"Chef pe cinste"

Publicat în Dilema Veche nr. 412 din 5-11 ianuarie 2011
Ce ştii să faci? jpeg

Răsfoirea rapidă a emisiunilor oferite de canalele noastre de televiziune în noaptea de revelion a reuşit să mă indispună. În rezumat, era vorba de monotonie, vulgaritate, lipsă de imaginaţie şi de haz, neprofesionalism, stereotipie verbală şi gestuală, efect ieftin, prost-gust. Nu zic: au fost şi mici excepţii, datorate cîtorva actori înzestraţi, a mai fost şi chermeza barocă a lui Dinescu (cu oarecari abuzuri de fanfară), au mai fost, pe postul naţional mai ales, cîţiva lăutari autentici. Dar în general spectacolul era cu atît mai deprimant, cu cît se străduia să fie mai distractiv. 

„Baletul“ era, de regulă, de trei feluri, în funcţie de stilistica legănării şoldurilor: zvîcnitură spasmodică pentru zona „modernă“, unduire cleioasă pentru manele, şi bătută neaoşă, dreapta-stînga, pentru zona folclorică. Protagonistele acopereau, esteticeşte, un amplu registru, de la lucrătoarea clubului de noapte la gospodina tradiţională. Comentatorii constatau pretutindeni „chefuri pe cinste“, „distracţie la maxim“, „atmosferă super“. Filozofia nu lipsea: de la tema românului excepţional, deştept, frumos, vesel, dar neiubit de soartă, pînă la amploarea metafizică a aforismului despre scurtimea vieţii, despre irepetabilitatea ei („o viaţă are omul“) şi, în consecinţă, despre necesitatea băuturii vîrtoase, a drăgălăşeniei sprinţar-erotice şi a sîrbei asudate. Din cînd în cînd, în diferite pieţe publice din ţară, reporteri euforici înregistrau extazele, uşor etilizate, ale unor mase fericite să stea înghesuite, umăr la umăr, cu copii în cîrcă, sub controlul unor cîntăreţi autoritari („Hai, toată lumea, cîntaţi cu mine!“, „N-aud! Mai tare!“). Poporul, şcolit mai întîi, de Crăciun, prin discursul ubicuu şi edificat al misticului Puric (care povestea, între altele, cum l-a învăţat mama lui demnitatea, interzicîndu-i să plătească biletul de tramvai, pentru a-i sabota, astfel, pe comunişti...), poporul, zic, avea, în sfîrşit, dreptul să se destindă: să chiuie, să ţopăie, să se lăbărţeze, să se pupe! Vorba lui Nenea Iancu: „...se-ncinge un zaiafet nepomenit (...). Grătarele sfîrîie aruncînd în aer valuri de miros fierbinte şi gras (...). Boloboacele golite se rostogolesc hodorogind departe, ca nişte ruginite instituţiuni ce nu mai corespund exigenţelor moderne, şi, în locul lor, se-mping cu greutate alte boloboace pline, ca nişte reforme pe cari le reclamă spiritul progresist al timpului şi interesele vitale ale societăţii. Ce veselie! ce avînt! ce entuziasm!...A! sînt sublime momentele cînd un popor martir sfarmă obedele şi cătuşele tiraniei şi, aruncîndu-le departe, tare de dreptul său, fără ură, uitînd trecutul odios, închină des, dar sincer, pentru sfînta Libertate...“ Şi pentru înfruntarea voioasă a crizei! – am adăuga noi. La mare preţ au fost şi jocurile pe echipe: tineri contra bătrîni, băieţi contra fete, brunete contra blonde etc. De asemenea – jocurile ghicitoare: cum putem recunoaşte un ins mascat în aşa fel încît să nu poată fi recunoscut.

