Ce nu (mai) vor europenii

Publicat în Dilema Veche nr. 104 din 19 Ian 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

M─âsurarea sistematic─â a opiniei publice din ┼ú─ârile europene a ├«nceput ├«n 1973 ┼či a ajuns, ast─âzi, o adev─ârat─â institu┼úie: Eurobarometrul, realizat de dou─â ori pe an, ├«n ┼ú─ârile membre, ├«n cele aflate ├«n curs de aderare ┼či ├«n ┼ú─ârile candidate. Cu toate limitele sondajelor (care m─âsoar─â "fluidul" st─ârilor, emo┼úiilor, opiniilor - iar acestea s├«nt schimb─âtoare ┼či influen┼úabile) ┼či cu tot relativismul lor, Eurobarometrele s├«nt totu┼či indicatorul cel mai relevant al diversit─â┼úii europene. ├Än tabelele seci cu cifre ├«┼či face loc ├«ntreaga "dezordine" a percep┼úiilor pe care le au cet─â┼úenii europeni despre ei ├«n┼či┼či ┼či despre "ceilal┼úi", despre problemele Europei ┼či despre posibilele solu┼úii. Eurobarometrul 64, realizat ├«n octombrie-noiembrie 2005 ┼či dat publicit─â┼úii de cur├«nd, arat─â o sus┼úinere mai slab─â a extinderii europene, cel pu┼úin ├«n unele ┼ú─âri. ├Än timp ce la noi mai mult de trei sferturi din discu┼úiile despre aderarea Rom├óniei la UE se ├«nv├«rt ├«n jurul datei (la 1 ianuarie sau se am├«n─â?), doar 43% dintre cet─â┼úenii europeni ne vor ├«n Uniune, iar 42% s├«nt ├«mpotriv─â. Mai prost dec├«t noi se plaseaz─â Ucraina, ┼ú─ârile din fosta Iugoslavie (cu excep┼úia Croa┼úiei, pe care 51% dintre europeni o vor ├«n UE), Albania (33% da, 50% nu) ┼či Turcia (31% da, 55% nu). ├Än medie, 49% dintre europeni s├«nt de acord cu extinderea, iar 39% s├«nt ├«mpotriv─â. Grecii, polonezii ┼či slovenii s├«nt cei mai favorabili (peste 70% vor noi state membre ├«n UE), pe c├«nd cet─â┼úenii din Germania, Fran┼úa, Luxemburg ┼či Austria s├«nt cel mai pu┼úin dispu┼či s─â accepte extinderea (sus┼úinut─â doar de o treime dintre ei). Cu siguran┼ú─â, "marea aderare" din 2004 ├«nc─â n-a fost complet digerat─â, iar problemele institu┼úionale ale Uniunii le cam iau oamenilor cheful de a primi noi concet─â┼úeni. Dar aceast─â tendin┼ú─â se observ─â mai ales ├«n "Vechea Europ─â": Germania (36%), Fran┼úa (31%), Luxemburg (31%) ┼či Austria (29%) s├«nt ┼ú─ârile care sus┼úin ├«n cea mai mic─â m─âsur─â extinderea Uniunii. Austriecii par a "nu mai fi de acord" nici cu vechile extinderi: doar 35% dintre ei cred c─â apartenen┼úa la UE a adus beneficii ┼ú─ârii lor. (De altfel, se ├«nt├«mpl─â ceva cu austriecii: cred c─â au moralul sc─âzut, c─âci ┼či la alte ├«ntreb─âri dau r─âspunsuri c├«rcota┼če: numai 32% dintre ei consider─â c─â "e un lucru bun" faptul c─â au aderat la UE, doar pentru 24% Uniunea are o imagine pozitiv─â ┼č.a.m.d. Nu ┼čtiu ce-i de f─âcut - poate o infuzie rapid─â de valsuri, vin ┼či femei, de plimb─âri prin p─âdurea vienez─â?...) ├Än medie, doar jum─âtate dintre europeni cred c─â apartenen┼úa la Uniunea European─â este un lucru bun pentru ┼úara lor. S-ar zice, tehnic vorbind, c─â ├«nc─â n-a fost atins─â "masa critic─â" de cet─â┼úeni care s─â asigure lini┼čtea european─â a zilei de m├«ine, care s─â fac─â vizibil─â lumini┼úa de la cap─âtul tunelului cu sens unic. Dar nu e at├«t de simplu. C─âci, pe de alt─â parte, cet─â┼úenii europeni s├«nt mul┼úumi┼úi de via┼úa lor: 59% "destul de", 21% "foarte", 16% "nu prea" ┼či 4% "deloc mul┼úumi┼úi". De zece ani, ├«n toate Eurobarometrele, aceste cifre variaz─â nesemnificativ, cu unul sau dou─â procente ├«n sus ori ├«n jos. Ceea ce arat─â o anume stabilitate a percep┼úiei, dar ┼či a vie┼úii ├«n sine: dincolo de orice analize complicate ale sociologilor, senza┼úia general─â este c─â e bine s─â tr─âie┼čti ├«n Europa. ├Än neschimbarea de zece ani a acestor cifre (├«n timp ce institu┼úional, politic, economic, monetar, cultural Europa s-a schimbat destul de mult) eu v─âd - poate simplist - o anume senin─âtate ┼či o anume relaxare, dar ┼či o problem─â a institu┼úiilor Uniunii ┼či a tuturor politicienilor europeni. Dac─â oamenii s├«nt mul┼úumi┼úi de via┼úa lor ┼či nemul┼úumi┼úi de tot felul de lucruri care "eman─â" de la Bruxelles, se cheam─â c─â leadership-ul UE e cam departe de sentimentele, pl─âcerile, satisfac┼úiile cet─â┼úenilor. Dar mai e o complica┼úiune. ├Än ciuda nemul┼úumirilor ┼či a senza┼úiei pe care o au jum─âtate dintre cet─â┼úeni c─â apartenen┼úa la UE nu le-a adus beneficii, europenii vor totu┼či o Uniune mai puternic─â, mai democratic─â, mai transparent─â, cu institu┼úii mai eficiente, cu o economie competitiv─â: 63% doresc o Constitu┼úie European─â, 77% vor o politic─â de securitate ┼či de ap─ârare comun─â, 68% vor o politic─â extern─â comun─â. ┼×i, ├«n plus, europenii ar vrea ca lucrurile s─â se mi┼čte mai repede ├«n materie de construc┼úie european─â: li se pare c─â, fa┼ú─â de anii trecu┼úi, viteza integr─ârii a sc─âzut. Departe de aceste probleme, noi s├«ntem bloca┼úi ├«n falsa dilem─â "ne primesc la 1 ianuarie sau ne am├«n─â?". Spa┼úiul nostru public este probabil ├«nc─â necopt pentru a dezbate problemele pe termen mai lung, dincolo de momentul ader─ârii. Clasa politic─â se chinuie s─â mai bifeze r─âm├«nerile ├«n urm─â ├«n materie de reforme, iar uneori o face cam heirupist ┼či ├«ncearc─â s─â "umfle" raport─ârile c─âtre Bruxelles dup─â metoda patentat─â de CAP-uri pe vremea lui Ceau┼čescu: s─â raport─âm recolte mari, s─â-i plac─â lu' ┼×efu'. ├Än spectacolul diversit─â┼úii europene - vizibil, ├«ntr-o oarecare m─âsur─â, ┼či ├«n astfel de sondaje - intr─âm ┼či noi cu "specificul" nostru. ├Än acest "specific" intr─â ┼či teama c─â "austriecii nu ne vor", c─â democrat-cre┼čtinii germani ne tot critic─â ┼č.a. Probabil c─â ar trebui s─â privim lucrurile mai de sus, cu mai mult─â relaxare. ├Än definitiv, e greu de spus "ce nu vor europenii". Ar trebui ├«ns─â s─â ne fie u┼čor s─â r─âspundem cinstit la ├«ntrebarea ce vrem noi. Or, am impresia c─â ├«nc─â n-am g─âsit r─âspunsul potrivit.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

