Avem legea educa╚Ťiei

Publicat în Dilema Veche nr. 361 din 13 - 19 ianuarie 2011
Fran╚Ťa, sora mijlocie jpeg

Cu chiu, cu vai, legea educa┼úiei a fost promulgat─â. Pre┼čedintele ┼ú─ârii s-a sim┼úit dator cu o conferin┼ú─â de pres─â special─â, la o asemenea ocazie. ├Äntr-un fel, apari┼úia acestei legi i se datoreaz─â ├«n mare m─âsur─â. S─â ne amintim c─â, ini┼úial, a existat o Comisie preziden┼úial─â care a realizat un raport asupra stadiului educa┼úiei ├«n Rom├ónia. Radiografia de acolo era, ├«n ansamblu, corect─â ┼či precis─â. Dar ├«n loc s─â declan┼čeze o dezbatere public─â serioas─â ┼či argumentat─â, a st├«rnit mai degrab─â reac┼úii partizane ┼či ÔÇ×criticiÔÇť emo┼úionale: pentru c─â provenea ÔÇ×de la B─âsescuÔÇť, raportul a polarizat opiniile ├«n func┼úie de atitudinile fa┼ú─â de persoana pre┼čedintelui. Momentul, a┼čadar, a fost ratat: am avut parte mai mult de ciorov─âieli politice d├«mbovi┼úene dec├«t de discu┼úii serioase despre o problem─â de interes major.

Tot pre┼čedintele a ini┼úiat Pactul na┼úional pentru educa┼úie. Liderii politici n-au avut ├«ncotro ┼či l-au acceptat: d─âdea prost la electorat s─â se pun─â contra la o a┼ča propunere. Dar ce s-a ├«nt├«mplat dup─â aceea numai ÔÇ×pactÔÇť n-a fost. Dezbaterea legii ├«n comisiile parlamentare s-a lungit peste m─âsur─â ┼či s-a desf─â┼čurat, ├«n bun─â parte, dup─â logica stupid─â a ÔÇ×contrelorÔÇť pe care o practic─â partidele noastre: dac─â adversarul politic propune ceva, noi ┼či-ai no┼čtri propunem exact opusul. De-un capri┼ú, de-un pamplezir. Plus obiceiul de a ├«nc─ârca legea cu sute de amendamente, doar pentru a face adoptarea mai dificil─â. ├Än aceste condi┼úii, Guvernul a ├«ncercat s─â gr─âbeasc─â lucrurile prin asumarea r─âspunderii. N-a mers. Opozi┼úia a sesizat Curtea Constitu┼úional─â, care s-a pronun┼úat ├«ntr-un fel. Guvernul a mai ├«ncercat o dat─â. Opozi┼úia a sesizat iar─â┼či Curtea, care s-a pronun┼úat ├«n alt fel. ┼×i uite-a┼ča, dup─â lupte seculare care au durat c├«┼úiva ani (dac─â pornim num─âr─âtoarea de la ├«nfiin┼úarea Comisiei preziden┼úiale), legea educa┼úiei a fost adoptat─â ┼či promulgat─â. ├Än urma ei a r─âmas consecven┼úa de fier-beton a dlui Mircea Geoan─â, care a declarat c─â va contesta legea la Curtea Constitu┼úional─â ┼či dup─â promulgare. C├«nd e omuÔÇÖ consecvent ┼či, bun─âoar─â, la o adic─â, a intrat la o idee, n-ai ce-i face: trebuie pentru ca s─â-l la┼či, m─â-n┼úelegi, s─â-┼či duc─â p├«n─â la cap─ât fandacsia, ├«n numele Constitu┼úiunii...

