Cine ne mai "plictiseşte"

Publicat în Dilema Veche nr. 345 din 23 - 29 septembrie 2010
Franța, sora mijlocie jpeg

Un nou raport despre România realizat de Oxford Analytica (un think tank britanic, fără legătură cu celebra universitate) sintetizează cîteva idei care circulă şi în spaţiul public românesc. De fapt, dacă luăm separat afirmaţiile din raport, aproape că nu găsim nimic „nou“, nimic care să nu se mai fi spus şi prin comentariile şi analizele făcute de „ai noştri“. Doar că britanicii – ah, britanicii... – ştiu să lege lucrurile altfel, fac asociaţii pe care risipirile noastre mediatice nu le fac şi, mai ales, au o privire „de sus“ şi „din afară“. 

Raportul se numeşte System excludes the energetic and idealistic, titlu tradus în presa noastră în două feluri: „Sistemul îi exclude pe cei energici şi idealişti“ sau „…pe cei energetici (!?) şi idealişti“; de fapt, în cazul de faţă sensul cuvîntului energetic este „activ“. Ideea principală este că persoanele active, din clasa de mijloc, sînt dezamăgite de politică şi societate, au devenit apatice, emigrează, deci nu participă de fapt la progresul economic şi social, se simt „excluse“. Apoi, raportul arată că, deşi avem o suprafaţă agricolă consistentă, importăm majoritatea produselor alimentare, că sănătatea şi educaţia sînt ineficiente şi corupte, modernizarea instituţiilor statului a eşuat, birocraţia sufocă activitatea economică, speranţele de normalitate după intrarea în UE au fost înşelate. Mai sînt şi alte observaţii, dar, una peste alta, nimic nou. Mi se pare interesant însă felul în care sînt puse accentele, cum este „scoasă în titlu“ contradicţia dintre „sistem“ şi grupurile cele mai importante de cetăţeni. De fapt, rolul acestui tip de sinteze nu este neapărat să aducă vreo informaţie nouă, vreo dezvăluire senzaţională ori vreo soluţie mesianică la problemele grave, ci să pună cap la cap ceea ce deja se ştie pentru a da un sens, o privire de ansamblu. Aşa încît, în loc să comentez ce spune raportul, aş face mai degrabă cîteva observaţii generale. 

Cea dintîi este că, la noi, nu există cerere pentru astfel de rapoarte şi sinteze elaborate de think tank-uri. Peste tot în lume, guvernele şi entităţile statului solicită puncte de vedere independente din partea unor experţi sau a unor organizaţii în legătură cu probleme economice, politice sau sociale. Asta pentru că 1) guvernele se comportă democratic (luînd în seamă şi perspective diferite de ale lor – eventual neconvenabile, dar cu atît mai necesare) şi 2) experţii şi expertiza sînt apreciate, pot face treaba mai bine decît funcţionărimea statului. La noi, guvernele se cred ultracompetente, politicienii şi miniştrii se consideră singurii deţinători ai marilor soluţii şi secrete, iar despre ong-uri cred că sînt manipulate (de adversarii politici, de finanţatorii străini etc.) sau că „au interese“. Există şi la noi cîteva think tank-uri care livrează analize şi rapoarte, dar ele nu au nici pe departe impactul pe care ar trebui să-l aibă în spaţiul public ori (măcar) în elitele politice şi intelectuale. Dacă vreun ong sau vreo agenţie de rating din străinătate publică un raport despre noi, se „trage de el“ la televizor o săptămînă. Dacă aceleaşi lucruri (sau altele, eventual mai inteligente) sînt spuse într-un raport făcut de o organizaţie din România, moderatorii neamului nici nu observă. 

O altă observaţie este că, în continuare, după două decenii de presă liberă, de alegeri democratice şi de dezbateri deschise, spaţiul nostru public e în continuare risipit şi isteric. Practic, nu se poate vorbi la obiect despre probleme serioase, ci doar se poate da cu părerea despre vreo declaraţie sau alta a nu ştiu cărui politician. În frunte cu Traian Băsescu, desigur. Talk-show-urile şi comentariile din ziare sînt pline de vorbe despre vorbe: se risipesc enorme energii pentru a bate apa-n piuă despre ce spun politicienii, nu despre ce fac (sau nu fac!) politicienii. 

