Bani şi valori

Publicat în Dilema Veche nr. 204 din 12 Ian 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Pînă în 2007, subiectul-vedetă în materie de integrare europeană a fost "raportul de ţară". An de an, acest document scris în limbajul de lemn european era aşteptat ca un măr copt, apoi întors de presă pe toate părţile, interpretat în toate felurile şi folosit, pînă la urmă, ca "armă" în luptele politico-mediatice interne. De fiecare dată, concluzia era cam aceeaşi: "stăm prost, se duce dracului rapiţa". Analizele riguroase au fost foarte puţine, în schimb, stările emoţionale şi adjectivele au dat buzna în comentarii şi editoriale. Cam acelaşi tip de reacţii s-a înregistrat, în 2007, pe tema "banilor europeni". A plouat cu indignări că se pierd fonduri europene în diverse domenii, dar analizele sistematice şi periodice ale "situaţiunii" au fost puţine şi au trecut cam nebăgate în seamă. N-avem ce face: sîntem o cultură latino-balcanică, exprimarea emoţiilor (eventual într-o formă cît mai "plastică") este o trăsătură definitorie, n-o să avem probabil niciodată, în editoriale sau în dezbateri, argumentaţie anglo-saxonă. Asta dacă nu cumva vom fi siliţi de realitatea concretă să mai învăţăm - totuşi - şi argumentaţia, şi analiza... Între timp - şi datorită iureşului de stări emoţionale pe care le declanşează - tema "banilor europeni" a devenit noua obsesie cotidiană a presei, a politicii şi, implicit, a publicului. Desigur, în acest prim an de apartenenţă la Uniunea Europeană, subiectele europene despre care se discută sînt mult mai multe decît înainte, mai ales cele de ordin "utilitar" (despre norme şi reguli care privesc viaţa cetăţeanului, dreptul la muncă, alimentele, medicamentele, protecţia consumatorului etc.). Dar facem ochii mari cu adevărat doar cînd ni se vîntură pe ecran sau prin ziare sume cu multe zerouri care ar urma să binecuvînteze sărmana noastră ţărişoară. Primarii, consilierii locali, micii comercianţi, pensionarii şi foştii "disponibilizaţi" au, cred, acelaşi sentiment că bunăstarea devine posibilă la gîndul că "Vestul" ne dă o grămadă de bani pentru a ne dezvolta fermele, firmele, canalizarea, drumurile ş. cl. Chiar şi pe un site de calitate precum EurActiv.ro, adresat unui public deja informat şi educat, cele mai citite articole sînt "Din 2007, fonduri UE pentru tot ce-ţi trece prin cap" şi "Totul despre fondurile structurale". Tema "banilor europeni" a reuşit să focalizeze atenţia unor categorii importante de public în acest prim an de apartenenţă la UE. În acest fel, s-a creat un fel de presiune asupra instituţiilor şi administraţiei publice: oamenii vor să afle ce e cu aceste fonduri, cine şi cum poate beneficia de ele, ce se întîmplă concret cu banii etc. Spiritul civic - căci, în ultimă instanţă, despre aşa ceva este vorba - capătă, indirect, un nou impuls. Dincolo de efectele economice şi sociale concrete ale acestor fonduri, am putea include şi acest tip de preocupare cetăţenească tot la "cîştiguri". Există însă şi o parte rea a "succesului" acestei teme de pe agenda publică, dacă o punem în contextul celorlalte teme. În publicul larg se creează impresia că "ni se dă" ceva, că un Dumnezeu cu mînecuţe de contabil de la Bruxelles ne pune mîna în cap; pentru un popor care ani la rînd întreba la cozile din faţa Alimentarei "ce se dă?", e periculos. Pentru că riscăm să reducem integrarea în Uniunea Europeană la un proces eminamente economic: n-avem decît să-i "prindem din urmă" în materie de dezvoltare şi nivel de trai şi gata, "sîntem ca ei". Dacă începem să gîndim astfel - şi părerea mea este că deja am început - ratăm modernizarea adevărată a ţării, care nu înseamnă numai (sau în primul rînd) construcţia de poduri şi şosele, tehnologizarea fermelor de porci ori renovarea pieţelor agroalimentare. Aderarea la Uniunea Europeană şi adoptarea setului de valori europene ar trebui să ne ajute să construim o societate coerentă, mai bine educată, mai bine condusă, mai uşor de administrat. Or, mi s-a părut, în acest prim an de apartenenţă la UE, că spiritul public a fost foarte puţin preocupat de asemenea lucruri; în orice caz, mult mai puţin decît a fost preocupat de aspectele "băneşti" ale europenizării. Nu avem, faţă de ţările dezvoltate ale UE, un simplu decalaj economic; avem un decalaj de civilizaţie, de educaţie, de performanţă. Avem un mare decalaj în materie de construcţie instituţională. Avem un mare decalaj în materie de spirit civic. Pentru a face sau reface toate acestea e nevoie, desigur, de fonduri. Dar nu e suficient să ai bani; mai e nevoie de idei, de imaginaţie, de capacitatea de a deprinde şi de a respecta noi reguli, de un alt mod de a face politică şi de multe altele. Or, dacă ni se scurg ochii de poftă după miliardele care urmează "să ne vină" de la UE în următorii ani, nu mai reuşim să percepem, la adevărata lor semnificaţie, relele care ne înconjoară. De exemplu, în 2007 am avut parte din plin de explozia mediatică a acestor rele: veşnicele conflicte preşedinte-premier nu arată decît că politicienii noştri nu ştiu să se comporte instituţional, ci "o iau personal", cele două referendumuri inutile (pentru că nu au rezolvat, practic, nimic) arată că în politica noastră multe se fac doar pentru imagine (sau pentru ceea ce cred politicienii că ar fi "imaginea publică"), starea mediocră a universităţilor şi noile măsuri care pretind că "reformează" sistemul de învăţămînt arată că am ratat investiţia (materială şi umană) în calitatea generaţiei de mîine ş.a.m.d. Cîteva ONG-uri şi cîteva voci cu notorietate avertizează asupra tuturor acestor rele, dar nu sînt luate în seamă cît ar trebui nici de guvernanţi, nici de public. Toată lumea pare ocupată cu banii, cu "absorbţia fondurilor", cu creşterea economică etc. Ceea ce nu e rău în sine, desigur. Dar e puţin, e prea puţin pentru a putea spera că, în anii următori, România va deveni nu doar o ţară cu o creştere economică notabilă, dar şi o societate coerentă şi aşezată, în care valorile europene nu sînt simple cuvinte puse pe hîrtie. După primul an de UE, încă tîrîm după noi "spiritul vechi", chiar dacă - indiscutabil - lumea românească se schimbă într-un ritm rapid. Societatea în ansamblu va deveni mai bună şi mai stabilă atunci cînd nu ne va mai interesa cîţi bani "ne dă UE", ci cum ştim să-i folosim mai eficient în favoarea binelui public. Iar asta se va întîmpla pe măsură ce membrii societăţii vor fi mai bine educaţi şi vor asimila mai profund acele valori despre care, deocamdată, ştim doar să vorbim frumos la ocazii festive.