Tot acest ÔÇ×serial de ac┼úiuneÔÇť arat─â, ├«nc─â o dat─â, ira┼úionalitatea ┼či haosul din politica rom├óneasc─â. Pe baz─â de ÔÇ×pact na┼úionalÔÇť, o lege considerat─â ÔÇ×de interes na┼úionalÔÇť a avut parte de un traseu sucit ┼či ├«ntortocheat, pres─ârat cu mult─â demagogie politic─â. La care se adaug─â ├«nc─âp─â┼ú├«narea sindical─â: liderii sindicatelor din ├«nv─â┼ú─âm├«nt au drept ÔÇ×maxim─âÔÇť capacitate de negociere amenin┼úarea cu ├«nghe┼úarea anului ┼čcolar. Iar despre proiectul legii educa┼úiei anun┼úau, din c├«nd ├«n c├«nd, la televizor, ├«ntr-o retoric─â umflat─â, c─â o s─â ne arunce ├«n dezastru. ┼×i cam at├«t.

Acum urmeaz─â aplicarea. Va fi complicat─â ┼či va dura mult, iar efectele vor ├«ncepe s─â se vad─â peste c├«┼úiva ani. P├«n─â la un punct, e normal s─â fie a┼ča: sistemele de ├«nv─â┼ú─âm├«nt s├«nt, peste tot ├«n lume, greu de reformat, iar procesul dureaz─â. M─â tem ├«ns─â c─â la noi lucrurile se vor complica ┼či din cauza faptului c─â autorii legii s-au str─âduit s─â legifereze tot felul de detalii. ├Än plus, rezisten┼úa profesorilor va fi mare ┼či ├«nver┼čunat─â pentru c─â le va schimba obi┼čnuin┼úele. Nu ├«n ultimul r├«nd, unele schimb─âri prev─âzute de lege vor da peste cap ┼čcolile, normele, mi┼čc─ârile de personal. ┼×i nu e clar cu ce eficien┼ú─â. De exemplu, trecerea clasei a IX-a de la liceu la gimnaziu va ├«nsemna, probabil, sc─âderea num─ârului de cadre didactice ├«n licee. ┼×i va crea probleme de spa┼úiu: multe ┼čcoli s├«nt deja supraaglomerate av├«nd doar opt clase; c├«nd se vor trezi cu c├«teva clase ├«n plus, vor da din col┼ú ├«n col┼ú. Iar de investi┼úii pentru construc┼úia de ┼čcoli noi n-am auzit. ┼×i, p├«n─â la urm─â, nu e deloc clar dac─â aceast─â mutare de colo-colo a clasei a IX-a va avea cu adev─ârat efecte ├«n calitatea educa┼úiei. Oare elevii vor ├«nv─â┼úa mai bine ┼či mai cu folos dac─â vor avea gimnaziul cu un an mai lung ┼či liceul cu un an mai scurt? A┼ča cum arat─â acum, aceast─â mutare pare mai degrab─â o schimbare de dragul schimb─ârii. A┼ča cum a fost, pe vremea altui guvern, tot de dragul ÔÇ×reformelorÔÇť de fa┼úad─â, trecerea de la trimestre la semestre. Vom tr─âi ┼či vom vedea.

