Amîndoi au dreptate

Publicat în Dilema Veche nr. 432 din 24-30 mai 2012
Amîndoi au dreptate jpeg

Băsescu are dreptate. Ponta are dreptate. Amîndoi au dreptate.

Propunerea de directivă conţinînd „regulile de siguranţă privind utilizarea instrumentelor sanitare tăioase“ are un drum lung. S-a născut de la vreun sindicat al infirmierelor şi medicilor, supărat pe numărul mare de accidente de muncă în spitale, sau de la un mare producător european de bisturie, iritat de brusca apariţie pe piaţa comunitară a unor fabricanţi chinezi, indieni sau brazilieni, care merg pe preţuri foarte mici. Prin urmare, se găseşte o singură rezolvare posibilă: un set de norme care să reglementeze standardele de fabricaţie ale uneltelor tăioase folosite în spitale şi policlinici.

O asemenea directivă, ca oricare alta, afectează toate cele 27 de state membre. De aceea, se trece la negocieri, prin intermediul specialiştilor de la reprezentanţele statelor membre, din Bruxelles. Oamenii ăia nu ştiu exact care sînt interesele specifice ale ţării lor, în toate domeniile posibile. Aşa că ei cer lămuriri de la patria mumă (în principiu, de la Ministerul Industriilor şi de la cel al Sănătăţii, de la sindicatele utilizatorilor de instrumente sanitare tăioase şi de la vreo cameră de comerţ care să-i pună în legătură cu fabricanţii). Lista de întrebări este relativ simplă, dorind să lămurească poziţia de negociere. Cîte persoane ar fi afectate de noua reglementare? E în favoarea medicilor şi a asistentelor? Avem producători autohtoni şi, dacă da, ar face faţă noilor standarde de producţie? Ar fi afectat bugetul sănătăţii, dacă s-ar cumpăra (prin licitaţii publice) bisturie de alt fel, probabil mai scumpe? Ar urma apoi o rundă de negocieri în ţară, între ministere, sindicate, patronate, firme de import al echipamentelor sanitare, directori de spitale. Ei se pun de acord, încheagă un pachet de poziţie la care ataşează frumuşel multe date statistice şi trimit totul înapoi, la Bruxelles, la „ai noştri“.

Acolo, se desenează harta intereselor naţionale, se stabileşte cine cu cine va vota, dintre cei 27. Adică, în cazul în care dorim un mîner mai lung cu 3,2 mm pentru bisturie, iar francezii vor doar 2,9, se poate aminti că săptămîna viitoare se va discuta despre propunerea privind definirea energiei nucleare drept curată şi eco. E doar un exemplu...

Documentul este în permanenţă monitorizat de Comisia Europeană, pentru că ei trebuie să îl pună apoi pe masa unor instituţii consultative (două, nu le mai enumăr, căci sînt relativ inutile) şi, mai apoi, la Parlamentul European. În cazul în care varianta trecută pe la aceştia din urmă diferă substanţial de cele zise de Comisie şi de statele membre, urmează mai multe runde de negocieri şi apropiere a poziţiilor. Totul poate dura undeva între trei şi şapte-opt ani.

Ce ne lipseşte nouă, în toată această tevatură? În opinia mea, exact esenţialul. Adică părerea celor direct interesaţi. Ministerele, în grade diferite de profesionalism şi seriozitate, mai trimit cîte un document de poziţie, de calitate diferită, în funcţie de ministru. Sindicatele, dacă află despre ce e vorba, se implică. Cu patronatele este mai greu. Ele se concentrează mult mai mult spre concurenţa internă sau spre afaceri legate de bugetul statului. Consultarea în sine lipseşte. Acea şedinţă la care să se adune toţi cei direct interesaţi, prin reprezentanţi. Undeva, într-o sală adecvată, pe la ministerul de resort. Prin urmare, de cele mai multe ori, auzim la televiziunile de ştiri patroni panicaţi care îşi prevestesc falimentul din cauza cîte unei ticăloase de noi reglementări europene intrate ieri în vigoare şi care nu mai poate fi amendată.

De aceea: Băsescu are dreptate cînd vrea să reprezinte România în Consiliu (acolo e vorba despre negocieri între ţări, adică politică externă). Ponta are dreptate cînd zice că politicile europene sînt ale fiecărui stat în parte, deci reprezintă probleme curente ale guvernării (cum ar fi proiectarea unor instrumente sanitare tăioase). De fapt, oricare dintre ei ar avea o poziţie de negociere slabă, deoarece, din păcate, în marea majoritate a cazurilor, cei direct interesaţi tac, atunci cînd ar trebui să vorbească, şi se indignează, atunci cînd ar trebui să tacă. Pentru că oricum nu se mai poate face nimic.

