Ce se mai întîmplă cu presa culturală europeană

Publicat în Dilema Veche nr. 402 din 20-26 octombrie 2011
Ce se mai întîmplă cu presa culturală europeană jpeg

Am fost din nou, aşa cum fac de cîteva ori pe an, la întîlnirea board-ului editorial Eurozine – reţeaua revistelor culturale europene (www.eurozine.com). De data aceasta la Tallin – care în acest an este capitală culturală europeană. N-am, din păcate, impresii despre oraş – pentru că în cele două zile am avut şedinţe de dimineaţa pînă seara. Am putut reţine, fugitiv, pe lîngă frumuseţea nobilă a centrului istoric (văzut la repezeală), doar două dezamăgiri ale localnicilor: că Estonia a aderat la euro în 2011 – adică tocmai cînd euro nu se simte prea bine – şi că (din motive financiare, dar nu numai) „capitala culturală europeană“ are o agendă cam săracă. 

În schimb, m-am putut pune la curent – ca şi acum cîteva luni, la reuniunea organizată de Eurozine la Linz – cu situaţiunea presei culturale europene şi cu preocupările colegilor din alte ţări. Am senzaţia că noi, în România, nu stăm nici mai bine, nici mai rău decît alţii, din cel puţin două puncte de vedere: problemele financiare şi adaptarea la noile tehnologii. Peste tot, criza afectează cultura – uneori dramatic! Cîteva reviste din reţea au dispărut anul acesta, pentru că nu au mai avut fonduri; şi e vorba de reviste din ţări la care sîntem obişnuiţi să privim cu invidie şi convingerea că „la ei“ cultura stă bine (de exemplu, Marea Britanie). Altele anunţă că s-ar putea să nu mai aibă bani să apară începînd cu 2012. O problemă dezbătută acut în cercurile intelectuale şi printre editorii presei culturale este diminuarea cheltuielilor publice pentru cultură în mai toate ţările europene şi în proiectul de buget al UE pentru exerciţiul financiar viitor. Există şi o campanie la nivel european pentru a atrage atenţia autorităţilor că reducerea finanţării pentru proiectele culturale afectează, printre altele, tocmai calitatea proiectului european (http://www.wearemore.eu/campaign/). Dar am observat la colegii mei din alte ţări că – pe lîngă implicarea civică într-o campanie – primul gînd la aflarea veştii că s-ar putea să scadă fondurile este să găsească soluţii alternative. Există reviste foarte bune şi foarte interesante (inclusiv unele cu „branduri“ solide şi o lungă tradiţie) care supravieţuiesc cu dificultate. Dar cei care lucrează la/pentru ele consideră că e normal să fie preocupaţi nu doar de cît de bune sînt articolele pe care le publică, dar şi de găsirea fondurilor. La noi, ideea că nu sînt bani pentru cultură se transformă cel mai adesea în lungi lamentaţii despre „analfabetizarea naţiei“ şi cam atît. Că autorităţile noastre cred – prosteşte! – despre cultură că e un fel de farafastîc inutil pe care nu merită să cheltuieşti prea mult e o altă problemă. Dacă simplificăm discuţia, pînă la urmă putem constata că şi noi, şi „ei“ (cei din ţările bogate) avem aceeaşi grijă: de unde bani pentru cultură în viitorul apropiat, mai ales că şi sponsorizările private au scăzut? 

A doua mare grijă e reprezentată de adaptarea la noile tehnologii. Colegii de board mi-au spus că invidiază Dilema veche pentru site şi pentru cei peste 26.000 de fani de pe Facebook. Şi pentru că revista noastră are o strategie de dezvoltare online. Mi-a făcut, desigur, plăcere, dar dincolo de asta am constatat că toată lumea se întreabă care vor fi consecinţele concrete, pe termen mediu, ale noilor tehnologii? Au apărut deja proiecte bazate pe posibilităţile oferite de noile tehnologii – de la vînzarea articolelor publicate online pînă la print on demand, de la aplicaţii pentru iPad şi smartphones la paywall. Unele dintre aceste soluţii au început să fie aplicate de revistele culturale: trecerea la conţinutul plătit al unei publicaţii destinate intelectualilor n-a făcut, desigur, vîlvă precum paywall-ul de la The New York Times sau de la Times-ul britanic. Dar tot mai multe reviste aşezate în „nişa culturală“ adoptă ideea de a trece la o formă sau alta de plată pentru ceea ce apare în ediţia online. Mai toată lumea pare să fie de acord asupra unei idei simple: nu poţi oferi gratis, pe termen nelimitat, un conţinut valoros precum articolele scrise de nume importante din lumea culturală. 

Aşa încît m-am întors de la Tallin cu senzaţia amară că sînt vremuri grele (şi) pentru presa culturală în mai toată Europa, dar şi cu sentimentul tonic că oamenii nu îşi pierd încrederea în capacitatea de a găsi soluţii şi de a supravieţui onorabil.

