Cetăţenii noştri şi cetăţenii lor

Publicat în Dilema Veche nr. 474 din 14-20 martie 2013
În Europa reizbucneşte războiul ideologic jpeg

Constat că la noi „actualitatea“ politică televizată e făcută, în continuare, pe colţul mesei, din subiecte – unul mai palpitant ca altul – precum: Blaga sau Udrea?; cum presupun diverşi lideri politici că ar trebui să fie Constituţia; cine mai trece de la PDL la PNL şi de ce; ce zic primarii şi preşedinţii despre capitalele viitoarelor regiuni; ce zice fostul actor Mircea Diaconu despre Schengen; etc. etc. Pe asemenea teme se cheltuieşte o mare energie – orală, scrisă şi audio-vizuală – şi, bineînţeles, tot ce se spune şi se face e „din grijă faţă de cetăţeni“. De ce se zbat atîta Elena Udrea şi Vasile Blaga pentru şefia unui partid care nu mai ştie nici cum îl cheamă?

Ca să le fie bine cetăţenilor mai încolo, cînd o să cîştige partidul alegerile. De ce trece cutare lider de la PDL la PNL? Pentru că PNL e la putere şi poate deschide băierile sacului cu fonduri din care să se înfrupte cetăţenii. De ce trag primarii şi şefii de judeţ de capitalele regiunilor încă nedesenate pe hartă? Ca să-i facă pe cetăţenii oraşelor cu pricina „capitalişti“ măcar aşa, un pic, pe regiune. De ce zice Mircea Diaconu că dacă nemţii nu ne primesc în Schengen, să facă bine francezii şi să-şi ia Carrefour-ul înapoi? Pentru că ştie precis că, într-un acces de demnitate naţională, cetăţenii vor fi gata să stea din nou la cozi la „Alimentara“, ca pe vremuri, în locul „umilinţei“ unui comerţ civilizat adus aici de nişte occidentali răi (nemţi, francezi – nu mai contează...) care nu vor să treacă cu vederea că avem probleme cu corupţia. 

În oceanul de vorbe goale care îneacă societatea românească, tot timpul vine vorba despre „cetăţeni“ sau despre „cetăţeanul român“. Dar foarte rar se poate înţelege despre cine se vorbeşte de fapt. Majoritatea cetăţenilor români nu a votat la alegerile trecute, deci nu ştim ce opţiuni politice au 60% dintre noi. Sigur, se pot face analize sociologice ca să aflăm ce vor, dar e un fapt că majoritatea cetăţenilor nu s-a exprimat politic. Nu am observat la nici un politician de vîrf vreo preocupare pentru a lua în seamă această realitate. N-am remarcat ca glorioasele noastre partide să fi luat act că, de fapt, stau pe un soclu de nisip. Nu ştiu să fi încercat cineva din lumea politică să pună măcar chestiunea pe agendă: „fraţilor, avem cu toţii o problemă: ne votează tot mai puţini cetăţeni, încrederea în partide şi în Parlament scade, ce-i de făcut?“ Nu. Toţi se adresează „românilor“ şi „cetăţenilor“ aşa, în abstract, cu pieptul în faţă şi degetele încrucişate la spate. Pe de altă parte, cetăţenii reali zac în torpoare civică şi neîncredere. Nu se manifestă. Nu „ies în stradă“ pentru mai nimic, s-au dus vremurile mobilizării civice. Şi nici n-au învăţat încă să utilizeze instrumentele democraţiei (mai complicate, ce-i drept, decît ieşitul în stradă). De exemplu, legea le permite cetăţenilor să asiste la şedinţele Consiliilor Locale. Dar cîţi fac asta?

Cîţi vor să afle direct şi la momentul oportun ce decizii iau aleşii locali, cum hotărăsc schimbările din viaţa localităţii? La fel e şi cu legea accesului la informaţiile publice: cîţi oameni o mai folosesc? De obicei, reacţiile apar post-factum: dacă Primăria face vreo poznă sau dă banii pe prostii, se iţesc niscaiva bombăneli (eventual vreo „cauză“ pe Facebook). Tardive, pentru că faptul e consumat. Iar încrederea în instituţiile alese democratic – aşa cum arată un recent sondaj INSCOP publicat în Adevărul – este mai scăzută decît în instituţiile „ierarhice“: pe ultimele locuri sînt Consiliul Judeţean, Parlamentul European, Parlamentul României şi Preşedinţia. (Pe primele – Biserica, Armata, SRI şi Poliţia.) Sînt multe explicaţii privind această situaţie (relativ constantă de-a lungul tranziţiei): cetăţenii au cea mai scăzută încredere în instituţiile pe care le aleg ei înşişi. Aşadar, liderii politici care dau cu gura despre „cetăţeni“ ar trebui s-o lase mai uşor.