O problem─â despre care s-a vorbit inutil de mult ÔÇô dar parc─â mai pu┼úin ca alt─âdat─â ÔÇô a fost acordarea dreptului de a studia istoria ┼či geografia ├«n limbile minorit─â┼úilor na┼úionale. E o chestiune care ├«n anii ÔÇÖ90 a ├«ncins enorm spiritele. Au fost ┼či acum oarecari indign─âri patriotice, dar nu at├«t de intense. Semn c─â ├«nc─â o fals─â problem─â ┼či-a tr─âit traiul: s-a trecut de la nivelul simbolic ┼či emo┼úional (ÔÇ×cum s─â studiezi istoria na┼úional─â ├«n alt─â limb─â dec├«t cea na┼úional─â?ÔÇť) la un nivel ra┼úional ┼či practic. Important e ca elevii s─â ├«nve┼úe c├«t mai bine ┼či s─â aib─â acces la informa┼úii ┼či cuno┼čtin┼úe. Dac─â o pot face mai u┼čor ├«n limba lor matern─â e cu at├«t mai bine pentru toat─â lumea. Bun─â-rea, asta ne e legea educa┼úiei. ├Än mod normal, dup─â aplicarea ei, sistemul ar trebui l─âsat ├«n pace m─âcar vreo dou─â decenii, s─â se a┼čeze. M─â tem ├«ns─â c─â nu va fi a┼ča. Nu doar pentru c─â are imperfec┼úiuni (care vor putea fi corectate pe parcurs). Dar ┼či pentru c─â partidele noastre au reu┼čit s-o politizeze proste┼čte. Dl Andrei Marga a spus, cu o exagerare retoric─â demn─â de o cauz─â mai bun─â, c─â legea ar sem─âna cu ÔÇ×un program nazistÔÇť. Dac─â va ajunge din nou ministrul Educa┼úiei, va trebui s─â treac─â la ÔÇ×denazificareÔÇť, nu? Asta dac─â nu cumva dl Mircea Geoan─â va reu┼či s─â ob┼úin─â ├«ntre timp o alt─â decizie a Cur┼úii Constitu┼úionale. Parol! 