index jpeg 5 webp
Gustul banului
Gustul banilor poate să se refere și la un „amărît” care, cine știe cum, găsește un post sigur și bine plătit la stat, un post pe care pregătirea și experiența sa nu i-ar fi permis, în mod normal, să îl ocupe.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Nucleara
Este urmăritul penal capabil să treacă dincolo de faza încordării mușchilor și să folosească arme nucleare?
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Alexandru Dragomir despre politica (noastră)
Din păcate, puțini știu cine a fost Alexandru Dragomir.
Frica lui Putin jpeg
Filosofie, feminitate, autenticitate
Aşa se explică, pesemne, de ce în filosofie s-a menținut „privilegiul” masculin, chiar şi în vremurile mai noi, de după emanciparea femeii.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Activistul european și moartea unei pasiuni
Articolul meu vrea să atragă atenția: cu excesele activismului și propagandei, UE poate pierde treimea de mijloc.
index jpeg 5 webp
Spaghete în copaci
Propun să rămînem la rețeta lui Fellini. Plus paharul cu vin.
Iconofobie jpeg
Diplomație
Se reia, observ, o dezbatere politologică mai veche.
„Cu bule“ jpeg
Format letric
Nu era atît de cunocut încît să exprime fără ambiguități noua idee, dar sensul i-a fost aproximat din context, din relația cu termenul complementar.
HCorches prel jpg
Vremuri ale fricii
Dar dincolo de negare, dacă nu apare și acceptarea, efectele pe termen lung sînt devastatoare.
p 7 Chatbot WC jpg
Idioția artificială
Ar trebui oare programată inteligența artificială (IA) să răspundă la același nivel cu întrebările care i se pun?
IMG 8779 jpeg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Alt bîlci?
Cum ar fi să construiești un Disneyland și un Tesco la Londra, în Hyde Park?
O mare invenție – contractul social jpeg
Adevărul, premisa dreptății
Această limită este și mai evidentă dacă se înțelege că nici un proces judiciar nu se confundă cu Judecata de Apoi.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Sürdürülebilirlik
A crede înseamnă a paria pe o inevidență, a „credita” un „posibil”, dincolo de exigențele stabile ale „realului”.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pensiile francezilor
Dar vigoarea protestelor, dincolo de faptul că e vorba despre o tradiție franceză adesea desconsiderată și subiect de glume, mai arată ceva.
Frica lui Putin jpeg
Inamicii diversității
Privite în ansamblu, aceste cerințe ale cultelor, care s-au așezat, din păcate și spre detrimentul lor, cred, la remorca BOR, nu vor încuraja deloc predarea Religiei într-un spirit tolerant
AFumurescu prel jpg
Păstori, tătuci și influenseri (I)
Așa apar „tătucii” aleși democratic. Nimic nou sub soare.
index jpeg 5 webp
Un veac de Time
Scopul principal pe care cei doi și l-au propus a fost să furnizeze cît mai eficient știri cititorilor, chiar și celor mai ocupați dintre aceștia, care nu prea au timp de citit – de unde și denumirea Time.
Iconofobie jpeg
Rațiune și simțire
Se demontează aici un mit care a făcut carieră în secolul XX, mitul naturii prezumtiv candide a creaţionistului.
„Cu bule“ jpeg
Beat criță
Expresia beat criță este foarte răspîndită azi, în registrul colocvial; alte construcții în care intră cuvîntul criță cu sensul său propriu sau cu înțelesuri figurate au devenit însă extrem de rare.
HCorches prel jpg
Încă un Minister al Educației
Presiune care, în unele cazuri, se transformă în adevărate forme de bullying, fără doar și poate.
IMG 8779 jpeg
În cazul Hagi, tatăl şi fiul, să fii copilul unui mare fotbalist e binecuvîntare sau blestem?
Tot ce vine de la el nu poate fi decît excepţional. Hagi spune „eu sînt Ianis şi Ianis e Hagi”.
p 7 Curba Laffer WC jpg
Ultima redută a globalizării
Dar geopolitica nu e singurul motiv pentru eșecul celui de-al doilea val al globalizării.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cîte divizii are CPI?
Așadar, noua acuzație că președintele ar fi comis ceva contra copiilor, fie ei și din Ucraina, ar putea avea un ecou special în Rusia.

Adevarul.ro

image
Regrete printre românii care au trecut la Hidroelectrica. Au fost atrași cu un preț mic, dar situația se schimbă
Cele mai multe contracte expiră în curând, iar oamenii se plâng că nici măcar nu au fost notificați de furnizor.
image
Cronica unei crime cu ucigaș cunoscut. Ancheta a durat 10 ani, deși polițiștii știau cine este făptașul
Autorul unei crime comise în urmă cu 15 ani s-a bucurat de libertate în tot acest timp, cu toate că anchetatorii aveau martori și probe care îl incriminau direct.
image
Alimentul care ar răspândi cancerul în tot corpul: „Are ceva în el care îl face un catalizator puternic“
Autorii studiului sunt de părere că acest lucru ar putea fi combătut prin medicamente sau diete speciale. Însă, pentru asta studiile clinice ar trebui să treacă la subiecți umani.

HIstoria.ro

image
Statul sovietic paralel în România. Rețeaua colonelului Zudov
Prin sintagma „stat sovietic paralel” înțelegem mecanismul clandestin prin care Uniunea Sovietică a instituit controlul total asupra suveranității statului român.
image
Povestea marilor cutremure ce au zguduit spațiul românesc
La mijlocul lunii februarie a acestui an, orașul Târgu Jiu și localitățile învecinate au fost afectate de o serie de cutremure care, deși nu au produs pierderi de vieți omenești sau pagube materiale majore, au stârnit panică în rândul populației.
image
Irina Bossy-Ghica: „Îmi consacru toate eforturile pentru a reconstrui ceea ce înaintașii mei au clădit”
Stră-strănepoata lui Ion Ghica și a lui Gheorghe Grigore Cantacuzino a plecat din România în liceu, în 1973, și s-a reîntors prima oară 17 ani mai târziu, după „Revoluția” pe care ține s-o scrie cu ghilimele.