La anul vor fi alegeri prezidenţiale (care, fiind „la persoană“, s-ar putea să scoată mai multă lume din case), dar vor fi şi alegeri pentru Parlamentul European (unde prevăd o prezenţă foarte redusă la vot şi o campanie electorală mică şi plicticoasă). Ca să nu ne simţim singuri pe lume şi să n-avem impulsul de a relua tema „ca la noi, la nimeni“, am putea să privim spre UE şi alte ţări membre. Conform ultimului Eurobarometru, a scăzut foarte mult încrederea în Uniunea Europeană, mai ales în ţările afectate masiv de criză – Spania, Portugalia, Italia, Grecia, Irlanda –, dar şi în altele, care sînt „creditoarele“ celor dintîi: Olanda, Germania, Austria, Finlanda. José Ignacio Torreblanca – profesor de ştiinţe politice şi blogger – observă, în El Pais, că „neîncrederea nu vizează doar UE, ci şi anumite ţări şi cetăţeni. În situaţia actuală, toţi par să piardă şi nimeni nu cîştigă.“ De unde rezultă o criză de legitimitate a Uniunii, conchide editorialistul spaniol. Dar şi – mai ales, aş spune – o criză a democraţiilor europene, căci nu se poate democraţie fără încredere, nu? Dacă privim lucrurile foarte de sus, observăm că în multe ţări europene creşte cota populismului şi a partidelor (mai mici sau mai mari) care îl propagă. Italia e, acum, în situaţia de dezastru politic şi ameninţare pentru stabilitatea UE din cauza amestecăturii ieşite din alegeri.

Preşedintele Italiei, Giorgio Napolitano, şi-a anulat întîlnirea pe care urma să o aibă cu liderul social-democraţilor germani, Peer Steinbrueck, pentru că acesta declarase că „italienii au votat doi clovni“ (referindu-se la Beppe Grillo şi Silvio Berlusconi). „Respectaţi-ne“, a zis bătrînul fost comunist Napolitano. Sigur, în politică nu se face să vorbeşti aşa despre cetăţenii altui stat, dar Steinbrueck avea, în esenţă, dreptate. Ce ne facem, aşadar, cu cetăţenii? La altă scară, problema încrederii se pune şi în UE, şi „la noi“. Şi aş spune că şi soluţiile se aseamănă, în esenţă: politicienii – şi ai noştri, şi ai lor – vor tot mai mult să obţină doar votul cetăţenilor. Nu şi încrederea. E adevărat, cetăţenii „lor“ sînt mai experimentaţi democratic şi se implică mai mult. Ai „noştri“ mai au de învăţat, deocamdată sînt mai uşor de păcălit.  

Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Cultura de Internet (o însemnare – încă îndreptățită, cred – din 2008)
Atîta doar: cînd eşti în faza de învăţare, nu se cade să adopţi, ţanţoş, postura învăţătorului. Mai ai încă de butonat…
Frica lui Putin jpeg
Determinism geografic și decizie morală
Probabil, totuși, că determinismul geografic joacă un anume rol în judecățile noastre politice, sociale, culturale, dar, ca orice determinism, are limite. Iar cînd încercăm să vedem dincolo de ele, nu putem ignora o decizie morală, adică libertatea.
AFumurescu prel jpg
Națiuni (ne)rușinate
Practic, constat tot mai des că există atît oameni, cît și națiuni ce par complet străine conceptului de rușine.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Italian. Responsabil
Italia nu va fi locul în care suveranismul și izolaționismul s-au dus să moară. Însă, cel puțin pentru o vreme, cele două vor lăsa loc unui foarte necesar pragmatism.
O mare invenție – contractul social jpeg
RT France v. Consiliul Uniunii Europene
Apoi, această funcționare eficientă nu a sacrificat nici unul dintre principiile procesului echitabil. RT France a avut acces la Justiție, s-a bucurat de dreptul la apărare și de o analiză independentă și imparțială a motivelor și argumentelor prezentate.
tumblr o4cyqcAhRy1sdzmuoo6 1280 jpg
Mașina de scăldat
Așa că pe la jumătatea secolului al XVIII-lea a fost inventată mașina de scăldat; o gravură păstrată într-o bibliotecă britanică din regiunea Yorkshire, datată cu anul 1736, ar fi prima imagine care surprinde niște oameni înotînd cu ajutorul mașinii de scăldat.
Iconofobie jpeg
O maladie necruțătoare
Egoismul (aproape că îmi vine să-i spun egotism și în română) reprezintă mult mai mult decît ne transmit dicționarele explicative. Constituie o maladie a spiritului, care te alienează sui generis, te îmbolnăvește de „tine însuți”.
„Cu bule“ jpeg
De dulce
Echivalența parțială dintre dulce și bun devine echivalență totală în anumite construcții, de exemplu în sintagma frați dulci(sau buni), adică frați avînd ambii părinți în comun, în opoziție cu frații vitregi.
HCorches prel jpg
O moarte care nu dovedește nimic
Ce legătură au toate astea cu rubrica de educație, cu statutul de prof, viața mea? Exilarea lui Ovidiu și atentatul asupra lui Rushdie sînt pledoarii pentru nevoia de a păstra în școală literatura pe primul loc – și subliniez, pe primul – ca importanță!
Un sport la Răsărit jpeg
David Popovici e om?
Cu cît rezultatele sînt mai mari şi mai departe de imaginaţia noastră apare umbra trişatului. Aşa şi cu David. Nu poate fi adevărat, susţin nu puţini. E ceva în neregulă. De unde a apărut?
Comunismul se aplică din nou jpeg
După 30 de ani
Hai, noi să trăim, că se pare că vom fi ultima generație de oameni înțelepți de pe lumea asta. După noi vin sociopații ăia care nu mai știu să vorbească între ei. Nu știu decît să stea cu ochii în telefon. Mă îngrozește treaba asta, zău.
640px Castle Kruja Albania 2004 07 08 jpg
Tirana și strănutul albanez – despre călătoria mea în Albania (I) –
Dimineața începe doar atunci cînd locuitorii orașului se întîlnesc pe la terase ca să-și bea cafeaua, însoțită mereu de un pahar de apă rece din partea casei, cafeaua nu se bea niciodată acasă.
15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, după 30 de ani, românii, alături de ceilalți europeni, de această dată, să se afle în situația în care să suporte o serie de restricții de consum nepopulare și dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
À la guerre...
Campania declanșată împotriva Amnesty International este în cel mai bun caz ineficientă, în cel mai rău – dăunătoare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului renaşte (supravieţuieşte) viguros pe scena noastră politică şi are la bază aceeaşi congenitală inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinată.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele sînt prin definiție nu numai încăpățînate, ci și cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa legătura fascinantă dintre prost și deșteptul lui și, în consecință, mediul de viață cel mai propice pentru deșteptul proștilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. Și continuă. Trebuie doar să știi să surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disecții
Ce își cunoaște omul mai bine decît proprietatea, posesiunea (simbolică sau materială) cu care generează, gradual, raporturi de consubstanțialitate?
„Cu bule“ jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de bătrînii săi înțelepți
Cum să-i fidelizăm și să le oferim bucuria de a mai dărui din ceea ce au acumulat o viață?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sfîrșitul „mesei gratuite” în Uniunea Europeană
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la Răsărit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenuleţ electric de jucărie. Arată bine, se mişcă bine şi reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Mergînd într-o zi la unele dintre aceste băi din Telega, la Șoimu, cu toată istoria asta în cap, nu mică mi-a fost mirarea să întîlnesc niște personaje interesante.

Adevarul.ro

image
Cu cât vor creşte salariile bugetarilor. OUG cu majorări şi sporuri a fost retrasă, un nou proiect a fost publicat de Ministerul Muncii
Ministerul Muncii a publicat, miercuri, în dezbatere publică un nou proiect de ordonanţă de urgenţă, care prevede majorarea salariilor tuturor bugetarilor, începând din luna august, cu un sfert din diferenţa dintre salariul prevăzut pentru anul 2022 în legea salarizării bugetare şi cel din luna decembrie 2021.
image
Fetiţa luată de curenţi la Vama Veche, salvată de Salvamar. Plutea pe o saltea pneumatică, spre Bulgaria
Salvatorii din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) al Judeţului Constanţa au fost solicitaţi pentru salvarea unui minor care plutea pe o saltea pneumatică pe mare.
image
Misterul decesului unui opozant al lui Putin, găsit mort în SUA. Soţia neagă varianta sinuciderii, susţinută de o jurnalistă rusă
Dan Rapoport (52 de ani),  un om de afaceri cu dublă cetăţenie letonă / americană, care a făcut o mulţime de bani în Rusia înainte de a deveni un critic al lui Vladimir Putin, a fost găsit mort în SUA.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.
image
Iuliu Maniu, „un om de extremă rigiditate morală, în timp ce partidul s-a arătat dispus la tranzacţii“
Cea mai mare provocare politică internă PNŢ a primit-o nu de la muncitorii nemulţumiţi de scăderea salariilor și de șomaj sau de la opoziţia liberală, ci de la fostul principe Carol, îndepărtat de la tron prin actul din 4 ianuarie 1926.