index jpeg 5 webp
Gustul banului
Gustul banilor poate să se refere și la un „amărît” care, cine știe cum, găsește un post sigur și bine plătit la stat, un post pe care pregătirea și experiența sa nu i-ar fi permis, în mod normal, să îl ocupe.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Nucleara
Este urmăritul penal capabil să treacă dincolo de faza încordării mușchilor și să folosească arme nucleare?
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Alexandru Dragomir despre politica (noastră)
Din păcate, puțini știu cine a fost Alexandru Dragomir.
Frica lui Putin jpeg
Filosofie, feminitate, autenticitate
Aşa se explică, pesemne, de ce în filosofie s-a menținut „privilegiul” masculin, chiar şi în vremurile mai noi, de după emanciparea femeii.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Activistul european și moartea unei pasiuni
Articolul meu vrea să atragă atenția: cu excesele activismului și propagandei, UE poate pierde treimea de mijloc.
index jpeg 5 webp
Spaghete în copaci
Propun să rămînem la rețeta lui Fellini. Plus paharul cu vin.
Iconofobie jpeg
Diplomație
Se reia, observ, o dezbatere politologică mai veche.
„Cu bule“ jpeg
Format letric
Nu era atît de cunocut încît să exprime fără ambiguități noua idee, dar sensul i-a fost aproximat din context, din relația cu termenul complementar.
HCorches prel jpg
Vremuri ale fricii
Dar dincolo de negare, dacă nu apare și acceptarea, efectele pe termen lung sînt devastatoare.
p 7 Chatbot WC jpg
Idioția artificială
Ar trebui oare programată inteligența artificială (IA) să răspundă la același nivel cu întrebările care i se pun?
IMG 8779 jpeg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Alt bîlci?
Cum ar fi să construiești un Disneyland și un Tesco la Londra, în Hyde Park?
O mare invenție – contractul social jpeg
Adevărul, premisa dreptății
Această limită este și mai evidentă dacă se înțelege că nici un proces judiciar nu se confundă cu Judecata de Apoi.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Sürdürülebilirlik
A crede înseamnă a paria pe o inevidență, a „credita” un „posibil”, dincolo de exigențele stabile ale „realului”.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pensiile francezilor
Dar vigoarea protestelor, dincolo de faptul că e vorba despre o tradiție franceză adesea desconsiderată și subiect de glume, mai arată ceva.
Frica lui Putin jpeg
Inamicii diversității
Privite în ansamblu, aceste cerințe ale cultelor, care s-au așezat, din păcate și spre detrimentul lor, cred, la remorca BOR, nu vor încuraja deloc predarea Religiei într-un spirit tolerant
AFumurescu prel jpg
Păstori, tătuci și influenseri (I)
Așa apar „tătucii” aleși democratic. Nimic nou sub soare.
index jpeg 5 webp
Un veac de Time
Scopul principal pe care cei doi și l-au propus a fost să furnizeze cît mai eficient știri cititorilor, chiar și celor mai ocupați dintre aceștia, care nu prea au timp de citit – de unde și denumirea Time.
Iconofobie jpeg
Rațiune și simțire
Se demontează aici un mit care a făcut carieră în secolul XX, mitul naturii prezumtiv candide a creaţionistului.
„Cu bule“ jpeg
Beat criță
Expresia beat criță este foarte răspîndită azi, în registrul colocvial; alte construcții în care intră cuvîntul criță cu sensul său propriu sau cu înțelesuri figurate au devenit însă extrem de rare.
HCorches prel jpg
Încă un Minister al Educației
Presiune care, în unele cazuri, se transformă în adevărate forme de bullying, fără doar și poate.
IMG 8779 jpeg
În cazul Hagi, tatăl şi fiul, să fii copilul unui mare fotbalist e binecuvîntare sau blestem?
Tot ce vine de la el nu poate fi decît excepţional. Hagi spune „eu sînt Ianis şi Ianis e Hagi”.
p 7 Curba Laffer WC jpg
Ultima redută a globalizării
Dar geopolitica nu e singurul motiv pentru eșecul celui de-al doilea val al globalizării.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cîte divizii are CPI?
Așadar, noua acuzație că președintele ar fi comis ceva contra copiilor, fie ei și din Ucraina, ar putea avea un ecou special în Rusia.

