Cetăţenie multiplă

Publicat în Dilema Veche nr. 414 din 19 - 25 ianuarie 2012
Cetăţeanul european  Cu drepturi jpeg

De la 1 ianuarie, Fran┼úa ÔÇô sora noastr─â mai mare ÔÇô le solicit─â noilor cet─â┼úeni francezi s─â semneze o cart─â a drepturilor ┼či obliga┼úiilor pe care le comport─â ob┼úinerea na┼úionalit─â┼úii franceze. Printre altele, cei care au decis s─â devin─â francezi s├«nt avertiza┼úi c─â ÔÇ×nu vor mai putea s─â se revendice de la o alt─â na┼úionalitate pe teritoriul francezÔÇť. Guvernul olandez propune o lege care s─â limiteze posibilitatea dublei cet─â┼úenii printre imigran┼úi (baz├«ndu-se ┼či pe curentul dominant ├«n opinia public─â: un sondaj de anul trecut ar─âta c─â 60% dintre olandezi consider─â c─â dubla cet─â┼úenie nu e de dorit). Parlamentul german a respins un proiect de lege care le-ar fi permis cet─â┼úenilor germani n─âscu┼úi din p─ârin┼úi str─âini s─â-┼či p─âstreze na┼úionalitatea p─ârin┼úilor ajun┼či la v├«rsta adult─â.

Am preluat aceste exemple din dou─â articole ap─ârute recent ├«n The Economist (ÔÇ×In praise of a second (or third) passportÔÇť ┼či ÔÇ×Dutchmen groundedÔÇť, 7 ianuarie 2012). Putem ad─âuga altele, de pe la noi. Statul rom├ón le acord─â cet─â┼úenie moldovenilor de peste Prut (st├«rnind nemul┼úumiri ├«n UE). Statul ungar le acord─â cet─â┼úenie maghiarilor de pretutindeni (st├«rnind nemul┼úumirea statului rom├ón), iar noua Constitu┼úie din Ungaria consfin┼úe┼čte maghiaritatea all over the world. ├Äntr-un fel sau altul, toate aceste situa┼úii s├«nt fondate pe vechile principii privitoare la cet─â┼úenie ÔÇô ├«n primul r├«nd pe etnie ┼či pe na┼úiune. Dar ÔÇô scrie The Economist ÔÇô ÔÇ×vechea no┼úiune de cet─â┼úenie unic─â pentru fiecare individ pare dep─â┼čit─â: peste 200 de milioane de oameni lucreaz─â acum ├«n afara ┼ú─ârilor ├«n care s-au n─âscut ÔÇô dar doresc ├«n continuare s─â mearg─â acas─â, s─â se c─âs─âtoreasc─â sau s─â investeasc─â acoloÔÇť. ├Än loc s─â fac─â din pa┼čaport ÔÇ×un feti┼čÔÇť, statele ar trebui mai degrab─â s─â permit─â dubla sau multipla cet─â┼úenie ┼či s─â foloseasc─â reziden┼úa (├«n special reziden┼úa fiscal─â) drept ÔÇ×criteriu principal pentru stabilirea drepturilor ┼či responsabilit─â┼úilor unui individÔÇť. ┼×i, evident, s─â permit─â dreptul la vot al celor care tr─âiesc ┼či ├«┼či pl─âtesc impozitele ├«ntr-un anumit loc chiar dac─â nu au cet─â┼úenia ┼ú─ârii respective ÔÇô a┼ča cum face Uniunea European─â, dar numai pentru alegerile locale.

