Ce ┼čtim c─â nu ┼čtim despre UE

Publicat în Dilema Veche nr. 143 din 20 Oct 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Cu c├«teva luni ├«nainte de aderarea la Uniunea European─â, informa┼úiile ┼či (mai ales) presupunerile despre "cum va fi ├«n UE" dau buzna ├«n spa┼úiul public, ├«ntr-un amestec din care m─â tem c─â nu va r─âm├«ne mare lucru. Dup─â ce, ani la r├«nd, s-a vorbit despre Europa ├«n termeni abstrac┼úi ┼či generali, acum s├«ntem pe cale s─â c─âdem ├«n extrema cealalt─â ┼či s─â fim sufoca┼úi de at├«ta concrete┼úe ┼či "utilitarism". Par a predomina, ├«n presa noastr─â, ┼čtirile sp─âimoase ┼či prezicerile negre. ├Änceputul a fost f─âcut acum c├«┼úiva ani, c├«nd a ap─ârut seria "vom pune cipuri la vaci", "se va interzice producerea ┼úuicii", "nu vom mai putea t─âia porcul dup─â tradi┼úie". ├Äntre timp lucrurile s-au mai l─âmurit, b─âl┼úatele rom├óne┼čti au ├«nceput s─â poarte cu m├«ndrie european─â cipurile, f─âr─â s─â se simt─â afectate ├«n vreun fel, pomana porcului se desf─â┼čoar─â ├«n continuare conform graficului str─âmo┼česc, cazanele de ┼úuic─â n-au disp─ârut ┼či, ├«ntr-un viitor oarecare, vor fi luate ├«n eviden┼ú─â "europene┼čte". De la asemenea ve┼čti cu aer de tabloid s-a trecut ├«ns─â la "viziunea macro"; presa a ├«nceput s─â numere steagurile firmelor rom├óne┼čti ┼či s─â le prezic─â un viitor ├«ntunecat: at├«t la sut─â din brut─ârii nu s├«nt la standarde europene, at├«tea mezel─ârii vor c─âdea secerate de normele UE ├«n privin┼úa igienei ┼či etichet─ârii produselor ┼či a┼ča mai departe. Pe de alt─â parte, s-au ├«nmul┼úit ┼čtirile despre fondurile europene - ploaia de aur pe care o a┼čteapt─â tot rom├ónul: cum s─â "accesezi" miile de euro, cum s─â-┼úi faci ciuperc─ârie sau cresc─âtorie de stru┼úi pe bani nerambursabili, care-i diferen┼úa ├«ntre fondurile structurale ┼či cele regionale, cum va cre┼čte "capacitatea de absorb┼úie", cum se preg─âtesc "noi ┼či-ai no┼čtri", plas├«ndu-┼či oamenii ├«n posturi-cheie, s─â se ├«nfrupte din marea pl─âcint─â umplut─â cu miliarde de euro. Mai nou, a ├«nceput s─â ne stea g├«ndul ┼či la politichia european─â. Serialul de mare suspans al ultimelor s─âpt─âm├«ni a fost "cine va fi comisar european" ┼či, mai ales, cine-l va numi - B─âsescu sau T─âriceanu, PD-ul sau PNL-ul. Acum ├«ncepe altul: cine vor fi europarlamentarii rom├óni ┼či, mai ales, dac─â printre ei se vor afla Vadim Tudor ┼či Gigi Becali. V─â imagina┼úi ce os de ros va avea presa dac─â euro-alegerile ├«i vor ├«mpinge la Strasbourg pe cei doi? Pute┼úi "vizualiza" scena intr─ârii lui Gigi ├«n cl─âdirea Parlamentului European cu alaiul de jurnali┼čti dup─â el - scen─â transmis─â, desigur, ├«n direct de televiziunile noastre de ┼čtiri? ┼×i ce fapte de vitejie de prin magazinele ┼či restaurantele bruxelleze vom afla c├«nd ziarele ┼či televiziunile ├«┼či vor trimite coresponden┼úi la fa┼úa locului pentru a relata ce fac euro-ale┼čii poporului? E adev─ârat, apar ┼či lucruri mai consistente. Unele ziare - precum Cotidianul ┼či Evenimentul zilei - au, de c├«t─âva vreme, pagini speciale de ┼čtiri din Europa, ├«n care s├«ntem ┼úinu┼úi la curent cu ce mai fac viitorii no┼čtri concet─â┼úeni din UE 27. La Realitatea TV exist─â o rubricu┼ú─â simpatic─â numit─â Europetice. La TVR exist─â o redac┼úie special─â care se ocup─â de problemele integr─ârii ┼či ├«┼či face treaba cumsecade. Alte televiziuni ne propun, c├«nd ┼či c├«nd, dezbateri despre ce ┼či cum va fi. Oricum, la capitolul "dezbateri" s├«ntem pe coama infla┼úiei: ONG-urile, ministerele ┼či alte institu┼úii organizeaz─â colocvii, conferin┼úe ┼či workshop-uri pe temele integr─ârii, la care particip─â manageri, anali┼čti, lideri de opinie, politicieni. De cele mai multe ori, din acestea se extrag ┼čtiri ┼či relat─âri pentru pres─â. ┼×i totu┼či... Chiar dac─â ┼čtim despre Uniunea European─â, cu siguran┼ú─â, mai multe dec├«t acum c├«┼úiva ani, dezordinea mediatic─â a pre-ader─ârii e ├«nc─â mare. Pentru cine s├«nt ┼čtirile? Pentru acea parte a popula┼úiei care locuie┼čte ├«n mediul rural - unde nu exist─â chio┼čcuri de ziare - presa scris─â e inexistent─â. Nici televiziunile nu s├«nt de mare folos: ├«n sate ┼či ├«n multe or─â┼čele mici ├«nc─â nu a p─âtruns televiziunea prin cablu, oamenii de acolo nu intr─â ├«n m─âsur─âtorile de audien┼ú─â (deci nu prea ┼čtim ce programe urm─âresc), astfel ├«nc├«t cet─â┼úenii afl─â "ce-i a┼čteapt─â ├«n UE" de la prim─ârie, de la liderii informali de opinie ori de la veterinar. ┼×i, desigur, de la "c─âp┼čunarii" ├«ntor┼či acas─â - sursa cea mai credibil─â de informa┼úii despre Europa, c─âci este vorba despre o "Europ─â tr─âit─â". Mai r─âm├«n ├«n poten┼úialul target locuitorii ora┼čelor, dintre care mul┼úi nu s├«nt interesa┼úi de a┼ča ceva, prefer─â divertismentul. Iar cei care s├«nt interesa┼úi aleg doar acele informa┼úii care le dau elemente concrete ┼či utile despre cum li se va schimba via┼úa. ├Än rest, dezbaterile, punctele de vedere pro ┼či contra, limbajul, nu o dat─â tehnicist ┼či birocratic, nu ├«i ating dec├«t pe cei care deja ┼čtiu - "elita", partea cea mai informat─â ┼či mai dinamic─â a publicului. Vorbim, practic, "├«ntre noi". ┼×i, ├«n plus, avem tendin┼úa s─â ne limit─âm la o atitudine pasiv─â: recept─âm, deocamdat─â, ceea ce vine dinspre UE, ┼či ne lu─âm noti┼úe. Aderarea va ├«nsemna ├«ns─â ┼či adoptarea unei atitudini active: participarea la dezbaterea temelor europene, contribu┼úia - cu idei, proiecte, viziuni - la construc┼úia european─â. S├«ntem preg─âti┼úi pentru a┼ča ceva? Din ceea ce se vede, m─â tem c─â nu.

