Bizarerii postcomuniste

Publicat în Dilema Veche nr. 357 din 16 - 22 decembrie 2010
Franța, sora mijlocie jpeg

Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului a publicat rezultatele unui nou sondaj de opinie despre regimul care a fost declarat de preşedintele ţării drept „ilegitim şi criminal“. Comentatorii au calificat drept „bizară“ şi „ambivalentă“ poziţia opiniei publice faţă de ce a însemnat dictatura comunistă. 

Cifrele sînt, într-adevăr, aiuritoare. 44% declară despre comunism că „a fost o idee bună, dar aplicată greşit“. 38% cred că instaurarea comunismului în România a fost un lucru bun, 38% cred că a fost un lucru rău. 52% cred că problema accesului la dosarele Securităţii nu e importantă. Doar 10% declară că au avut de suferit (ei sau membrii familiei) de pe urma sistemului, iar dintre aceştia 28% se referă la privaţiuni materiale, 24% – la limitarea dreptului la liberă exprimare, 23% – la discriminarea profesională, 18% – la limitarea libertăţii de credinţă. 83% consideră că nu au avut de suferit. (Rezultatele complete se găsesc pe site-ul Institutului, http://www.iiccmer.ro). 

Ca şi la precedentul sondaj pe aceeaşi temă, publicat în septembrie, s-a pus întrebarea dacă românii sînt nostalgici după comunism. În toate ţările din Estul Europei s-a discutat, într-un fel sau altul, despre nostalgie. Vladimir Tismăneanu, într-un articol publicat în Evenimentul zilei, nuanţa lucrurile: „Nu ştiu în ce măsură sondajul probează nostalgia pentru ceea ce a fost socialismul lui Dej şi al lui Ceauşescu, cît mai degrabă un protest latent în raport cu frustrările zilei de azi. Ar fi putut un regim comunist să răspundă eficient crizei economice globale? Mă îndoiesc profund“. Şi, mai departe: „Anxietăţile prezentului mai degrabă decît romantizarea comunismului autohton explică opiniile favorabile epocii Ceauşescu. În situaţii de criză există întotdeauna ispita de a nu vedea libertatea drept o şansă. Este un lucru ce trebuie avut în vedere cînd participăm la conversaţia democratică despre trecutul totalitar şi mai ales cînd ne propunem să gîndim strategii educaţionale menite să prevină obliterarea memoriei“. (Evenimentul zilei, 29 septembrie 2010, http://www.evz.ro/detalii/stiri/senatul-evz-plang-romanii-dupa-comunism-9073 65.html) Este perfect adevărat că nemulţumirile şi spaimele legate de prezent şi de ziua de mîine îi fac pe unii, după logica „răului celui mai mic“, să regrete stabilitatea de dinainte de 1989: „măcar Statul ne dădea slujbe sigure şi case“. Cu alte cuvinte, să aprecieze faptul că le erau satisfăcute nevoile primare. Sînt convins că, puşi să detalieze şi să explice, mulţi şi-ar aduce aminte că – totuşi – slujbele acelea erau cum erau, că se muncea în condiţii proaste, că au îndurat lipsuri de toate felurile ş.a.m.d. Dar „detaliile“ se uită uşor sau sînt puse între paranteze. Şi, în orice caz, un simplu sondaj nu le poate cuprinde. 