├Än foarte multe state, ob┼úinerea cet─â┼úeniei presupune un ritual ÔÇ×de ini┼úiereÔÇť ┼či un ceremonial care const─â ├«n verificarea cuno┼čtin┼úelor (de limb─â, de istorie, de geografie, de reguli constitu┼úionale) ┼či depunerea unui jur─âm├«nt de fidelitate fa┼ú─â de noua patrie. Dup─â aceea, noul cet─â┼úean ├«┼či intr─â pe deplin ├«n drepturi ┼či obliga┼úii. Ceea ce ├«ns─â nu garanteaz─â nimic p├«n─â la cap─ât. Nici m─âcar respectarea jur─âm├«ntului ┼či loialitatea fa┼ú─â de noua patrie: The Economist observ─â, pe bun─â dreptate, c─â ÔÇ×cei mai mari tr─âd─âtori din istorieÔÇť au fost cet─â┼úeni get-beget ai ┼ú─ârii pe care au tr─âdat-o, n─âscu┼úi ┼či crescu┼úi acolo... Statele ├«ns─â men┼úin aceste proceduri ┼či, mai ales, s├«nt reticente fa┼ú─â de noii veni┼úi. ├Än timp ce se str─âduie┼čte de at├«ta amar de vreme s─â construiasc─â o ÔÇ×Europ─â a cet─â┼úenilorÔÇť, Uniunea European─â nu are ├«nc─â politici clare, la nivel comunitar, ├«n privin┼úa (i)migran┼úilor, ci le las─â pe seama statelor membre. Iar acestea reac┼úioneaz─â diferit, ┼úin├«nd seama mai mult de curentele emo┼úionale din opinia public─â sau de ideologiile politice pe care unele partide le ambaleaz─â tot emo┼úional. Degeaba vin economi┼čtii ┼či statisticienii cu argumente ra┼úionale ┼či spun c─â, dac─â m├«ine ar ÔÇ×disp─âreaÔÇť to┼úi extra-comunitarii din ┼ú─ârile europene, acestea s-ar trezi ├«n fa┼úa unor dificult─â┼úi economice enorme, locurile de munc─â ÔÇ×luate de str─âiniÔÇť ar r─âm├«ne ├«n bun─â parte neocupate, iar unele servicii publice n-ar mai func┼úiona. Pia┼úa emo┼úiilor e mai puternic─â. Simbolistica na┼úional─â ┼či sentimentul apartenen┼úei la comunitate ÔÇô la fel. Deocamdat─â, confruntate cu o realitate care se schimb─â foarte rapid ÔÇô cre┼čterea fenomenului migrator, libera circula┼úie a persoanelor ÔÇô, multe state europene recurg la solu┼úiile pe care le au la ├«ndem├«n─â: ├«nchiderea ├«n ni┼čte cadre vechi, care par sigure. Numai c─â ÔÇô politic ┼či financiar ÔÇô nu e o solu┼úie de viitor. Grani┼úele ├«ntre ÔÇ×├«n─âuntruÔÇť ┼či ÔÇ×afar─âÔÇť se redefinesc, tot mai mul┼úi oameni (mai ales cei foarte califica┼úi) aleg s─â munceasc─â ┼či s─â tr─âiasc─â ├«n alte ┼ú─âri dec├«t cele ├«n care s-au n─âscut. Mul┼úi politicieni s├«nt tenta┼úi s─â-i priveasc─â doar ca poten┼úiali votan┼úi, a┼ča c─â le acord─â drept de vot indiferent unde tr─âiesc, pe baza sacrosanctului pa┼čaport. Rom├ónia, de pild─â, a┼ča procedeaz─â de mult─â vreme; iar recenta ini┼úiativ─â legislativ─â de a le acorda rom├ónilor din afar─â posibilitatea de a vota ┼či pe cale electronic─â s-a blocat ├«n teama fraud─ârii alegerilor, de┼či ar fi fost mult mai interesant─â o dezbatere despre m─âsura ├«n care acei rom├óni mai s├«nt ÔÇ×ai no┼čtriÔÇť ├«n restul timpului, adic─â ├«ntre chem─ârile la urne.

Pe de alt─â parte ├«ns─â, solu┼úia cu reziden┼úa fiscal─â propus─â de The Economist e practic─â, dar sun─â un pic cinic, dac─â o privim din perspectiva identit─â┼úilor. Oamenii ├«┼či revendic─â, a┼ča cum chiar The Economist spune, mai multe identit─â┼úi. Dar pe ce baz─â ÔÇô totu┼či ÔÇô se vor construi aceste identit─â┼úi? Pe ÔÇ×comuniunea de taxeÔÇť? Pe faptul c─â eu ┼či vecinul meu ├«mp─ârt─â┼čim acela┼či tip de formular fiscal? Cum se vor crea solidarit─â┼úile de grup ┼či comunit─â┼úile? Ca pe re┼úelele de socializare? E greu s─â dai click-uri ├«n via┼úa real─â... Cu alte cuvinte, dac─â m─â mut ├«n Toscana ┼či devin cet─â┼úean italian, m─â integrez mai bine pentru c─â pl─âtesc impozite statului italian sau pentru c─â ├«mi plac colinele toscane ┼či m─â ├«n┼úeleg bine cu vecinii? Greu de spus. ├Än UE, o solu┼úie ar fi crearea unei adev─ârate cet─â┼úenii europene. Pentru c─â ÔÇô legile europene ├«mi permit deja acest lucru ÔÇô dup─â c├«┼úiva ani pot s─â m─â mut, bun─âoar─â, din Toscana la Coimbra ┼či s─â m─â simt, brusc, portughez. ┼×i ce fac? Cer alt─â cet─â┼úenie, trec prin alt ritual de ini┼úiere? Nu. E mai ieftin ┼či mai simplu s─â m─â simt cet─â┼úean european ┼či ÔÇ×multipluÔÇť. Numai c─â, pentru fundamentarea cet─â┼úeniei europene, mai e de lucru vreo sut─â de ani. Cu condi┼úia s─â treac─â ┼či criza asta...

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

Adevarul.ro

image
├Änchisoare pe via┼ú─â ├«n┬áMarea Britanie pentru ┼čoferii care produc accidente mortale. ├Än ce condi┼úii se aplic─â pedeapsa maxim─â
Marea Britanie introduce pedeapsa cu ├«nchisoarea pe via┼ú─â pentru ┼čoferii care ucid, ├«n cadrul unei ample reforme a justi┼úiei care a intrat duminic─â ├«n vigoare, potrivit informa┼úiilor publicate de BBC.
image
O t├ón─âr─â ┼či-a dorit o noapte de vis ├«n compania unui ÔÇ×Don JuanÔÇŁ. Idila s-a transformat ├«n co┼čmar
O t├ón─âr─â care credea c─â va tr─âi o noapte de vis al─âturi de un a┼ča-zis ÔÇ×Don JuanÔÇŁ s-a trezit a doua zi ca dintr-un co┼čmar. B─ârbatul a fost condamnat pentru faptele sale.
image
Imagini din patiseria Paul din mall Promenada ├«nchis─â de ANPC din cauza mizeriei ┼či a alimentelor expirate VIDEO
O echipa din Comisariatul pentru Protec┼úia Consumatorilor din Municipiul Bucure┼čti a constatat un mod defectuos ├«n desf─â┼čurarea activit─â┼úii Patiseriei/cofet─âriei Paul, care oferea spre consum produse care pot pune ├«n pericol via┼úa ┼či s─ân─âtatea consumatorilor.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.