Ai noştri, dintre noi, pentru noi?

Publicat în Dilema Veche nr. 282 din 12 Iul 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Cînd deschizi site-ul Guvernului (www.gov.ro), jumătate din ecran este ocupat de un dreptunghi albastru pe care se află o poză mare a premierului, alături de un fel de titlu cu litere de-o şchioapă: "Legea salarizării unice este aşteptată de toţi românii pentru că aduce bun simţ şi dreptate în sistemul public de salarizare". Dedesubt, un citat din dl Emil Boc în legătură cu aceeaşi lege: "Am vrut încă o dată să transmit membrilor grupului de lucru că la nivelul Guvernului am discutat propunerile pe care ei ni le-au anunţat şi formulat cu privire la posibilitatea de a avea legi separate pentru anumite agenţii şi structuri guvernamentale". Nu se înţelege mare lucru, dar " vorba lemnului! " este reiterată preocuparea pentru salarizarea din sistemul bugetar. De cînd a preluat mandatul, actualul premier a lansat două teme asupra cărora a tot revenit: cumulul pensie-salariu şi diferenţele de salarizare ale bugetarilor. Pe prima a abandonat-o, pe a doua o reia de cîte ori are ocazia, deşi la lege se tot lucrează şi se negociază, iar dl prim-ministru trăieşte cu senzaţia că "românii o aşteaptă" ca pe un act de mare dreptate socială. E curios că liderul unui partid care face parte din familia popularilor europeni (şi chiar a mizat pe această apartenenţă în campania pentru europarlamentare), numiţi şi "conservatori", defilează cu asemenea preocupări caracteristice mai degrabă unui partid de stînga. Dar ar fi absurd să cerem partidelor şi guvernelor româneşti coerenţă ideologică, nici unul n-a avut: guvernul Adrian Năstase (considerat de centru-stînga) a privatizat pe rupte şi a construit capitalismul sălbatic (sau "de cumetrie", Ion Iliescu dixit), iar guvernul (liberal?) condus de Călin Popescu-Tăriceanu a aruncat cu bani publici în stînga şi-n dreapta din raţiuni electorale (inclusiv pentru salarii şi sporuri mari în sistemul bugetar, făcînd numeroase angajări de personal în instituţiile publice şi întreprinderile de stat). Cum ar putea, aşadar, această "mare alianţă" PDL-PSD să aibă vreo coerenţă? Aşa că să trecem mai departe... Insistenţa cu care dl Boc reia povestea salarizării unice e un simptom (nu singurul...) al precarităţii în materie de comunicare a actualului guvern. Iar premierul e cea dintîi victimă a acestei precarităţi, deşi " probabil " se crede protagonistul "transmiterii de mesaje către populaţie". Apare la tot felul de briefinguri şi conferinţe de presă pentru a anunţa diverse măsuri minore, pline de detalii tehnice greu de înţeles de "populaţie", deşi, de la înălţimea funcţiei sale, ar fi mai potrivit să spună doar lucrurile esenţiale, fără a se pierde în amănunte, tocmai pentru a da încredere în vremuri de criză. Pe de altă parte, nu s-a dovedit capabil să coordoneze cumva procesul de comunicare dinspre executiv: miniştri sau oameni de partid zac cu orele prin studiouri de televiziune, spunînd adesea lucruri total diferite de cele afirmate de premier, ba chiar contrazicîndu-l deschis. În schimb, dl Boc a deprins " sau a fost sfătuit s-o facă " preocuparea faţă de imagine, meteahna principală a politicianului român. Îl tot vedem la televizor cosind, jucînd fotbal, cîntînd despre "cureaua lată" etc. Dacă încearcă (sau e consiliat) să îl copieze pe Traian Băsescu, e pe o cale greşită: preşedintele e unic în felul său de a fi popular, baia de mulţime îi prieşte şi îl determină să fie autentic. Dl Boc are stîngăcii în asemenea împrejurări. Şi, oricum, şi unul, şi celălalt nu fac decît să reediteze "idealul" de comunicare întruchipat de dl Ion Iliescu într-un slogan electoral de la începutul anilor ’90: "de-al nostru, dintre noi, pentru noi". Cu atîţia consilieri de imagine şi atîtea firme de marketing politic angajate pe bani grei, nu-i cam puţin? Ce va face sau nu guvernul pentru depăşirea crizei, rămîne de văzut. Dar cu siguranţă ar putea fi mai convingător dacă ar reuşi să comunice mai eficient. Problema este că la fel de proastă pare să fie comunicarea şi în relaţia cu Comisia Europeană. Recentul caz al recapitalizării CEC este " dincolo de problema în sine dacă infuzia de capital este sau nu ajutor de stat, deci respectă sau nu reglementările europene " un exemplu de proastă comunicare. Preşedintele a spus că birocraţii de la Bruxelles "se mişcă greu", premierul a mai spus ceva, cutare ministru a adăugat şi el ceva etc. La toate acestea, Comisia Europeană a răspuns că executivul nostru nu a dat la timp informaţiile necesare în legătură cu această problemă. A făcut-o printr-un purtător de cuvînt, unul dintre numeroşii purtători de cuvînt din enormul aparat de comunicare al Comisiei. Nu prin Jose Manuel Barroso şi nici măcar prin comisarul european de resort. Cu toate acestea, ce spune Comisia tinde să fie mai credibil decît ce spun, la noi, "şefii cei mari". Dintr-un motiv simplu: Comisia are mai multă credibilitate la publicul românesc în general. Nu pentru că preşedintele CE este filmat jucînd fotbal ori dînd cu coasa, ci pentru că ştie să comunice instituţional. O lecţie pe care "ai noştri" nu reuşesc s-o înveţe: se tem că "populaţia", dacă nu-i vede la televizor jucîndu-şi " prost " rolul de "ai noştri, dintre noi, pentru noi", nu-i mai votează. Poate că au dreptate, poate că şi "populaţia" are o problemă. Dar asta e deja o altă discuţie... P.S. Spuneţi repede cum se numeşte purtătorul de cuvînt al preşedinţiei! Nu, nu mai e Adriana Săftoiu. Vedeţi că nu ştiţi?

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Comandant rus, „ciuruit” de către propriii săi militari. Unsprezece gloanțe au tras în el
Comandantul unei unități ruse care luptă în Ucraina a fost „ciuruit” de către propriii săi oameni, potrivit unei convorbiri telefonice interceptate de serviciile de informații militare ucrainene (HUR).
image
Premierul britanic, consternat de violențele din Leeds, unde protagoniștii au fost români: „Scenele au fost șocante și rușinoase”
După haosul de joi seara, 18 iulie, din Leeds, Anglia, mai mulți oameni au ajuns în arestul poliției. Noul premier al Marii Britanii, Sir Keir Starmer, a descris scenele violente ca fiind „șocante și rușinoase”, conform Sky News.
image
Umilirea elevilor din Fanfara Jegălia, studiu de caz. Cum camuflează pedepsele profesorii obsedați de control VIDEO
Incidentul care a avut loc în Slatina, unde mai mulți elevi au fost obligați să stea în genunchi pe asfaltul încins, a fost descris de unii drept o glumă, în timp de psihologii spun că acolo a fost un exces de putere din partea profesorului care a vrut să arate că deține controlul.

HIstoria.ro

image
Vechi magazine și reclame bucureștene
Vă invităm să descoperiți o parte din istoria Capitalei, reflectată în vitrinele magazinelor și în mesajele reclamelor de odinioară.
image
„România va fi ce va voi să facă Stalin cu ea”
Constantin Argetoianu avea să ajungă la o concluzie pe care istoria, din păcate, a validat-o.
image
Lucruri știute și neștiute despre Mănăstirea Arbore și ctitorul ei
Pe ruta mănăstirilor din Moldova, din cel mai recent proiect de turism cultural – „România Atractivă” –, cunoaștem profund patrimoniul românesc, construit, meșteșugit sau povestit. Străini și români deopotrivă, suntem chemați de sunetul de toacă și ne plecăm capetele la auzul cântărilor din zori. Ne