Categoria a doua. ┼×i ultima?

Publicat în Dilema Veche nr. 145 din 3 Noi 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

A devenit obositor. Se bate apa-n piu─â - tocmai acum, c├«nd aderarea d─â buzna peste noi - pe tema "s├«ntem trata┼úi ca ni┼čte cet─â┼úeni de categoria a doua". Marea Britanie a decis s─â nu deschid─â pia┼úa muncii pentru rom├óni ┼či bulgari ┼či imediat indign─ârile au prins glas: de ce nu s├«ntem trata┼úi asemenea cet─â┼úenilor din cele 10 ┼ú─âri care au aderat ├«n 2004? N-a mai contat c─â o astfel de m─âsur─â (restrictiv─â, de acord; regretabil─â, desigur) intr─â ├«n atribu┼úiile guvernelor na┼úionale, astfel ├«nc├«t ne puteam a┼čtepta la ea, e ├«n regulile jocului: unele ┼ú─âri deschid pia┼úa muncii pentru noii concet─â┼úeni, altele nu - a┼ča a fost ┼či ├«n 2004. Nimeni nu s-a g├«ndit s─â lanseze o dezbatere despre r─âd─âcina acestei probleme: e nevoie de o reform─â general─â a pie┼úei muncii ├«n Europa, care s─â elimine ┼či ultimele urme ale protec┼úionismelor na┼úionale? E posibil─â o asemenea reform─â at├«ta timp c├«t politicienii din diverse ┼ú─âri utilizeaz─â, din ra┼úiuni electorale, sperietoarea "str─âinilor care ne vor lua locurile de munc─â"? ┼×i, dac─â da, cum se poate face o astfel de reform─â ├«ntr-un spa┼úiu economic care cre┼čte greu ┼či nu reu┼če┼čte s─â ┼úin─â pasul competitivit─â┼úii pe plan global? Sigur, asemenea teme s├«nt prea serioase pentru presa rom├óneasc─â, nu aduc audien┼ú─â ┼či tiraj. ├Än schimb, pentru manifestarea spontan─â a demnit─â┼úii r─ânite se g─âse┼čte loc ├«ntotdeauna. Dar astfel de reac┼úii au existat ┼či ├«n leg─âtur─â cu numirea candidatului Rom├óniei la postul de comisar european. Dup─â eroarea desemn─ârii lui Varujan Vosganian (care pur ┼či simplu nu se potrivea cu "fi┼ča postului", asta-i tot, s-a v─âzut ├«n prima declara┼úie de dup─â desemnare, c├«nd a spus exact ce nu trebuie s─â spun─â un viitor comisar european), a fost numit un tehnocrat care ┼či-a dovedit calit─â┼úile ┼či ├«n plus nu e afiliat politic, Leonard Orban. Acceptarea lui rapid─â de c─âtre pre┼čedintele Comisiei Europene p─ârea s─â fi rezolvat "criza". Dar o alt─â nemul┼úumire s-a ivit la orizont: "ni" s-a repartizat un portofoliu "de m├«na a doua". Faptul c─â dl Orban se va ocupa de multilingvism li s-a p─ârut unora o nou─â desconsiderare a "noastr─â" ca gint─â, iar unul dintre editoriali┼čtii neamului a emis o ironie de doi lei: "ni s-a repartizat xeroxul". Iar pe forumurile ziarelor s-a dat drumul la opinii: portofoliul cu pricina - care, ├«ntr-un fel, e esen┼úial, c─âci face s─â func┼úioneze acest Babel numit Uniunea European─â, traduc├«nd documentele ├«n toate limbile - a fost considerat de vocile din popor "o formul─â limitativ─â ┼či cvasi-discriminatorie", "un post neimportant" sau "umilitor". Aceast─â mic─â psihoz─â de pre-aderare, concretizat─â ├«n sentimentul de persecuta┼úi ai Europei, adun─â la un loc st─âri mai vechi ┼či mai recente, stereotipii ┼či prejudec─â┼úi despre "ei" ┼či "noi", dar mai ales o proast─â plasare ├«n raport cu problemele ┼či solu┼úiile. Avem, cu siguran┼ú─â, o sensibilitate excesiv─â fa┼ú─â de ce spun str─âinii despre noi, tr─âim cu spaima c─â orice fleac stric─â iremediabil imaginea Rom├óniei ├«n lume, s├«ntem marca┼úi de obsesia eventualei inferiorit─â┼úi fa┼ú─â de "ceilal┼úi", construim consecvent un discurs public ├«n care ne pl├«ngem de mil─â din tot felul de motive (iar dac─â n-avem motive, le invent─âm). De sub ploaia de lament─âri r─âsare, din c├«nd ├«n c├«nd, floarea orgoliului r─ânit: "doar nu s├«ntem mai pro┼čti ca al┼úii". Pre┼čedintele B─âsescu spunea recent ├«ntr-un interviu c─â "aici trebuie s─â se produc─â declicul": "din cauza faptului c─â ni s-a tot b─âgat ├«n cap c─â intr─âm ca cet─â┼úeni de categoria a doua, nu avem orgolii ├«n raport cu ceilal┼úi, ├«n raport cu nem┼úii, ├«n raport cu francezii, ├«n raport cu austriecii, belgienii". Avem, a┼č ad─âuga, ├«n raport cu bulgarii, dar asta nu ne ajut─â la nimic. Reac┼úiile bazate pe orgoliu s├«nt tot de ordin afectiv. Iar tot acest talme┼č-balme┼č emo┼úional ne ├«mpiedic─â s─â observ─âm c─â ┼či aderarea, ┼či rela┼úiile cu ceilal┼úi ┼či - mai ales - rolul nostru ├«n institu┼úiile europene se bazeaz─â pe norme ┼či reguli, pe ra┼úionalitate ┼či cunoa┼čtere. Intr─âm ├«n Uniunea European─â prost informa┼úi (dar plini de p─âreri), refractari fa┼ú─â de reguli (dar dornici s─â fim trata┼úi "conform standardelor"), altern├«nd sc├«ncetele de copil pedepsit pe nedrept cu un soi de revolt─â adolescentin─â ├«mpotriva adul┼úilor care "nu ne ├«n┼úeleg" adev─âratul caracter. De fapt, problema noastr─â este c─â aderarea ne "prinde" ├«ntr-o profund─â criz─â identitar─â: nu ne e clar cine ┼či cum s├«ntem, ce valori europene ne asum─âm, care ne este profilul pe care vrem s─â-l cunoasc─â ceilal┼úi parteneri. Nu demnitatea ┼či orgoliul s├«nt necesare ┼či utile ├«ntr-o negociere ┼či ├«ntr-un parteneriat, ci buna cunoa┼čtere de sine ┼či buna ├«n┼úelegere a tr─âs─âturilor "celuilalt". Altminteri, orgoliile cad ├«n gol ┼či sporesc starea de deprimare provocat─â de senza┼úia c─â nu s├«ntem lua┼úi ├«n seam─â de cei puternici. Portofoliul multilingvismului se ocup─â, ├«ntre altele, ┼či cu programele de ├«nv─â┼úare a limbilor str─âine: Uniunea European─â are ├«n vedere ca un num─âr c├«t mai mare de cet─â┼úeni europeni s─â vorbeasc─â dou─â limbi, ├«n afar─â de cea matern─â. Desigur, pentru a se ├«n┼úelege mai bine, pentru a avea mai mult─â mobilitate pe pia┼úa european─â a muncii. La mobilitate st─âm bine (├«n ciuda Marii Britanii), limbi str─âine vorbim ├«ntr-un grad mai mare dec├«t al┼úi europeni. Dar de ├«n┼úeles, tot nu ne ├«n┼úelegem.

Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Cultura de Internet (o ├«nsemnare ÔÇô ├«nc─â ├«ndrept─â╚Ťit─â, cred ÔÇô din 2008)
At├«ta doar: c├«nd e┼čti ├«n faza de ├«nv─â┼úare, nu se cade s─â adop┼úi, ┼úan┼úo┼č, postura ├«nv─â┼ú─âtorului. Mai ai ├«nc─â de butonatÔÇŽ
Frica lui Putin jpeg
Determinism geografic și decizie morală
Probabil, totu╚Öi, c─â determinismul geografic joac─â un anume rol ├«n judec─â╚Ťile noastre politice, sociale, culturale, dar, ca orice determinism, are limite. Iar c├«nd ├«ncerc─âm s─â vedem dincolo de ele, nu putem ignora o decizie moral─â, adic─â libertatea.
AFumurescu prel jpg
Na╚Ťiuni (ne)ru╚Öinate
Practic, constat tot mai des c─â exist─â at├«t oameni, c├«t ╚Öi na╚Ťiuni ce par complet str─âine conceptului de ru╚Öine.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Italian. Responsabil
Italia nu va fi locul ├«n care suveranismul ╚Öi izola╚Ťionismul s-au dus s─â moar─â. ├Äns─â, cel pu╚Ťin pentru o vreme, cele dou─â vor l─âsa loc unui foarte necesar pragmatism.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
RT France v. Consiliul Uniunii Europene
Apoi, aceast─â func╚Ťionare eficient─â nu a sacrificat nici unul dintre principiile procesului echitabil. RT France a avut acces la Justi╚Ťie, s-a bucurat de dreptul la ap─ârare ╚Öi de o analiz─â independent─â ╚Öi impar╚Ťial─â a motivelor ╚Öi argumentelor prezentate.
tumblr o4cyqcAhRy1sdzmuoo6 1280 jpg
Mașina de scăldat
Așa că pe la jumătatea secolului al XVIII-lea a fost inventată mașina de scăldat; o gravură păstrată într-o bibliotecă britanică din regiunea Yorkshire, datată cu anul 1736, ar fi prima imagine care surprinde niște oameni înotînd cu ajutorul mașinii de scăldat.
Iconofobie jpeg
O maladie necru╚Ť─âtoare
Egoismul (aproape c─â ├«mi vine s─â-i spun egotism ╚Öi ├«n rom├ón─â) reprezint─â mult mai mult dec├«t ne transmit dic╚Ťionarele explicative. Constituie o maladie a spiritului, care te alieneaz─â sui generis, te ├«mboln─âve╚Öte de ÔÇ×tine ├«nsu╚ŤiÔÇŁ.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
De dulce
Echivalen╚Ťa par╚Ťial─â dintre dulce ╚Öi bun devine echivalen╚Ť─â total─â ├«n anumite construc╚Ťii, de exemplu ├«n sintagma fra╚Ťi dulci(sau buni), adic─â fra╚Ťi av├«nd ambii p─ârin╚Ťi ├«n comun, ├«n opozi╚Ťie cu fra╚Ťii vitregi.
HCorches prel jpg
O moarte care nu dovedește nimic
Ce leg─âtur─â au toate astea cu rubrica de educa╚Ťie, cu statutul de prof, via╚Ťa mea? Exilarea lui Ovidiu ╚Öi atentatul asupra lui Rushdie s├«nt pledoarii pentru nevoia de a p─âstra ├«n ╚Öcoal─â literatura pe primul loc ÔÇô ╚Öi subliniez, pe primul ÔÇô ca importan╚Ť─â!
Un sport la R─âs─ârit jpeg
David Popovici e om?
Cu c├«t rezultatele s├«nt mai mari ┼či mai departe de imagina┼úia noastr─â apare umbra tri┼čatului. A┼ča ┼či cu David. Nu poate fi adev─ârat, sus┼úin nu pu┼úini. E ceva ├«n neregul─â. De unde a ap─ârut?
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Dup─â 30 de ani
Hai, noi s─â tr─âim, c─â se pare c─â vom fi ultima genera╚Ťie de oameni ├«n╚Ťelep╚Ťi de pe lumea asta. Dup─â noi vin sociopa╚Ťii ─âia care nu mai ╚Ötiu s─â vorbeasc─â ├«ntre ei. Nu ╚Ötiu dec├«t s─â stea cu ochii ├«n telefon. M─â ├«ngroze╚Öte treaba asta, z─âu.
640px Castle Kruja Albania 2004 07 08 jpg
Tirana ╚Öi str─ânutul albanez ÔÇô despre c─âl─âtoria mea ├«n Albania (I) ÔÇô
Diminea╚Ťa ├«ncepe doar atunci c├«nd locuitorii ora╚Öului se ├«nt├«lnesc pe la terase ca s─â-╚Öi bea cafeaua, ├«nso╚Ťit─â mereu de un pahar de ap─â rece din partea casei, cafeaua nu se bea niciodat─â acas─â.
15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.