Tristul (totuşi) telespectator se întreabă: de ce arată totul atît de prost? Răspunsul amicului Cosaşu nu mă satisface: ne lipseşte cenzura lui Ceauşescu (v. „Rezistenţa inculturii“, în Dilema veche, nr. 410, 22 decembrie 2011). Pe vremea lui (oribilă desigur!), nu vedeam la televizor „crime, cadavre, mahalagii, mitocance, prostituţie“. Ceea ce se „populariza“ era „o lume fără de urît, fără injurii, fără sinucideri şi incendii, da, fără violenţă“. Pe scurt, „vulgaritatea era cenzurată“. „Parol?“ – îmi vine să spun admirabilului meu amic. „Ce-ş’ copil?“ Dar cum de prin Germania, Austria, Polonia şi Franţa vulgaritatea televizată e ţinută în frîu? Cum de se descurcă ei fără „cenzura lui Ceauşescu“? E drept, la televizor nu vedeam, mai ales în ultimii ani ai dictaturii, decît doi mitocani cu anturajul lor strict. E drept, nu se „populariza“ cazul Râmaru, sau cazul Babu Ursu, sau cazul Babeş. Dar nu pentru că erau iubite stilul, „cinstea, omenia şi pudoarea“, ci pentru că noi nu popularizam decît „realizări“. Nu se dădeau la televizor nici cozi, nici biserici şi sate dărîmate, nici disidenţi (cîţi erau...). Prostituţia (ideologică) era doctrină de stat. Nici crimele din China, URSS, Cuba şi Cambodgia nu se dădeau la televizor. Apropo: nici naziştii – băieţi la fel de „fini“ – nu prea cultivau cultura „decadentă“, arta „degenerată“. „Valorile“ lor erau Bach şi Mozart, romanticii germani, carevasăzică „o lume fără de urît“. Nici în puşcării, dragă Relule, nu se difuzează filme porno şi imagini horror. Admiţi că era vorba de o morală „ipocrită“, dar pui mai mult preţ pe ea decît pe imoralitatea de azi. OK! Dar, dacă mă întrebi, cauzele vulgarităţii de pe ecranele noastre sînt altele: un învăţămînt în derivă, tone de emisiuni construite pe incultură, agramatism şi proastă-creştere, sacrificarea profesionalismului de dragul rating-ului, o lege a audiovizualului prost alcătuită, un CNA flasc, o înţelegere bezmetică a libertăţii de exprimare, o dezvoltare inflaţionară a prostului-gust etc. Iar pentru a rectifica ce e de rectificat, recursul la „cenzura lui Ceauşescu“ e, crede-mă, Relule, o idee pripită.

P.S. De cînd am văzut, „totuşi“, cum s-au distrat englezii pe străzile Londrei, m-am mai împăcat cu bieţii de noi. Uneori, veacul e mai bolnav decît „bravul şi încercatul“ nostru popor.   

O mare invenție – contractul social jpeg
Adevărul, premisa dreptății
Această limită este și mai evidentă dacă se înțelege că nici un proces judiciar nu se confundă cu Judecata de Apoi.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Sürdürülebilirlik
A crede înseamnă a paria pe o inevidență, a „credita” un „posibil”, dincolo de exigențele stabile ale „realului”.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pensiile francezilor
Dar vigoarea protestelor, dincolo de faptul că e vorba despre o tradiție franceză adesea desconsiderată și subiect de glume, mai arată ceva.
Frica lui Putin jpeg
Inamicii diversității
Privite în ansamblu, aceste cerințe ale cultelor, care s-au așezat, din păcate și spre detrimentul lor, cred, la remorca BOR, nu vor încuraja deloc predarea Religiei într-un spirit tolerant
AFumurescu prel jpg
Păstori, tătuci și influenseri (I)
Așa apar „tătucii” aleși democratic. Nimic nou sub soare.
index jpeg 5 webp
Un veac de Time
Scopul principal pe care cei doi și l-au propus a fost să furnizeze cît mai eficient știri cititorilor, chiar și celor mai ocupați dintre aceștia, care nu prea au timp de citit – de unde și denumirea Time.
Iconofobie jpeg
Rațiune și simțire
Se demontează aici un mit care a făcut carieră în secolul XX, mitul naturii prezumtiv candide a creaţionistului.
„Cu bule“ jpeg
Beat criță
Expresia beat criță este foarte răspîndită azi, în registrul colocvial; alte construcții în care intră cuvîntul criță cu sensul său propriu sau cu înțelesuri figurate au devenit însă extrem de rare.
HCorches prel jpg
Încă un Minister al Educației
Presiune care, în unele cazuri, se transformă în adevărate forme de bullying, fără doar și poate.
IMG 8779 jpeg
În cazul Hagi, tatăl şi fiul, să fii copilul unui mare fotbalist e binecuvîntare sau blestem?
Tot ce vine de la el nu poate fi decît excepţional. Hagi spune „eu sînt Ianis şi Ianis e Hagi”.
p 7 Curba Laffer WC jpg
Ultima redută a globalizării
Dar geopolitica nu e singurul motiv pentru eșecul celui de-al doilea val al globalizării.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cîte divizii are CPI?
Așadar, noua acuzație că președintele ar fi comis ceva contra copiilor, fie ei și din Ucraina, ar putea avea un ecou special în Rusia.
index jpeg 6 webp
„Poleiala” de pe Selly
În ultimii doi ani, am ciulit urechile la știrile despre Selly, încercînd să-i urmăresc traiectoria.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
De ce se depărtează românii de UE
Niciodată în istoria ei n-a avut România o perioadă așa lungă de prosperitate și dezvoltare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Feminitate și destin
Destinul converteşte „ordinea“ naturală (şi pe cea divină?) în viaţă, în dinamism imanent, în armonie de inanalizabile.
Frica lui Putin jpeg
Telefonul mobil
Ca să rezumăm printr-o imagine totul: ducem o viață de anexă a telefonului mobil.
index jpeg 5 webp
Una dintre cele mai inteligente femei din secolul al XIX-lea
Nu au trecut prea mulți ani, vreo cinci să fi fost, și Elena Ghica a mai urcat un munte, a mai ajuns pe un vîrf: pe Mont Blanc.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Iconofobie jpeg
Despre „dinamicile” literare
Dinamica trecutului face loc unei noi dinamici analitice, mult mai sofisticate decît odinioară.
„Cu bule“ jpeg
De la pivniță la cîrciumă
Circulă în ultima vreme, în articole jurnalistice și în postări care le preiau conținutul și formulările, o explicație fantezistă pentru originea expresiei beat criță.
HCorches prel jpg
Dragul meu fiu,
Cînd Selly avea vîrsta ta, avea în cont mai mulți bani decît valorează tot ce familia ta a adunat de-a lungul timpului.
IMG 8779 jpeg
Dacă xenofobia nu-i rasism, fotbalul e sport?
Aşa că, o fi fotbalul un sport, doar că voi, care intraţi, lăsaţi orice toleranţă! Dacă ar fi privit mai atent, Virgiliu ar fi găsit în dantesca lui coborîre cohorte de driblangii.
p 7 WC jpg
Va reconsidera Biserica Catolică doctrina despre contracepție?
Unii dintre teologii catolici de prim rang care au participat la dezbatere au sugerat că utilizarea anticoncepționalelor poate fi, în anumite circumstanțe, legitimă.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Diferențe
Dacă ar fi să fac o comparație, Val Gardena, de exemplu, e o zonă de schi în Italia în care pîrtiile legate între ele însumează 500 de kilometri.

