Barometre culturale

Publicat în Dilema Veche nr. 301 din 19 Noi 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Începuse bine. În 2005, Ministerul Culturii a înfiinţat un Centru de Studii şi Cercetări în Domeniul Culturii, unde s-au angajat cîţiva sociologi foarte buni şi s-au apucat să lucreze la cîteva studii importante. În primul rînd, "barometrele culturale": realizate periodic începînd din 2005, au radiografiat situaţia instituţiilor culturale, a infrastructurii din acest domeniu şi au evaluat publicul actual şi potenţial al muzeelor, teatrelor, concertelor şi celorlalte "locuri" culturale. Din aceste studii am putut afla, cu o anume precizie, cum stăm în materie de cultură, după ce ani la rînd ne-am mulţumit să ne lamentăm, pe bază de "presentimente" şi "intuiţii", că "moare cultura", că "devenim un popor de analfabeţi", că "nu se mai citeşte" etc., etc. Cînd au fost date publicităţii, respectivele barometre au fost comentate în fel şi chip (ceea ce e firesc), dar au fost destule voci intelectuale enervate de faptul că nişte studii făcute riguros le dau peste cap "intuiţiile" de pînă atunci. Aşa că nu şi-au putut reţine ironiile faţă de asemenea cercetări meticuloase. Şi asta e firesc, pînă la urmă: studiile de acest gen nu sînt făcute ca să-i mulţumească pe cei cu fire de artist. Nefiresc este că aceste studii n-au fost utilizate aşa cum trebuia, nici n-au fost urmate de consecinţe practice. Nu zic, directorii unor instituţii culturale sau alţi oameni care lucrează în branşă le vor fi studiat şi vor fi învăţat ceva din ele, dar nu la astfel de iniţiative personale mă refer. În mod normal, Ministerul Culturii ar fi trebuit să elaboreze, " după ce starea de fapt fusese descrisă ", politici culturale, o listă de priorităţi, posibile măsuri pentru a favoriza creşterea consumului cultural, metode de a atrage publicul spre cultură. Ar fi trebuit, cu alte cuvinte, să-şi joace rolul instituţional: ca administrator al unor bani publici, ministerul e dator să identifice şi să pună în aplicare nişte politici care să permită dezvoltarea eficientă a domeniului culturii. Schimbînd ce e de schimbat, nu altceva fac " de pildă " Ministerul Transporturilor sau cel al Agriculturii atunci cînd schiţează dezvoltarea domeniilor lor pe cîţiva ani înainte. Ministerul Culturii însă " despre care prea multă lume (începînd chiar cu unii oameni de cultură) are impresia că ar trebui să "organizeze manifestări culturale" " nu a reuşit să vadă dincolo de cheltuirea fondurilor curente: de la an la an, nu face decît să "bifeze" repartizarea banilor dintr-un buget tot mai sărac către instituţiile din subordine şi către cîteva programe, şi cam atît. Ani la rînd, de pildă, editurile au mers bine, piaţa de carte a crescut. Prin Administraţia Fondului Cultural Naţional, ministerul subvenţionează cultura scrisă. Ceea ce e foarte bine. Dar " dacă tot era creştere în domeniul editorial " de ce să subvenţionezi de toate, la rînd (romane, eseuri, poezii, tratate de istorie ori de lingvistică, dicţionare, cărţi pentru copii etc.) şi să nu aloci banii anumitor tipuri de cărţi, cu care stăm prost şi pe care altminteri editurile nu le publică "pe banii lor"? De exemplu: ediţii critice din mari scriitori români. Sînt greu de făcut, costă mult şi nu se vînd în tiraje suficient de mari pentru a-şi recupera costurile. De ce ministerul n-ar subvenţiona cu precădere aşa ceva, timp de cîţiva ani la rînd, pînă se umplu rafturile goale măcar cu ediţiile integrale ale autorilor importanţi? E un exemplu simplu şi practic, dar " dacă tot sînt bani puţini " în fiecare domeniu al culturii s-ar putea găsi astfel de priorităţi. Pe baza lor, s-ar putea elabora politici care să le creeze celor implicaţi în producţia culturală condiţii de manifestare. Crearea Centrului de Studii şi Cercetări în Domeniul Culturii şi realizarea barometrelor culturale ar fi fost un bun punct de plecare în această direcţie. Momentul a fost ratat. Mă tem că, între timp, nici Centrul nu mai e ce-a fost. Pe site-ul său, www.cercetari-culturale.ro, scrie că "ultima actualizare" a fost făcută pe 19.06.2006, dar site-ul nu conţine mai nimic, nici măcar organigrama instituţiei. Pe site-ul vechi se aflau barometrele culturale şi alte studii, dar amicul Google nu le mai găseşte. Iar săptămîna trecută a apărut un nou barometru, destul de sumar făcut, în care se compară consumurile culturale din 2009 cu cele din anii anteriori şi se constată că au scăzut. Analiza e precară, iar concluziile sînt mai degrabă presupuneri şi intuiţii generale, de genul: "În condiţii de criză, se înregistrează o dispoziţie accentuată de economisire, care duce la scăderea consumului"; sau: "Consumul cultural este la fel de expus efectelor crizei, comparabil cu alte domenii". Profund gîndit, clar exprimat! E păcat că încă un lucru început bine continuă şchiopătînd, dar e tipic. E, am putea spune, o "trăsătură culturală". A noastră şi a ministerului nostru...

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Câți ani de pușcărie riscă românul acuzat de trădare
Conform articolului 394 din Codul Penal, Alexandru Piscan, care este acuzat că a desfășurat activități de spionaj în beneficiul Federației Ruse, vizând obiective militare românești și NATO, poate înfunda pușcăria ani grei.
image
Anchetă extinsă în cazul Coldea: sunt vizați și Alexander Adamescu și Mihai Tufan. „Șeful cel mare”, fondator al „statului paralel”
Anchetă a fost extinsă în dosarul generalilor SRI Florian Coldea și Dumitru Dumbravă, fiind cercetate fapte de corupție în legătură cu firme controlate de către oamenii de afaceri Bogdan Alexander Adamescu și de către milionarul Mihai Tufan.
image
Pățania ciudată a unui șofer băut din Neamț. A făcut accident exact în momentul în care polițiștii îi făceau semn să tragă pe dreapta
Acţiunile poliţiştilor din Neamţ, pentru combaterea evenimentelor nedorite din traficul rutier, s-au soldat cu depistarea mai multor şoferi care erau băuţi la volan, întocmindu-se dosare penale

HIstoria.ro

image
Răpirea lui Mussolini
În vara anului 1943, dictatorul italian Benito Mussolini (mai cunoscut și sub apelativul  pe care acesta și l-a ales – „Il Duce” – „Conducătorul”), aflat la putere de peste 20 de ani, se confrunta cu serioase probleme.
image
Cadoul de nuntă primit de Zoia Ceaușescu de la părinți
Fabricat în Franța, la o comandă specială a familiei Ceaușescu în anul 1983, automobilul Fuego GTS a fost facturat de către Renault (Service des Ventas Speciales Exportation) pe numele Ceaușescu Elena Zoia, unul dintre copiii familiei prezidențiale, care l-a primit cadou de nuntă de la părinți.
image
O tentativă de sinucidere în închisoarea Pitești: Povestea dramatică a lui Nicolae Eșianu
Nicolae Eșianu s-a născut la Cluj în 1923. Tatăl, director la Banca Ardeleană, iar mama, profesoară. Școala primară o face la Sibiu și apoi Liceul Militar la Târgu Mureș. În 1942 își dă bacalaureatul la Liceul Gheorghe Lazăr din Sibiu.