Bîlciul de carte

Publicat în Dilema Veche nr. 120 din 11 Mai 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

"Cultura - cel mai bun produs rom├ónesc de export" este unul dintre cli┼čeele de tranzi┼úie care ni s-au fixat cel mai bine ├«n cap. El a produs mai multe dezbateri ├«n sufrageriile d├«mbovi┼úene dec├«t ac┼úiuni concrete care s─â-i dovedeasc─â valabilitatea: pare c─â m├«ndria de a crede ├«ntr-o cultur─â "valabil─â" ├«n lume ne e de ajuns, a┼ča c─â nu ne mai obosim s-o ┼či prezent─âm str─âinilor, pentru a-i face p─ârta┼či la minunile noastre. ┼×i totu┼či... Printre metodele la ├«ndem├«n─â pentru a "exporta" cultura se afl─â t├«rgurile de carte din str─âin─âtate. Dup─â ani ├«ntregi de poticneli ┼či improviza┼úii (inclusiv un stand gol pe care scria "Rom├ónia", la t├«rgul de carte de la Budapesta din 1999, c├«nd Ministerul Culturii nu expediase c─âr┼úile la timp), participarea la T├«rgul de la Frankfurt a c─âp─âtat un contur profesionist de c├«nd organizarea standului a fost preluat─â de Asocia┼úia Editorilor din Rom├ónia. Pentru cine nu ┼čtie, precizez c─â AER este o asocia┼úie profesional─â ├«n care s├«nt ├«nscrise 64 de edituri, este condus─â de dl Gabriel Liiceanu ┼či, ├«n ultimii ani, a avut o activitate notabil─â ├«n direc┼úia profesionaliz─ârii mediului editorial din Rom├ónia: a comandat studii despre cump─âr─âtorii de c─âr┼úi (realizate de compania Mercury Research), a realizat statistici anuale despre pia┼úa de carte, s-a implicat ├«n campanii pentru promovarea lecturii. Mai exist─â ┼či alte asocia┼úii ale editorilor, dar ele s├«nt mai degrab─â absente din peisaj: cea a editorilor de carte pedagogic─â s-a manifestat, ├«n guvernarea trecut─â, c├«nd Ministerul Educa┼úiei a atribuit ├«ntr-un mod cel pu┼úin dubios o bun─â parte a produc┼úiei de manuale unor edituri "prietene", ┼či de atunci mai degrab─â tace; mai exist─â una care organizeaz─â din c├«nd ├«n c├«nd un fel de colocvii ┼či ├«nc─â vreo dou─â care nu se manifest─â mai deloc. Ceea ce diferen┼úiaz─â ├«ns─â AER de toate celelalte este efortul s─âu de a func┼úiona profesionist ┼či de a face lucrurile cum se cade. Avem la ├«ndem├«n─â un exemplu recent. AER a decis s─â organizeze, la ROMEXPO, t├«rgul de carte de la Bucure┼čti (Bookfest, ├«n locul Bookarest-ului care se desf─â┼čura de ani buni la Teatrul Na┼úional, un spa┼úiu inadecvat ┼či devenit insuficient). Performan┼úa realizat─â la Frankfurt n-a contat ├«ns─â pe D├«mbovi┼úa: asocia┼úiile "alternative" au protestat c─â nu li se cere p─ârerea. Ministerul Culturii, ├«n loc s─â opteze pentru profesionalismul dovedit, a preferat s─â mimeze "democra┼úia" ┼či s─â invite la discu┼úii ┼či celelalte asocia┼úii, de┼či ele nu se ilustraser─â prin mai nimic (├«n orice caz, nu prin organizarea de t├«rguri). ├Än ├«ncercarea de a "lua caimacul", editorii "anti-AER" au pus repede de-o nou─â Federa┼úie a Editorilor ┼či Distribuitorilor de Carte: unul dintre ini┼úiatori, dl Mihail Penescu, directorul Editurii ALL, declara (v. Cotidianul, 3 martie 2006) c─â membrii s─âi "adun─â" cam 70% din pia┼úa de carte, deci au o reprezentativitate mai mare dec├«t AER (ergo: noua "structur─â" e cu at├«t mai ├«ndrept─â┼úit─â s─â-┼či dea cu p─ârerea). Ca director al unei edituri care "uit─â" s─â ├«┼či pl─âteasc─â la timp colaboratorii, dl Penescu are o rapiditate "asociativ─â" de invidiat. Dar s─â ├«nfiin┼úezi "pe picior", cu dou─â luni ├«nainte de t├«rg, o asocia┼úie a editorilor ┼či s─â ai preten┼úia de a fi consultat e o simpl─â improviza┼úie ridicol─â, care nu poate avea nimic de-a face cu organizarea serioas─â a unui eveniment na┼úional dedicat c─âr┼úii, ci doar - eventual - cu inten┼úia de a contracara ini┼úiativa AER, dup─â legea str─âmo┼čeasc─â "s─â moar─â ┼či capra vecinului". ├Än fine, dup─â ce s-a ├«mpiedicat ├«n propriul joc de-a "democra┼úia" ┼či a ├«ncercat s─â medieze ├«ntre asocia┼úii, Ministerul Culturii ┼či-a ├«ncheiat presta┼úia jalnic, prin glasul secretarului de stat Ioan Onisei, care a declarat c─â AER ┼či dl Gabriel Liiceanu ├«┼či urm─âresc doar propriul profit. Ceea ce arat─â c─â ministerul s-a l─âsat convins de vocifer─ârile asocia┼úiilor "anti-AER", care reclamau tot chestiuni legate de costurile prea mari (insinu├«nd, desigur, un "enteres" meschin), de┼či orice contabil c├«t de c├«t priceput putea verifica, ├«n cel mult o zi de lucru, c├«t cost─â organizarea unui t├«rg la ROMEXPO ┼či dac─â pre┼úul cerut editurilor participante e corect. Dup─â runde de discu┼úii ┼či zgomote ├«n pres─â, a r─âmas ca la ├«nceput: Asocia┼úia Editorilor din Rom├ónia va organiza singur─â Bookfest (detalii pe www.bookfest.ro, un site foarte bine f─âcut). Morala ├«nt├«mpl─ârii ├«ns─â este una amar─â. Organizarea unui t├«rg este o problem─â de profesionalism, nu de "reprezentativitate" ori "democra┼úie": vocifer─ârile editorilor care s-au sim┼úit neb─âga┼úi ├«n seam─â arat─â doar confuzia ├«n care tr─âiesc. ├Än alte ┼ú─âri, evenimente de acest fel s├«nt organizate de firme specializate ┼či nu protesteaz─â nimeni: important e s─â ias─â bine. La noi, ├«ncercarea AER de a face ┼či la Bucure┼čti ceea ce demonstrase c─â ┼čtie s─â fac─â la Frankfurt a st├«rnit sau re├«nviat doar invidii ┼či frustr─âri: nimeni nu se mai g├«nde┼čte la profesionalism, to┼úi se vor protagoni┼čti sau m─âcar b─âg─âtori de seam─â. ┼×i, mai ales, totul se personalizeaz─â: ministerul ┼či "exclu┼čii" ┼či-au unit vocile ├«ntr-un ira┼úional cor anti-AER ┼či anti-Liiceanu. Ceea ce arat─â o proast─â ├«n┼úelegere a raportului dintre concuren┼ú─â ┼či interese comune. AER - ├«n a c─ârei activitate este, desigur, loc pentru mai bine - a dovedit de multe ori, prin ceea ce a f─âcut, c─â ┼čtie ┼či vrea s─â urm─âreasc─â interesele comune ale breslei. Numai c─â o parte a breslei se simte bine amestec├«nd ├«n aceea┼či ciulama na┼úional─â: cine vrea s─â fac─â ├«ntr-adev─âr ceva e suspect. ┼×i-atunci mergem cu jalba la minister ┼či "├«l lucr─âm pe onorabilul". ├Än fa┼úa unui astfel de episod, faptul c─â Rom├ónia st─â prost cu acquis-ul ├«n agricultur─â sau ├«n protec┼úia mediului devine un fleac, at├«ta timp c├«t lumea editorial─â e at├«t de grav poluat─â. Spunea┼úi ceva de Europa?... P.S. Pentru ca tac├«mul s─â fie complet, o ┼čtire verificat─â: unii dintre editorii care s-au sim┼úit "exclu┼či", ├«n timp ce protestau de mama focului "ca asocia┼úie", s-au ├«nscris la Bookfest individual, s─â fie siguri c─â nu pierd locul.

Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Anex─â la Epistolar despre ÔÇ×cathariiÔÇť de la P─âltini╚Ö
Am g─âsit scrisoarea de mai jos, primit─â ├«n 1987, de la Nicolae Steinhardt. O fac public─â, pentru c─â se refer─â la un articol celebru al P─ârintelui Nicolae despre ÔÇ×cathariiÔÇť de la P─âltini╚Ö.
Frica lui Putin jpeg
Recuno╚Ötin╚Ť─â Evei
Vremurile ne cer curaj, nu sofistic─ârie, limpezime moral─â, nu ├«nc├«lceal─â printre teorii, simplitate ├«n convingeri, nu l├«nced─â indecizie ├«ntre nuan╚Ťe.
AFumurescu prel jpg
Cine n-are dușmani, să-și cumpere!
Am reînceput să ne născocim probleme, ne-am făcut privirea roată și-un dușmănel tot ne-am găsit fiecare, unul cu care să ne răfuim zi de vară pînă-n seară.
1024px Russian Salad  JPG
Istorie din buc─ât─ârie
Domnul Olivier ╚Öi-a compus astfel opera: carne de v├«nat, al─âturi de limb─â de vi╚Ťel, langust─â sau homar, toate fierte, a╚Öezate pe farfurie ╚Öi stropite cu un sos de maionez─â specific regiunii Provence din Fran╚Ťa.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (III)
├Än cazuri excep╚Ťionale crizele politice au fost rezolvate prin recurgerea la votul electoratului.
Iconofobie jpeg
Despre un lucru (mai pu╚Ťin?) semnificativ
Obsesia binelui colectiv formeaz─â eroi, cea a binelui personal, cel mult, farisei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ura și la gară!
ÔÇ×Ura ╚Öi la gar─â!ÔÇť dezvolt─â sensuri numeroase, dar previzibile: poate indica, ├«n cheie pozitiv─â, eliberarea de o povar─â ÔÇô sau, ├«n cheie negativ─â, ├«ncheierea (prea) expeditiv─â ╚Öi superficial─â a unei ac╚Ťiuni, indiferen╚Ťa, lipsa de interes; adresat─â direct unui interlocutor, marcheaz─â de obicei refuzul,
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
Rezultate ╚Öi topuri na╚Ťionale
Ce se ├«nt├«mpl─â la nivelul managementului institu╚Ťiilor de ├«nv─â╚Ť─âm├«nt?
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Merge Wimbledon-ul și fără puncte, și fără ruși?
E cea mai mare confruntare pe tema Rusiei din lumea sportului, p├«n─â acum coerent─â relativ la pedeapsa aplicat─â supu┼čilor ┼či sus-pu┼čilor din patria lui Putin.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Oameni și cîini
├Än comunism ╚Öi o vreme dup─â aceea, se pare c─â nu doar oamenii, ci ╚Öi multe alte fiin╚Ťe se comportau altfel dec├«t ast─âzi. Condi╚Ťiile grele produceau o ├«nr─âire, o s─âlb─âticire general─â.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.