Adevarul.ro

image
Fiul unui miliardar recunoaște implicarea în moartea unei studente: „un accident sexual“
Fiul unui miliardar yemenit și-a recunoscut implicarea în moartea unei studente norvegiene găsite violate și strangulate în Mayfair, dar nu se va întoarce în Marea Britanie pentru a compărea în fața justiției.
image
Două familii de romi din Timișoara, urmărire cu mașinile la Strasbourg: cinci morți și patru răniți VIDEO
Tragedie în două familii cunoscute de romi din Timișoara: Cârpaci și Stancu. Cinci persoane au murit, alte patru au fost rănite în urma unui accident petrecut marți, 27 martie 2023, în centrul Strasbourgului. Protagoniștii au filmat totul cu telefonul mobil.
image
Austrieci acuzați de discriminarea românilor pe aeroportul din Viena
Pasagerii români ar avea parte de „umilință” pe aeroportul din Viena, pe motiv că țara noastră nu face parte din spațiul Schengen. Afirmația vine din partea europarlamentarului Nicu Ștefănuță, care împreună cu fostul Ministru de Interne, Vasile Blaga, a transmis o cerere directorului aeroportului.

HIstoria.ro

image
Irina Bossy-Ghica: „Îmi consacru toate eforturile pentru a reconstrui ceea ce înaintașii mei au clădit”
Stră-strănepoata lui Ion Ghica și a lui Gheorghe Grigore Cantacuzino a plecat din România în liceu, în 1973, și s-a reîntors prima oară 17 ani mai târziu, după „Revoluția” pe care ține s-o scrie cu ghilimele.
image
Basarabia în anul 1917. Atunci când Unirea nu se întrevedea
Colapsul economic cauzat de starea de război, criza alimentară care a debutat în toamna anului 1916 și tensiunea politică crescândă au creat o situație explozivă în Imperiul Rus, care a culminat cu răsturnarea autocrației țariste, în urma Revoluției ruse din februarie 1917.
image
Populația Bucovinei în perioada stăpânirii austriece
În perioada stăpânirii austriece s-au modificat substanțial atât structura etnică, cât și cea confesională a populației din Bucovina, iar efectul cel mai nefast a fost asupra populației românești.