Gabriel Giurgiu este realizator de emisiuni despre Uniunea Europeană la TVR.

Foto: M. Bănică

O mare invenție – contractul social jpeg
O iluzie a lui Benjamin Constant
Partitura globalizării, interpretată cu patos în multe universități și în diferite cercuri de activiști din lume, are ca laitmotiv potențialul tehnologiei de a uni oamenii și de a înlătura diferențele de mentalitate, dincolo de granițele politice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Trenul de Luhansk
Dar ce te faci cînd conducerea țării tale decide că statistica poate fi contrazisă? Ajungi în trenul din Luhansk. Împrăștiat pe marginile unei gropi de obuz, ești contradicție inutilă. Atomi restituiți creației pentru reasamblare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Limitele parodiei
Dinaintea unui spectacol mai curînd grotesc, ca acela imaginat de Kremlin în noaptea dinspre 2011, avem dreptul să spunem, ca regina Victoria: „We are not amused!”.
Frica lui Putin jpeg
Unde este Rusia?
Și, în timp ce Putin pretinde în mod fals că Rusia luptă pentru ființa sa națională, Occidentul, uneori fără să-și dea seama prea bine, luptă (prin susținerea Ucrainei) cu adevărat pentru ființa sa morală.
AFumurescu prel jpg
Închiși în societatea deschisă
Noi, ăștia, muritorii de rînd, ne confruntăm, de o bună bucată de vreme, cu o problemă mai degrabă inversă: cum se face că ne simțim închiși într-o societate altminteri declarat deschisă?
Ronald Reagan   NARA   558523 jpg
Regina și președintele
Ploaia s-a oprit. Regina Elisabeta a II-a și prințul Philip s-au întors pe iahtul regal, unde i-au găzduit pe președintele Ronald Reagan și pe Prima Doamnă Nancy Reagan. Au sărbătorit împreună aniversarea nunții cuplului prezidențial american.
Iconofobie jpeg
Bucuriile prostului solemn
Prostul solemn este numai individul prezentului. Pe simplitatea sa fermecătoare, gospodărească, emanată dintr-o „filozofie a clipei”, se sprijină, ultimativ, întreaga istorie...
„Cu bule“ jpeg
Bîtă
Cînd ești bîtă, cu un punct din oficiu ai șanse să iei un 5 și cu note mai mari la alte materii poți chiar să treci. Dar ăsta nu e bîtă, e lemn.
HCorches prel jpg
Ce putem face pentru elevii ucraineni
Mă rog, e ceva mai complicat, dar în mare cam acestea sînt condițiile.
p 7 Cicero WC jpg
Capitalismul și regina
Monarhia poate fi criticată din multe puncte de vedere. Dar faptul că Elisabeta a II-a s-a privit pe sine într-o lumină smithiană și s-a străduit să fie un exemplu de simț al datoriei și de abnegație, pentru a domoli patimile populare, nu poate fi negat.
Un sport la Răsărit jpeg
Meciurile de tipul celui dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf pot deveni mai interesante decît cele de fotbal?
Nu, stimabililor, toată ţara e un banc prost. Începeţi de la vîrful ei şi apoi să vă mai văd că strîmbaţi din nas la chivuţele astea!
Comunismul se aplică din nou jpeg
Canalele subterane peste care s-au creat universitățile
La Bologna se suprapun mai multe rînduri de civilizații, etruscă, celtă, romană, și apoi medievală, renascentistă și modernă.
Washington Gas service pnp hec 14600 14697v 02 jpg
Cine ajută pe cine
Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Vladimir Putin se micșorează
Cere respect și primește dispreț. Sau, în cel mai bun caz, indiferență. Evenimentul istoric la care asistăm cu toții azi este micșorarea lui Vladimir Putin.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Lăsînd ironia la o parte, inițiativa rezerviștilor SRI de a „sărbători” lupta bărbătească a Securității printr-un monument instalat chiar în curtea „ghilotinei” construite de ei apare bunului-simț drept halucinantă.
Frica lui Putin jpeg
Secolul XX continuă
Lumea noastră este deci foarte departe de „sfîrșitul istoriei”, adică de o lume non-conflictuală.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ungaria – afară din UE și NATO!
Atitudinea politică a Ungariei nu e lașitate, prostie sau egoism. E calcul asumat, e politică adevărată și articulată. E vremea să culeagă consecințele asumării.
lossy page1 640px Winston Churchill LCCN2006687122 tif jpg
Regina și prim-ministrul
Peste zece ani, în 1965, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a ocolit cu stil și grație protocolul, care spunea că suverana trebuie să ajungă ultima la orice ceremonie, sosind la funeraliile lui Winston Churchill înaintea familiei acestuia. În semn de prețuire.
Iconofobie jpeg
Pledoarie à contrecœur
Exact așa s-a întîmplat! Ipocriții m-au scos complet din viața lor care, prin iradierea stării de ipocrizie la scară mare, se dovedea a fi, pînă la urmă, viața întregii comunității.
„Cu bule“ jpeg
„Umpic”
Dacă româna nu ar fi o limbă standardizată, cu registre cultivate, ci doar una de circulație orală, cu multe instabilități și variații, umpic ar putea deveni relativ repede un nou cuvînt. Nu e cazul, desigur.
HCorches prel jpg
În pași de dans
Și chiar dacă sînt conștient că nu în toate liceele funcționează în acest fel, acolo unde lucrurile se întîmplă astfel pașii de dans ai unui eveniment de divertisment pot deveni, iată, cîțiva pași pe drumul vieții, într-o manieră formativă.
p 7 WC jpg
Recviem pentru un imperiu
Întrebarea care rămîne este în ce măsură durabilitatea Comunității Națiunilor a depins strictamente de longevitatea regretatului monarh și în ce măsură va putea fi ea menținută de succesorul reginei.
Un sport la Răsărit jpeg
După Serena, acum și Roger? Se încheie o eră?
Federer, în sine, era un sport. Sînt oameni care locuiesc într-un sport şi alţii care invită, ba nu, ordonă unui sport să locuiască în ei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cînd ajungi să crezi în propria cacealma
De ce au făcut conducătorii ruși o asemenea greșeală? De ce s-au grăbit cu un război? Una din explicații ar putea fi că „specialiștii” în false povești (narative, cum s-ar zice astăzi) au început ei înșiși să creadă în ele.