Adevarul.ro

image
┼×ofer omor├ót ├«n b─âtaie la Bac─âu pentru c─â a atins din gre┼čeal─â cu ma┼čina oglinda unei dubi┼úe
O crim─â ├«nfior─âtoare a avut loc miercuri seara pe o strad─â ├«n Bac─âu, dup─â o acro┼čare ├«n trafic ┼či un scurt scandal. Doi b─ârba┼úi au fost deja re┼úinu┼úi, dup─â ce victima a fost g─âsit─â pe asfalt, f─âr─â suflare.
image
O actri┼ú─â rom├ónc─â adoptat─â de un cuplu britanic ┼či-a rev─âzut mama la 34 de ani dup─â ce a fost l─âsat─â ├«ntr-un orfelinat
O actri┼ú─â foarte apreciat─â ├«n Marea Britanie ┼či fost─â prezentatoare la BBC Radio York ┼či BBC Country File Live, Adriana Ionic─â are o poveste de via┼ú─â tulbur─âtoare ┼či demn─â de un film.
image
SARS-CoV-2 continu─â s─â fac─â ÔÇ×puiÔÇť. Ultimul este ┼či cel mai infec┼úios
Noua subvariant─â BA 2.75 a coronavirusului este de cinci ori mai infec┼úioas─â dec├ót varianta Omicron ┼či provoac─â deja ├«ngrijor─âri ├«n r├óndul speciali┼čtilor independen┼úi.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.