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Către ieșirea din ipocrizie
Administra╚Ťia de la Washington a f─âcut eforturi majore pentru a evita scurgerile de informa╚Ťii cu privire la dimensiunile reale ale sprijinului pe care ├«l ofer─â ucrainenilor.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Îngrijorări de Noaptea Muzeelor
E alternativa smart la ieșirea prin cluburi și discoteci.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Stupori alimentare
Urm─âresc de mult, cu aten╚Ťie, ÔÇ×bibliografiaÔÇŁ nutri╚Ťioni╚Ötilor profesioni╚Öti ╚Öi, pe urmele cet─â╚Ťeanului turmentat care ├«ntreba mereu cu cine s─â voteze, ├«ntreb ╚Öi eu, timid, dar tenace: ÔÇ×Eu ce s─â m─ân├«nc? Ce s─â beau? Cum s─â aleg dieta optim─â?ÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
Unde-s gîlcevile de altădată?
Unde sînt certurile de odinioară precum cele dintre Ponta și Antonescu, care au condus la ruperea USL-ului?
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Miori╚Ťa woke
Ca orice protestatar respectabil, ╚Öi miori╚Ťa original─â se simte ignorat─â, a╚Öa c─â ÔÇ×iarba nu-i mai place, gura nu-i mai taceÔÇŁ.
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat jpeg
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat
Pentru prima oară de la nașterea SUA, o femeie avea să conducă Departamentul de Stat.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Libertatea de exprimare ├«ntre tirani, manipulatori, naivi, mizantropi ╚Öi echidistan╚Ťi
Romanul lui Vodolazkin și cartea lui Procopius din Caesarea dezvăluie, fiecare în felul său, modul în care se scrie istoria.
Iconofobie jpeg
Un menu european
Natura profund─â, intim─â, a fiin╚Ťei filologului fusese iremediabil r─âscolit─â, devastat─â chiar.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Celebrul ÔÇ×SuplementÔÇŁ
E remarcabil─â ├«mbog─â╚Ťirea substan╚Ťial─â a bibliotecii digitale a Institutului de Lingvistic─â ╚Öi Istorie Literar─â ÔÇ×Sextil Pu╚ÖcariuÔÇŁ din Cluj.
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
Acele lucruri inefabile care te fac să te îndrăgostești
S├«nt la etapa na╚Ťional─â a Olimpiadei de Lectur─â ca Abilitate de Via╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Oameni ca Jose Mourinho sau Ronnie OÔÇÖSullivan au ├«nceput s─â pl├«ng─â. Ce se ├«nt├«mpl─â?
Cu Ronnie e despre recorduri, nu-l credeţi că nu-i pasă! A egalat numărul maxim de titluri mondiale. Asta face un pic de apă în ochi.
Alb ╚Öi negru ÔÇô interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la ╚Öah, oponent al regimului Putin jpeg
Alb ╚Öi negru ÔÇô interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la ╚Öah, oponent al regimului Putin
ÔÇ×Doar victoria Ucrainei ╚Öi distrugerea total─â a ma╚Öinii de r─âzboi a lui Putin pot aduce pacea, at├«t pentru Ucraina, c├«t ╚Öi pentru estul Europei sau pentru Europa ├«ntreag─â ╚Öi, de fapt, pentru ├«ntreaga lume.ÔÇŁ
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Neutralitatea moldovean─â ╚Öi vinov─â╚Ťia rom├óneasc─â
Politic, conducerea de la Chișinău face eforturi supraomenești pentru a da asigurări că nu există nici un pericol iminent.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Pu╚Ťin─â libertate. ╚śi multe probleme
Țările din Europa occidentală reprezintă o zonă idilică, chiar dacă nu ideală, pentru presă...
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Re-începutul filosofiei
...deveneam ner─âbd─âtor ori de c├«te ori filosofia ├«nt├«rzia prea mult ├«n concept, ├«n terminologie, ├«n acroba╚Ťie analitic─â.
Frica lui Putin jpeg
Eufemismul
Este ├«ns─â ╚Öi altceva, ├«nc─â mai sinistru, ├«n acest tip de eufemisme politico-ideologice: ele servesc la dezumanizarea adversarului, eliber├«nd con╚Ötiin╚Ťa de orice repro╚Ö pentru un act criminal.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
ÔÇ×Eu nu mai citesc presa din 1979ÔÇŁ / ÔÇ×Sigur, tu ├«╚Ťi permi╚Ťi...ÔÇŁ
C├«nd a venit vestea mor╚Ťii lui Radu Lupu, toate marile ziare ale lumii au publicat articole despre legendarul pianist rom├ón.
Od─â bucuriei, Allegro ma non troppo jpeg
Od─â bucuriei, Allegro ma non troppo
În 1817, Societatea Filarmonică din Londra l-a însărcinat pe Beethoven să compună o simfonie.
Stat minimal, stat puternic, stat eficient jpeg
Stat minimal, stat puternic, stat eficient
Dintre to╚Ťi economi╚Ötii rom├óni, Georgescu este cel mai tran╚Öant ├«n a analiza ╚Öi a vorbi despre hibele capitali╚Ötilor ╚Öi capitalului din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Imperfec╚Ťiuni
Defectele (auto)inventate de oamenii ├«n cauz─â ajunseser─â s─â fie percepute ÔÇô tocmai prin inexisten┼úa lor┬áde facto┬áÔÇô drept ÔÇ×limita de atinsÔÇŁ, vorba lui Gabriel Liiceanu ├«ntr-o celebr─â carte.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Didactice
Textul recomand─â, de exemplu, ca termenul┬ástudent┬á(cu sensul ÔÇ×cel care studiaz─âÔÇŁ, indiferent de nivel) s─â nu mai fie folosit ├«n ╚Öcolile din Ardeal pentru ciclul preuniversitar, ci s─â fie ├«nlocuit cu┬áelev┬ásau┬á╚Öcolar,┬áca ├«n Regat.
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
S─â nu ├«ncremenim ├«n prejudec─â╚Ťi
Andreea nu este un elev care să performeze la disciplinele realiste, iar matematica e, pentru ea, o piatră grea de încercare.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Doi ani și jumătate în spatele fileului pentru Boris Becker?
Via┼úa lui Becker, ce-i drept, e o vrai┼čte. Ajunge s─â-l prive┼čti pentru a ├«n┼úelege c├«te nop┼úi grele s├«nt pitite sub fa┼úa buh─âit─â.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
O întîmplare din România de azi
Mi-a venit ├«n minte formula unui cunoscut:┬á├Än definitiv, cine e╚Öti tu ca s─â nu ╚Ťi se ├«nt├«mple s─â fii nedrept─â╚Ťit?

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.