Instaurată încă de la venirea pe tronul României a lui Carol I, 10 Mai a rămas în tradiţia românilor ca Ziua Naţională a României moderne, până în 1947, când a fost impus regimul comunist. Un principe strãin pe tronul României reprezenta o necesitate politicã întrucât dupã abdicarea forţatã a lui Cuza la 11 februarie se ridica problema menţinerii recunoaşterii unirii celor douã principate.