Cine alungă literatura din mintea elevilor

Publicat în Dilema Veche nr. 227 din 19 Iun 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Printre atîtea scandaluri cu siguranţă mai "palpitante" şi mai "arzătoare la ordinea zilei", s-a încins şi un foc de paie în jurul subiectelor de bacalaureat la limba şi literatura română. A pornit greşit şi s-a încheiat fără să se fi discutat substanţa problemei. În schimb, a fost politizat inutil şi ridicol, cu apeluri către preşedinte şi premier şi cu o "intervenţie" fără rost a Comisiei pentru învăţămînt a Camerei Deputaţilor. După ce Melania Mandas-Vergu a publicat un comentariu echilibrat în Gândul din 7 mai ("Comunismul - proba orală la limba şi literatura română",

), Ziua a preluat subiectul şi l-a transformat într-o adevărată campanie, cu titluri şi formule "tari" -"Scheele în loc de Caragiale", "Adomniţei rîde în nas Academiei" (corect ar fi fost "îi rîde în nas"), "decerebrarea României" - dar exagerate sau false. Alte comentarii au insistat apoi tocmai pe apariţia, în lista de subiecte, a unui fragment dintr-un discurs al d-lui Jonathan Scheele şi a unui pasaj din "Raportul Tismăneanu". Unii s-au apucat să facă "statistici" şi s-au arătat nemulţumiţi că, printre cele 100 de subiecte, 4 sînt cu texte din Mircea Cărtărescu, "tot atîtea cîte are şi Eminescu". Una peste alta, s-a tras concluzia că "literatura română a fost alungată de la bacalaureat" şi s-a jelit pe marginea acestei drame, după care s-a parcurs traseul obişnuit în România cînd cineva are o nemulţumire: mass-media (care atît aşteaptă!), minister, preşedinţie, premier. S-a cerut chiar medierea de către preşedinte, ceea ce e cu totul ridicol. S-a spus că "profesorii resping subiectele", deşi nu e adevărat: nici măcar colegii de catedră ai doamnei Florina Rogalski (profesoară de română şi autoare de manuale şcolare, acuzată că a plagiat într-unul din manuale, azi protestatară întru cauza literaturii) nu i-au susţinut poziţia; iar Asociaţia Naţională a Profesorilor de Limba şi Literatura Română a dat un comunicat în care afirma că subiectele sînt în conformitate cu programa. Ceilalţi protestatari - cîţiva sindicalişti şi vreo două asociaţii - erau departe de a reprezenta "profesorii de română" sau măcar un număr consistent al acestora. Dar, cum se întîmplă la noi în astfel de situaţii, nu contează nici reprezentativitatea, nici argumentaţia, ci "capacitatea de a face zgomot". Cu ajutorul unei prese flămînde de scandal şi de vorbe mari, chestiunea se rezolvă. La un moment dat, chiar Academia Română a dat un comunicat în care îi solicita Ministerului Educaţiei o revizuire a subiectelor, dar din felul cum era formulat se vedea cel puţin o lipsă de documentare. În fapt, este vorba exclusiv despre subiectele la proba orală, care evaluează competenţele de comunicare ale elevilor pronind de la mici fragmente de texte. Nici vorbă de o "alungare a literaturii", care este prezentă în subiectele de la proba scrisă. Cum absolvenţii noştri stau, în general, prost cu abilităţile de comunicare, o astfel de probă este binevenită. E adevărat, industria de cărţi cu comentarii gata făcute suferă o lovitură puternică atunci cînd elevului nu i se mai cere să reproducă ce-a învăţat pe dinafară, ci să exprime opinii proprii pe marginea unui text la prima vedere. Profesorii de română înşişi - în general foarte conservatori - nu acordă atenţia cuvenită capitolelor despre comunicare din programă şi din manual: unii pentru că nu se pricep, alţii pentru că li se pare că misiunea lor este să se ocupe de "cultura neamului", nu de "fleacuri" precum exprimarea argumentată a unei opinii sau rezumarea coerentă a unui text. E foarte bine că sînt evaluate, la bac, abilităţile de comunicare. Iar lamentaţiile că marii scriitori "au fost daţi afară" sînt ridicole. Marile opere literare sînt "ucise" zilnic prin practica prăfuită a predării unor comentarii şi analize gata (şi prost!) făcute de către profesori care aşa au apucat şi nu vor sau nu ştiu altceva. Studiul literaturii în şcoală este în suferinţă nu pentru că la proba orală de la bac se dau fragmente din texte non-ficţionale, ci pentru că programa e încărcată şi dezechilibrată, pentru că se mizează prea mult pe "tehnici" şi pe noţiuni de teorie literară şi prea puţin pe formarea competenţelor de lectură, pe ideile şi viaţa din cărţi. Or, liceul trebuie să producă în primul rînd cititori capabili să înţeleagă şi să aprecieze un text, oameni care "să mai pună mîna pe o carte" şi mai tîrziu, din plăcerea de a citi. Această plăcere e omorîtă în faşă de studiul prea "tehnicist" al literaturii, de cerinţele adesea inadecvate şi complicate în mod inutil, de comentariile prăfuite şi plate adunate în cărţile "de pregătire pentru bac" (o analiză de-o precizie nimicitoare a cîtorva astfel de cărţi a făcut Ioana Bot în Dilemateca nr. 25, apărută pe 1 iunie). Ca să nu mai vorbim de faptul că, în era globalizării, elevii noştri fac, la liceu, prea puţină literatură universală (sau, la unele specializări, deloc). Acestea mi se par adevăratele probleme care "alungă" literatura din mintea elevilor, nu faptul că, la bac, subiectele de la proba orală au fost concepute - în sfîrşit - altfel. Prinsă ca în menghină între diversele schimbări şi "modificări ale schimbării" provocate de fiecare ministru şi mentalitatea de cetate asediată a celor care cer, în numele "culturii neamului", să nu se schimbe nimic, ci să rămînem la aceeaşi viziune solemnă şi patetică a "Templului literaturii" ca acum zeci de ani, educaţia literară a elevilor se face, pînă la urmă, de la caz la caz, în funcţie de cît de bun e profesorul. "Sistemul" nu e bun, dar - nu-i aşa? - omul sfinţeşte locul.

Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Cultura de Internet (o însemnare – încă îndreptățită, cred – din 2008)
Atîta doar: cînd eşti în faza de învăţare, nu se cade să adopţi, ţanţoş, postura învăţătorului. Mai ai încă de butonat…
Frica lui Putin jpeg
Determinism geografic și decizie morală
Probabil, totuși, că determinismul geografic joacă un anume rol în judecățile noastre politice, sociale, culturale, dar, ca orice determinism, are limite. Iar cînd încercăm să vedem dincolo de ele, nu putem ignora o decizie morală, adică libertatea.
AFumurescu prel jpg
Națiuni (ne)rușinate
Practic, constat tot mai des că există atît oameni, cît și națiuni ce par complet străine conceptului de rușine.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Italian. Responsabil
Italia nu va fi locul în care suveranismul și izolaționismul s-au dus să moară. Însă, cel puțin pentru o vreme, cele două vor lăsa loc unui foarte necesar pragmatism.
O mare invenție – contractul social jpeg
RT France v. Consiliul Uniunii Europene
Apoi, această funcționare eficientă nu a sacrificat nici unul dintre principiile procesului echitabil. RT France a avut acces la Justiție, s-a bucurat de dreptul la apărare și de o analiză independentă și imparțială a motivelor și argumentelor prezentate.
tumblr o4cyqcAhRy1sdzmuoo6 1280 jpg
Mașina de scăldat
Așa că pe la jumătatea secolului al XVIII-lea a fost inventată mașina de scăldat; o gravură păstrată într-o bibliotecă britanică din regiunea Yorkshire, datată cu anul 1736, ar fi prima imagine care surprinde niște oameni înotînd cu ajutorul mașinii de scăldat.
Iconofobie jpeg
O maladie necruțătoare
Egoismul (aproape că îmi vine să-i spun egotism și în română) reprezintă mult mai mult decît ne transmit dicționarele explicative. Constituie o maladie a spiritului, care te alienează sui generis, te îmbolnăvește de „tine însuți”.
„Cu bule“ jpeg
De dulce
Echivalența parțială dintre dulce și bun devine echivalență totală în anumite construcții, de exemplu în sintagma frați dulci(sau buni), adică frați avînd ambii părinți în comun, în opoziție cu frații vitregi.
HCorches prel jpg
O moarte care nu dovedește nimic
Ce legătură au toate astea cu rubrica de educație, cu statutul de prof, viața mea? Exilarea lui Ovidiu și atentatul asupra lui Rushdie sînt pledoarii pentru nevoia de a păstra în școală literatura pe primul loc – și subliniez, pe primul – ca importanță!
Un sport la Răsărit jpeg
David Popovici e om?
Cu cît rezultatele sînt mai mari şi mai departe de imaginaţia noastră apare umbra trişatului. Aşa şi cu David. Nu poate fi adevărat, susţin nu puţini. E ceva în neregulă. De unde a apărut?
Comunismul se aplică din nou jpeg
După 30 de ani
Hai, noi să trăim, că se pare că vom fi ultima generație de oameni înțelepți de pe lumea asta. După noi vin sociopații ăia care nu mai știu să vorbească între ei. Nu știu decît să stea cu ochii în telefon. Mă îngrozește treaba asta, zău.
640px Castle Kruja Albania 2004 07 08 jpg
Tirana și strănutul albanez – despre călătoria mea în Albania (I) –
Dimineața începe doar atunci cînd locuitorii orașului se întîlnesc pe la terase ca să-și bea cafeaua, însoțită mereu de un pahar de apă rece din partea casei, cafeaua nu se bea niciodată acasă.
15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, după 30 de ani, românii, alături de ceilalți europeni, de această dată, să se afle în situația în care să suporte o serie de restricții de consum nepopulare și dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
À la guerre...
Campania declanșată împotriva Amnesty International este în cel mai bun caz ineficientă, în cel mai rău – dăunătoare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului renaşte (supravieţuieşte) viguros pe scena noastră politică şi are la bază aceeaşi congenitală inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinată.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele sînt prin definiție nu numai încăpățînate, ci și cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa legătura fascinantă dintre prost și deșteptul lui și, în consecință, mediul de viață cel mai propice pentru deșteptul proștilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. Și continuă. Trebuie doar să știi să surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disecții
Ce își cunoaște omul mai bine decît proprietatea, posesiunea (simbolică sau materială) cu care generează, gradual, raporturi de consubstanțialitate?
„Cu bule“ jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de bătrînii săi înțelepți
Cum să-i fidelizăm și să le oferim bucuria de a mai dărui din ceea ce au acumulat o viață?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sfîrșitul „mesei gratuite” în Uniunea Europeană
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la Răsărit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenuleţ electric de jucărie. Arată bine, se mişcă bine şi reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Mergînd într-o zi la unele dintre aceste băi din Telega, la Șoimu, cu toată istoria asta în cap, nu mică mi-a fost mirarea să întîlnesc niște personaje interesante.

HIstoria.ro

image
Prea multe crize pentru o singură planetă
Luna în care vin scadenţele nu e niciodată plăcută, dar, când toate notele de plată se strâng în aceeași zi, ea este greu de depășit. Și ziua aceea pare să fi sosit, la nivel mondial.
image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.