Adevarul.ro

image
Cele mai ieftine destinații de vacanță din Grecia. Insula care trece neobservată, dar merită vizitată
Pe lângă celebrele insule grecești Santorini, Mykonos și Thassos, există și alte destinații de vacanță în Grecia mai puțin cunoscute și mai ieftine. Iată care sunt acestea, conform The Travel.
image
Poliţistul care a ucis din greșeală un şofer. Nu va face nicio zi de închisoare, dar a fost obligat la daune-record
Un polițist din Vaslui a fost trimis în judecată pentru omor, dar a fost condamnat în cele din urmă pentru ucidere din culpă, după ce instanţa a schimbat încadrarea juridică a faptei.
image
Sfaturile primite de doi tineri pensionari MAI care vor să își crească fetița în Olanda. „Ne ajung banii?“
Doi tineri pensionari MAI, beneficiari de pensii militare, vor să se mute cu fetița în Olanda și au cerut sfaturi despre acest pas pe un grup de Facebook al românilor din diaspora.

HIstoria.ro

image
Statul sovietic paralel în România. Rețeaua colonelului Zudov
Prin sintagma „stat sovietic paralel” înțelegem mecanismul clandestin prin care Uniunea Sovietică a instituit controlul total asupra suveranității statului român.
image
Povestea marilor cutremure ce au zguduit spațiul românesc
La mijlocul lunii februarie a acestui an, orașul Târgu Jiu și localitățile învecinate au fost afectate de o serie de cutremure care, deși nu au produs pierderi de vieți omenești sau pagube materiale majore, au stârnit panică în rândul populației.
image
Irina Bossy-Ghica: „Îmi consacru toate eforturile pentru a reconstrui ceea ce înaintașii mei au clădit”
Stră-strănepoata lui Ion Ghica și a lui Gheorghe Grigore Cantacuzino a plecat din România în liceu, în 1973, și s-a reîntors prima oară 17 ani mai târziu, după „Revoluția” pe care ține s-o scrie cu ghilimele.