Balet verbal în jurul crizei

Publicat în Dilema Veche nr. 267 din 27 Mar 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Care va să zică, unanimitate, stimabile! Preşedintele ţării, preşedintele Senatului, premierul, ba chiar şi liderii sindicali au acceptat: avem nevoie de un împrumut de la FMI. Aşa încît va reveni, în limbajul nostru cotidian, sintagma "scrisoare de intenţie", care făcea pagina întîi a ziarelor pe vremea Guvernului condus de Victor Ciorbea. Situaţiunea însă nu mai e cea de atunci. Pe vremea aceea, cînd investiţiile străine erau puţine, iar Traian Băsescu era admirat pentru că reuşise să obţină fonduri de la Banca Mondială pentru Ministerul Transporturilor, se discuta despre o "înrobire" a ţării faţă de FMI, care punea condiţii drastice, iar naţionaliştii (din PRM, dar nu numai) ţineau predici despre "transformarea României în simplă piaţă de desfacere pentru produsele occidentale". O asemenea ipoteză părea un dezastru pe atunci, iar închiderea unor întreprinderi construite pe vremea comunismului (vă mai amintiţi de "disponibilizarea în masă" a minerilor?...) era văzută de mulţi ca un fel de pierdere a suveranităţii naţionale şi a gloriei de "ţară industrializată". Dezbaterea publică se desfăşura pe coordonatele baricadei între "noi" şi "ei": noi " o ţărişoară abia ieşită din comunism, suferindă după tratamentul cu democraţie originală şi "economie socială de piaţă" impus de guvernarea Văcăroiu, dar care la o adică afişa în continuare o mîndrie prostească pentru că fusese dotată de comunism cu o măreaţă industrie care trebuia salvată cu orice chip, chit că era pe butuci; ei " Occidentul care, pe de o parte, ne dădea lecţii de democraţie, iar, pe de altă parte, se încăpăţîna să nu investească miliardele de dolari de care aveam nevoie disperată. La vremea aceea încă nu era clar nici că vom fi primiţi în NATO, nici că vom adera la UE, deşi cererile formale în acest sens fuseseră depuse chiar pe vremea lui Iliescu & Văcăroiu, cei blamaţi pentru lipsa reformelor. FMI-ul a devenit atunci " mă scuzaţi, citez un clasic în viaţă " o adevărată "sulă în coaste" pentru Guvern, urmărind punct cu punct realizarea reformelor, iar delegatul Fondului era fugărit de gazetari prin tot Bucureştiul pentru a afla "cum stăm", deşi bietul om " un tehnocrat riguros, danez pare-mi-se " nu avea, prin natura funcţiei, ce şi cum să spună. Una peste alta, în mintea noastră se băteau cap în cap porniri contrare: ne ofticam " ăsta e cuvîntul! " că n-avem mai multe investiţii străine (şi ne simţeam frustraţi că ungurii, cehii, polonezii, ba chiar şi bulgarii au!), dar simţeam o strîngere de inimă de cîte ori mai cădea cîte un "fanion" al industriei ceauşiste. Acum, e mai complicat. Cel puţin aşa ne spun politicienii noştri. Acum vreo două luni, ni se spunea că stăm bine, că vom avea o creştere de vreo 3%, mă rog, poate 2% (aşa s-a făcut şi bugetul), că n-avem nevoie de împrumuturi, iar principala grijă a premierului Emil Boc era ca nu cumva unii dintre noi să cumuleze pensia cu salariul. Agenţiile de rating ziceau că nu-i aşa, dar ai noştri răspundeau că "aş!...", agenţiile sînt compromise pentru că nu au prevăzut criza. Cînd Ungaria a făcut rapid un împrumut la FMI, cineva s-a şi grăbit să spună că noi nu sîntem în situaţia ţării vecine. Cînd ministrul de Finanţe al Austriei a fost aici pentru a discuta situaţia filialelor româneşti ale băncilor austriece, a primit răspunsuri cam în doi peri, iar unii au spus că este exclusiv treaba proprietarilor austrieci de unde şi cum fac rost de bani, nu a statului român. Acum, după ce a fost la Viena, preşedintele Traian Băsescu a vorbit despre "interesul ambelor părţi" şi despre colaborarea între România şi Austria. Şi tot aşa, de trei luni încoace, politicienii noştri vorbesc despre criză, dar un plan ferm încă n-a apărut. Între timp, asistînd la toată această vorbăraie, cetăţenii au devenit, preventiv, prudenţi în cheltuieli şi au căpătat psihoza "adevăratei crize ce va să vie". Chiar şi în jurul împrumutului de la FMI, baletul verbal continuă: dl Emil Boc a simţit nevoia să accentueze că n-avem o nevoie "disperată" de bani, ne împrumutăm doar aşa, preventiv... În schimb, premierul Gordon Brown a spus-o direct: "în unele părţi din Europa Centrală şi de Est se înregistrează probleme uriaşe" pentru că aceste ţări sînt dependente de capitalurile unor investitori occidentali afectaţi de criză, aşa încît e nevoie de un "efort internaţional pentru ajutorarea acestor ţări care sînt lipsite de resurse". Pe scurt, liderii UE au decis dublarea ajutorului de urgenţă pentru ţările din Est. Am ajuns unde voiam acum zece ani: avem investiţii străine şi sîntem în Uniunea Europeană. Sîntem piaţă de desfacere pentru produsele din Vest, dar naţionaliştii români nu mai zic nimic despre asta (şi bine fac!), iar poporul a descoperit bucuriile consumismului şi şi-a satisfăcut pofta de "bunuri de import", după care a tînjit atîta pînă în 1989. Faptele şi cifrele arată că, economic şi financiar, sîntem în bună parte integraţi în Uniunea Europeană şi nu mai putem funcţiona după logica "noi" vs "ei". Dar politicienii noştri tot aşa vorbesc. Impulsul lor primordial este "abureala": se străduiesc să ne spună cît mai puţin nouă, cetăţenilor, eventual să ambaleze criza în promisiuni de mărire a pensiilor, ca în campania electorală. Pe de altă parte, faţă de Uniunea Europeană se comportă adesea ca şi cum UE ar continua să fie "altceva", o organizaţie "a lor", de la care noi aşteptăm beneficii şi sprijin. Şi atît. Poate că e cum spune dl Boc: n-avem o nevoie disperată de bani. Am avea însă o nevoie disperată să ştim, în sfîrşit, pe ce lume sîntem. Vast program, nu?

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Ucraina „fierbe“: înfrângerea teribilă cu România, descrisă într-un cuvânt de presa de la Kiev
Prezentă cu vedetele ei în SUA, echipa Ucrainei a suferit un rezultat de neconceput.
image
Mii de iranieni au ieșit în stradă în semn de susținere a atacului asupra Israelului
Mii de iranieni au ieșit duminică dimineața devreme pe străzile din Iran, în semn de susținere pentru atacul fără precedent cu drone și rachete în curs de desfășurare împotriva dușmanului înrăit Israel.
image
De ce a primit un jandarm din București în contul personal peste 1,6 milioane lei. „Ce de bani!”
Un subofiţer de la Direcția de Jandarmerie a Municipiului București, care îşi aştepta zilele acestea salariul, s-a trezit că i-au intrat în cont peste 1,6 milioane lei, adică peste 300.000 de euro.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.