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
Paguba unor rom├óni care ┼či-au rezervat vacan┼úe ├«n Grecia. ÔÇ×O voce r─âstit─â a spus c─â doar turi┼čtii din Rom├ónia fac astaÔÇŁ
Mai mul┼úi rom├óni care voiau s─â-┼či rezerve vacan┼úa ├«n Grecia au fost victimele unor escroci. Acum, turi┼čtii au pierdut sute ┼či chiar mii de euro pe care e posibil s─â nu-i mai recupereze.
image
Disput─â ├«ntr-o gr─âdini┼ú─â f─âcut─â cu banii statului ungar: ÔÇ×Pot veni ┼či copii rom├óni, dar educa┼úia va fi ├«n maghiar─âÔÇŁ
Biserica Reformat─â a construit ├«n Huedin (jude┼úul Cluj) o gr─âdini┼ú─â cu predare ├«n limba maghiar─â. Un reprezentant al bisericii a precizat c─â gr─âdini┼úa a fost construit─â cu sprijin din partea┬á statului ungar, dar c─â va primi ┼či copii rom├óni.
image
Noi obligaţii pentru munca part-time: Angajaţii depun declaraţii în fiecare lună. Cât li se reţine din venit. Exemple de calcul
Ministerul Finanţelor a pus în dezbatere publică un proiect de ordin prin care aprobă normele de aplicare a taxării muncii part-time la fel ca pentru munca cu normă întreagă.

HIstoria.ro

image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau me╚Öte╚Öugari des─âv├ór╚Öi╚Ťi ├«n prelucrarea metalelor, armele f─âurite de fierarii daci fiind formidabile ╚Öi letale. Ateliere de fier─ârie erau ├«n toate a╚Öez─ârile, multe f─âc├ónd unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un me╚Öter priceput putea foarte u╚Öor s─â fac─â ╚Öi arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediat─â timp de zece ani ╚Öi apoi cucerit─â de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii R─âzboiului Troiei ar fi fost, conform ÔÇ×IliadeiÔÇŁ, r─âpirea Elenei, cunoscut─â drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus ╚Öi a Ledei.