Bizareriile atitudinii românilor faţă de comunism se explică însă şi prin altceva. Pentru cei mai tineri, regimul comunist e deja „istorie“: îl cunosc din ce-au citit (dacă au citit) sau din ce le-au povestit părinţii şi bunicii. Adică dintr-un puzzle de impresii şi experienţe care, uneori, nu reuşesc să creeze un întreg neapărat valabil şi corect. Pe de altă parte, atît cei tineri, cît şi cei mai în vîrstă (care au propriile experienţe directe legate de comunism) şi-au conturat opiniile şi atitudinile în funcţie de ce şi cum s-a discutat despre regimul comunist în ultimii 20 de ani. La acest capitol, stăm prost. Să ne amintim că la începutul anilor ’90 punctul 8 al Proclamaţiei de la Timişoara era susţinut de o minoritate, iar anticomuniştii radicali de atunci erau blamaţi de reprezentanţii puterii şi demascaţi în unele ziare drept „trădători“, „vînduţi Occidentului“ şi „plătiţi de agenturile străine“. Ion Iliescu a introdus în discursul public tema „oamenilor de bine“ (binecunoscută sociologilor şi propagandiştilor), care ar fi trebuit să stea cuminţi şi să meargă alături de majoritatea de atunci. Iar majoritatea refuza orice dezbatere critică legată de comunism şi orice iniţiativă de a pune lucrurile în ordine – de exemplu, o lege a lustraţiei sau înfiinţarea unei instituţii care să cerceteze dosarele Securităţii. Aşa încît rezolvarea acestei probleme esenţiale – relaţia cu trecutul recent – a fost întîrziată prin recursul la tot felul de „eufemisme“: de la fraza rostită de Ion Iliescu pe 22 decembrie 1989 (că Nicolae Ceauşescu doar „a întinat nobilele idealuri ale socialismului şi comunismului“) pînă la găselniţa introdusă în legea privind accesul la dosare, „Securitatea ca poliţie politică“ – adică o sintagmă ambiguă, interpretabilă, greu de demonstrat. Condamnarea oficială a comunismului – venită tîrziu, abia în 2006 – n-a fost urmată de prea multe gesturi concrete care s-o valideze. Pe de altă parte, dezamăgirile produse de politicieni – despre care foarte mulţi concetăţeni de-ai noştri cred că „sînt toţi o apă şi-un pămînt“ – au împăienjenit privirile oamenilor, care nu mai văd cum trebuie avantajele democraţiei. Libertatea de exprimare? Circulaţia liberă în Occident? Sînt abstracţiuni. Chiar dacă mulţi beneficiază de ele – şi li se par fireşti, s-au obişnuit cu astfel de drepturi –, le fac „uitate“ atunci cînd întrebările unui sondaj le solicită răspunsuri clare şi stricte la cîteva întrebări. 

Mai mult decît nostalgie şi anxietăţi provocate de prezent, acest sondaj arată necunoaştere şi dezordine în idei, valori, perspective. Confuzie. Adică exact ceea ce pare să domine, pe mai toate planurile, spaţiul nostru public.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Despăgubire de 14,5 milioane de euro pentru un fermier din Focșani, care spune că Autostrada A7 îi ruinează afacerea
Afacerea de milioane de euro a unui vrâncean va fi distrusă de Autostrada A7, mai exact de sectorul Focșani-Bacău. Totuși, afaceristul a primit despăgubiri în valoare de peste 14,5 milioane de euro în primă instanță, conform deciziei Tribunalului Vrancea.
image
Traficantul de droguri în casa căruia a murit drogată o elevă de 16 ani, trimis în judecată. Cum a murit fata
Traficantul de droguri acuzat că i-a dat unei eleve de 16 ani un drog sintetic periculos, în urma căruia adolescenta a murit, a fost trimis în judecată, împreună cu alți doi minori.
image
Pensiile vor fi recalculate încă o dată după 1 septembrie. Ce categorie de cetățeni va încasa mai mult
Executivul se pregătește de o a doua recalculare a pensiilor, care va aduce și mai multor seniori majorări financiare consistente.

HIstoria.ro

image
Cine au fost agenții dubli din al Doilea Război Mondial?
Cea mai importantă parte a Operațiunii Fortitude a reprezentat-o rolul jucat de agenți dubli.
image
Când au apărut primele bănci din Țara Românească
Pe măsură ce viața economică a Țării Românești se dezvoltă, apar numeroase proiecte și încercări pentru organizarea instituțiilor naționale de credit. Î
image
Iuliu Maniu interceptat de Siguranță la ordinul lui Armand Călinescu
În 1932 Armand Călinescu e subsecretar de stat la Interne. La 5 decembrie el se mărturisește Jurnalului, ținut zilnic și pe ascuns: