Avem legea educației

Publicat în Dilema Veche nr. 361 din 13 - 19 ianuarie 2011
Franța, sora mijlocie jpeg

Cu chiu, cu vai, legea educaţiei a fost promulgată. Preşedintele ţării s-a simţit dator cu o conferinţă de presă specială, la o asemenea ocazie. Într-un fel, apariţia acestei legi i se datorează în mare măsură. Să ne amintim că, iniţial, a existat o Comisie prezidenţială care a realizat un raport asupra stadiului educaţiei în România. Radiografia de acolo era, în ansamblu, corectă şi precisă. Dar în loc să declanşeze o dezbatere publică serioasă şi argumentată, a stîrnit mai degrabă reacţii partizane şi „critici“ emoţionale: pentru că provenea „de la Băsescu“, raportul a polarizat opiniile în funcţie de atitudinile faţă de persoana preşedintelui. Momentul, aşadar, a fost ratat: am avut parte mai mult de ciorovăieli politice dîmboviţene decît de discuţii serioase despre o problemă de interes major.

Tot preşedintele a iniţiat Pactul naţional pentru educaţie. Liderii politici n-au avut încotro şi l-au acceptat: dădea prost la electorat să se pună contra la o aşa propunere. Dar ce s-a întîmplat după aceea numai „pact“ n-a fost. Dezbaterea legii în comisiile parlamentare s-a lungit peste măsură şi s-a desfăşurat, în bună parte, după logica stupidă a „contrelor“ pe care o practică partidele noastre: dacă adversarul politic propune ceva, noi şi-ai noştri propunem exact opusul. De-un capriţ, de-un pamplezir. Plus obiceiul de a încărca legea cu sute de amendamente, doar pentru a face adoptarea mai dificilă. În aceste condiţii, Guvernul a încercat să grăbească lucrurile prin asumarea răspunderii. N-a mers. Opoziţia a sesizat Curtea Constituţională, care s-a pronunţat într-un fel. Guvernul a mai încercat o dată. Opoziţia a sesizat iarăşi Curtea, care s-a pronunţat în alt fel. Şi uite-aşa, după lupte seculare care au durat cîţiva ani (dacă pornim numărătoarea de la înfiinţarea Comisiei prezidenţiale), legea educaţiei a fost adoptată şi promulgată. În urma ei a rămas consecvenţa de fier-beton a dlui Mircea Geoană, care a declarat că va contesta legea la Curtea Constituţională şi după promulgare. Cînd e omu’ consecvent şi, bunăoară, la o adică, a intrat la o idee, n-ai ce-i face: trebuie pentru ca să-l laşi, mă-nţelegi, să-şi ducă pînă la capăt fandacsia, în numele Constituţiunii...

Tot acest „serial de acţiune“ arată, încă o dată, iraţionalitatea şi haosul din politica românească. Pe bază de „pact naţional“, o lege considerată „de interes naţional“ a avut parte de un traseu sucit şi întortocheat, presărat cu multă demagogie politică. La care se adaugă încăpăţînarea sindicală: liderii sindicatelor din învăţămînt au drept „maximă“ capacitate de negociere ameninţarea cu îngheţarea anului şcolar. Iar despre proiectul legii educaţiei anunţau, din cînd în cînd, la televizor, într-o retorică umflată, că o să ne arunce în dezastru. Şi cam atît.

Acum urmează aplicarea. Va fi complicată şi va dura mult, iar efectele vor începe să se vadă peste cîţiva ani. Pînă la un punct, e normal să fie aşa: sistemele de învăţămînt sînt, peste tot în lume, greu de reformat, iar procesul durează. Mă tem însă că la noi lucrurile se vor complica şi din cauza faptului că autorii legii s-au străduit să legifereze tot felul de detalii. În plus, rezistenţa profesorilor va fi mare şi înverşunată pentru că le va schimba obişnuinţele. Nu în ultimul rînd, unele schimbări prevăzute de lege vor da peste cap şcolile, normele, mişcările de personal. Şi nu e clar cu ce eficienţă. De exemplu, trecerea clasei a IX-a de la liceu la gimnaziu va însemna, probabil, scăderea numărului de cadre didactice în licee. Şi va crea probleme de spaţiu: multe şcoli sînt deja supraaglomerate avînd doar opt clase; cînd se vor trezi cu cîteva clase în plus, vor da din colţ în colţ. Iar de investiţii pentru construcţia de şcoli noi n-am auzit. Şi, pînă la urmă, nu e deloc clar dacă această mutare de colo-colo a clasei a IX-a va avea cu adevărat efecte în calitatea educaţiei. Oare elevii vor învăţa mai bine şi mai cu folos dacă vor avea gimnaziul cu un an mai lung şi liceul cu un an mai scurt? Aşa cum arată acum, această mutare pare mai degrabă o schimbare de dragul schimbării. Aşa cum a fost, pe vremea altui guvern, tot de dragul „reformelor“ de faţadă, trecerea de la trimestre la semestre. Vom trăi şi vom vedea.

O problemă despre care s-a vorbit inutil de mult – dar parcă mai puţin ca altădată – a fost acordarea dreptului de a studia istoria şi geografia în limbile minorităţilor naţionale. E o chestiune care în anii ’90 a încins enorm spiritele. Au fost şi acum oarecari indignări patriotice, dar nu atît de intense. Semn că încă o falsă problemă şi-a trăit traiul: s-a trecut de la nivelul simbolic şi emoţional („cum să studiezi istoria naţională în altă limbă decît cea naţională?“) la un nivel raţional şi practic. Important e ca elevii să înveţe cît mai bine şi să aibă acces la informaţii şi cunoştinţe. Dacă o pot face mai uşor în limba lor maternă e cu atît mai bine pentru toată lumea. Bună-rea, asta ne e legea educaţiei. În mod normal, după aplicarea ei, sistemul ar trebui lăsat în pace măcar vreo două decenii, să se aşeze. Mă tem însă că nu va fi aşa. Nu doar pentru că are imperfecţiuni (care vor putea fi corectate pe parcurs). Dar şi pentru că partidele noastre au reuşit s-o politizeze prosteşte. Dl Andrei Marga a spus, cu o exagerare retorică demnă de o cauză mai bună, că legea ar semăna cu „un program nazist“. Dacă va ajunge din nou ministrul Educaţiei, va trebui să treacă la „denazificare“, nu? Asta dacă nu cumva dl Mircea Geoană va reuşi să obţină între timp o altă decizie a Curţii Constituţionale. Parol! 

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Prima echipă eliminată de la Euro 2024, după ce Franța și Olanda au remizat în grupa D
Germania și Spania sunt deja în optimile Campionatului European.
image
Cum a rămas un român fără bani în cont în timp ce își rezerva vacanța online. „Am intrat pe link”
Numărul înşelăciunilor legate de rezervări online a crescut de 9 ori în acest an. A păţit-o şi un tânăr din Bucureşti care a rămas fără o sumă importantă din cont.
image
Cele mai cancerigene produse de curățenie pe care toată lumea le folosește. Cu ce le puteți înlocui
Un avocat specializat în vătămări corporale catastrofale a avertizat consumatorii împotriva utilizării a trei produse cancerigene care se găsesc în mod obișnuit în case.

HIstoria.ro

image
Care a fost singurul trofeu european câștigat de o echipă națională de fotbal a României?
Pe 29 aprilie 1962, aproape 80.000 de spectatori au ținut să fie prezenți la finală, pe „23 August”.
image
Cine au fost agenții dubli din al Doilea Război Mondial?
Cea mai importantă parte a Operațiunii Fortitude a reprezentat-o rolul jucat de agenți dubli.
image
Când au apărut primele bănci din Țara Românească
Pe măsură ce viața economică a Țării Românești se dezvoltă, apar numeroase proiecte și încercări pentru organizarea instituțiilor naționale de credit. Î