Adevarul.ro

image
├Änchisoare pe via┼ú─â ├«n┬áMarea Britanie pentru ┼čoferii care produc accidente mortale. ├Än ce condi┼úii se aplic─â pedeapsa maxim─â
Marea Britanie introduce pedeapsa cu ├«nchisoarea pe via┼ú─â pentru ┼čoferii care ucid, ├«n cadrul unei ample reforme a justi┼úiei care a intrat duminic─â ├«n vigoare, potrivit informa┼úiilor publicate de BBC.
image
O t├ón─âr─â ┼či-a dorit o noapte de vis ├«n compania unui ÔÇ×Don JuanÔÇŁ. Idila s-a transformat ├«n co┼čmar
O t├ón─âr─â care credea c─â va tr─âi o noapte de vis al─âturi de un a┼ča-zis ÔÇ×Don JuanÔÇŁ s-a trezit a doua zi ca dintr-un co┼čmar. B─ârbatul a fost condamnat pentru faptele sale.
image
Imagini din patiseria Paul din mall Promenada ├«nchis─â de ANPC din cauza mizeriei ┼či a alimentelor expirate VIDEO
O echipa din Comisariatul pentru Protec┼úia Consumatorilor din Municipiul Bucure┼čti a constatat un mod defectuos ├«n desf─â┼čurarea activit─â┼úii Patiseriei/cofet─âriei Paul, care oferea spre consum produse care pot pune ├«n pericol via┼úa ┼či s─ân─âtatea consumatorilor.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.