Şi se dă vina pe audienţă, şi se pune placa veche cu „asta vrea publicul“. Paradoxal, dacă vorbeşti despre viitorul ţării, despre probleme şi soluţii, despre chestiuni concrete privind agricultura, sănătatea ori industria e „plicticos“, „omori audienţa“. Iar cînd – totuşi – vine vorba despre probleme şi soluţii, se „bagă“ refrenul cu „acest guvern de incompetenţi“, se cheamă un sindicalist cu gura mare şi gata. Experţii sînt prost văzuţi: cunosc realizatori TV care se tem că nişte oameni foarte bine pregătiţi, cu doctorate serioase, cu idei şi soluţii, sînt neapărat „plicticoşi“ – deşi n-au avut niciodată curiozitatea să stea de vorbă cu vreunul şi să observe că „ar da bine“ şi pe sticlă, iar doctoratele în Occident i-au făcut să înveţe nu doar mai multă carte în specialitatea lor, dar şi cum se comunică eficient într-o societate matură şi responsabilă. Aşa încît ne risipim în false dispute, cu puncte de vedere exprimate de tot felul de incompetenţi guvernamentali, antiguvernamentali sau „independenţi“. Înainte de a fi excluşi de către sistem în general, oamenii competenţi şi activi sînt excluşi de sistemul mass-media. Un exemplu. Cînd scriu acest articol, în Adevărul (şi în ediţia online, aici) a apărut un comentariu al d-lui Vasile Puşcaş despre felul în care România nu respectă angajamentele faţă de UE şi a ratat privilegiile de aderare obţinute în cadrul negocierilor. Mă întreb dacă acest comentariu (care vede lucrurile în ansamblu şi e scris de un om care se pricepe) va crea ecouri şi dezbateri în spaţiul public, aşa cum ar fi normal. Pariez că nu (sau prea puţin). În schimb, de azi (luni) pînă cînd dvs., cititorii, veţi putea şti dacă am pierdut pariul (joi), se va trăncăni infinit despre ce-a mai zis Băsescu şi ce n-a mai zis Boc... 

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Pățania unui turist român în Istanbul. Cât a plătit pentru kebabul consumat în Marele Bazar
Un turist român a avut parte de o surpriză uriașă după ce a cerut nota de plată pentru un kebab cumpărat în Marele Bazar din Istanbul. Și-a împărtășit mai apoi experiența pe o pagină de Facebook dedicată turismului din Turcia.
image
Un nou blocaj pe piața legumelor. „Avem solarii pline de tomate care vor rămâne nerecoltate”. Cât a scăzut prețul
Legumicultorii se confruntă cu un nou blocaj pe piață, prețul tomatelor scăzând atât de mult încât nu-și mai acoperă nici cheltuielile cu recoltarea, spun aceștia. Nici la acest preț însă nu mai reușesc să vândă.
image
Secretul refacerii virginității. Rețeta unei contese medievale care a făcut furori în secolul al XVI-lea
Plantele medicinale, soluțiile de înfrumusețare și alchimia au fost pasiunile mai multor contese și regine din Europa secolului al XV-lea. Unele au rămas în istorie pentru „rețetele” controversate de întinerire și chiar de „restaurare” a virginității.

HIstoria.ro

image
Cea mai mare operațiune amfibie din epoca modernă, în „Historia” de iunie
6 iunie 1944. Ziua Z. Nicio altă operaţiune militară din istoria celui de
Al Doilea Război Mondial nu a beneficiat de un nivel atât de ridicat de securitate operaţională, implicând ample acţiuni de inducere în eroare a inamicului, precum Operaţiunea Overlord (Suveranul).
image
Escrocheria „Andronic” - un precursor al Caritasului în România sfârșitului de secol XIX
Înainte de a fi marele ziarist şi marele proprietar de „Universul”, Stelian Popescu şi-a făcut meseria de jurist. Ca judecător de instrucţie la cabinetul 5, Ilfov, el a dat gata multe cazuri. Printre acestea, se numără celebra escrocherie „Andronic”.
image
A fost sau nu Alexandru Ioan Cuza membru al Masoneriei?
La un deceniu după abdicarea lui Cuza, în 1876, la București a fost înființată Loja Alexandru Ioan I, apoi, în 1882, la Dorohoi a fost înființată Loja Cuza Vodă.