Adevarul.ro

Ministrul german al Apărării Lambrecht a vizitat Odesa FOTO Profimedia
Ministrul german al Apărării a vizitat Odesa și a promis livrarea unui sistem de apărare aeriană. Ce va primi Moldova
Ministrul german al Apărării, Christine Lambrecht, a efectuat o vizită neanunțată în orașul portuar ucrainean Odesa, întâlnindu-se cu omologul său Oleksi Reznikov și, la un moment dat, fiind obligat să intre într-un adăpost antiaerian după declanșarea alarmei de raid aerian.
Becuri
„Rabla pentru becuri”: condiții pentru voucherul de 200 de lei
Ministerul Mediului a publicat în dezbatere publică Ghidul privind programul „Rabla pentru becuri” cu ajutorul căruia persoanele fizice pot obține un voucher de 200 de lei.
Popescu
Gică Popescu, revoltat de ce pățesc românii din cauza străinilor: „Băi oameni buni, nu se poate așa!“
Decăderea fotbalului românesc continuă să-l șocheze pe fostul căpitan al tricolorilor.

HIstoria.ro

image
Bălcescu, iacobinul român despre care nimeni nu mai vorbește
Prima jumătate a veacului al XIX-lea a reprezentat pentru Ţările Române un timp al recuperării. Al recuperării parţiale – ideologice şi naţionale, cel puţin – a decalajului ce le despărţea de Occidentul european. Europa însăşi este într-o profundă efervescenţă după Revoluţia de la 1789, după epopeea napoleoniană, Restauraţie, revoluţiile din Grecia (1821), din Belgia şi Polonia anului 1830, mişcarea carbonarilor din Italia, toată acea fierbere socială şi naţională, rod al procesului de industria
image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Victor Babeș, cel mai elegant savant român
Victor Babeș a fost savant, profesor universitar, unul dintre cei mai renumiți oameni de știință, cunoscut și recunoscut în toată lumea. Când apărea profesorul Babeș la catedră, sau cu alte ocazii, acesta era îmbrăcat impecabil, foarte elegant, având o ținută exemplară.