Adevarul.ro

image
Cu c├ót vor cre┼čte salariile bugetarilor. OUG cu major─âri ┼či sporuri a fost retras─â, un nou proiect a fost publicat de Ministerul Muncii
Ministerul Muncii a publicat, miercuri, ├«n dezbatere public─â un nou proiect de ordonan┼ú─â de urgen┼ú─â, care prevede majorarea salariilor tuturor bugetarilor, ├«ncep├ónd din luna august, cu un sfert din diferen┼úa dintre salariul prev─âzut pentru anul 2022 ├«n legea salariz─ârii bugetare ┼či cel din luna decembrie 2021.
image
Fetiţa luată de curenţi la Vama Veche, salvată de Salvamar. Plutea pe o saltea pneumatică, spre Bulgaria
Salvatorii din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) al Judeţului Constanţa au fost solicitaţi pentru salvarea unui minor care plutea pe o saltea pneumatică pe mare.
image
Misterul decesului unui opozant al lui Putin, găsit mort în SUA. Soţia neagă varianta sinuciderii, susţinută de o jurnalistă rusă
Dan Rapoport (52 de ani),  un om de afaceri cu dublă cetăţenie letonă / americană, care a făcut o mulţime de bani în Rusia înainte de a deveni un critic al lui Vladimir Putin, a fost găsit mort în SUA.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.
image
Iuliu Maniu, ÔÇ×un om de extrem─â rigiditate moral─â, ├«n timp ce partidul s-a ar─âtat dispus la tranzac┼úiiÔÇť
Cea mai mare provocare politică internă PNŢ a primit-o nu de la muncitorii nemulţumiţi de scăderea salariilor și de șomaj sau de la opoziţia liberală, ci de la fostul principe Carol, îndepărtat de la tron prin actul din 4 ianuarie 1926.