Adio, dragă Schengen!

Publicat în Dilema Veche nr. 359 din 30 decembrie 2010
Franța, sora mijlocie jpeg

- eu plec, că se-nserează-

Fostul comisar european Leonard Orban a pus punctul pe i în legătură cu aderarea la Spaţiul Schengen: problema nu e dacă vom fi amînaţi, ci cît vom fi amînaţi. Şi aduce şi argumente. Între altele, face legătura între politicienii occidentali şi cetăţenii din ţările lor (o temă aproape nebăgată în seamă la noi atunci cînd se comentează problema Schengen sau alte subiecte europene): „Această lărgire a Spaţiului Schengen a fost văzută negativ şi e o tendinţă care se accentuează în statele membre. Din păcate, sînt politicieni care nu explică foarte clar populaţiei din statele membre care sînt consecinţele lărgirii acestui spaţiu. Şi de multe ori ea este asimilată unei posibile invazii a cetăţenilor din România şi Bulgaria în statele din vestul Europei. Dar n-are nici o legătură cu asta. Din nefericire însă, asta e imaginea care persistă la nivelul mentalului populaţiei din multe state europene. Şi această imagine negativă se răsfrînge asupra acţiunii politicienilor şi, în condiţiile în care pe eşichierul politic din unele state membre şi-au făcut loc partide de extremă dreaptă, va fi cu atît mai complicat pentru un stat să obţină votul pozitiv al acestor ţări pentru a deveni membru Schengen“ (interviu pentru euractiv.ro, apărut pe 22 decembrie). 

Preşedintele şi premierul au reacţionat cu totul altfel: au spus că e vorba de „discriminare“ faţă de România. Reacţie emoţională, care nu ajută la nimic. Probabil că ea porneşte din sentimentul că „Occidentul“ trebuie să ne ajute în continuare să trecem strada, să închidă un ochi la beteşugurile noastre. Iar dacă nu o face, ne declarăm victime. De fapt, ne-am obişnuit să profităm de circumstanţele şi deciziile politice: şi intrarea în NATO, şi aderarea la Uniunea Europeană au fost posibile pentru că, la momentele respective, s-a decis că e mai bine să fim înăuntru decît să rămînem pe dinafară. Aici editorialistul Pierre Rousselin de la Le Figaro are dreptate: „Toată lumea ştie că România a profitat de avantajele circumstanţelor politice acum trei ani, iar de atunci a ratat ocaziile de a face progrese în lupta împotriva corupţiei şi a crimei organizate. Europa nu este un supermarket de unde fiecare să-şi ia ce-i trebuie, fără să respecte regulile“. Pe de altă parte însă, titlul editorialului („Nu unei Europe balcanizate!“) arată că Pierre Rousselin se plimbă prin acelaşi supermarket, dar frecventează doar rafturile care-i convin. Ideea că intrarea României şi Bulgariei în Spaţiul Schengen ar „balcaniza“ Europa este la fel de stupidă ca şi psihoza din 2004 declanşată de „instalatorul polonez“: opinia publică din Franţa şi din alte ţări trăia atunci spaima (întreţinută, desigur, de comentarii de presă) că muncitorii din ţările care au aderat atunci la UE le vor lua locurile de muncă cetăţenilor din statele vestice. Ceea ce s-a dovedit fals.(Iar polonezii au exploatat admirabil în favoarea lor acest episod: au umplut străzile Parisului cu afişe din care un tînăr frumos, cu salopetă de instalator, le zîmbea francezilor şi îi invita să-l viziteze la el în ţară...) 

Pe de altă parte, un mare număr de români au plecat la muncă în Italia şi Spania (mai puţini în Franţa sau în alte ţări). Simplificînd lucrurile, aceasta e o consecinţă a Tratatelor europene: pentru prima dată principiul libertăţii de mişcare şi deschiderea pieţei muncii au fost luate în serios la nivel de masă. Sute de mii de oameni şi-au găsit de lucru, s-au stabilit şi şi-au făcut case în alte ţări ale UE decît cele de provenienţă. Este o realitate pentru care unele dintre aceste ţări (de exemplu Franţa sau Italia, spre deosebire de Spania) nu erau pregătite. E adevărat că mulţi dintre aceşti oameni s-au dus să cerşească sau să fure. Dar e la fel de adevărat că Europa Occidentală se confruntă de multă vreme cu valuri de imigranţi de pe tot globul şi gestionează din ce în ce mai greu această problemă. „Balcanizarea Europei“ ar putea fi o expresie valabilă în măsura în care s-ar putea vorbi şi de o „africanizare a Franţei“ sau de o „turcizare a Germaniei“, avînd în vedere numărul mare de imigranţi africani şi turci din aceste ţări. Ceea ce, evident, nu se spune. Sau cine spune „n-are nume bun“... 

Rămîne însă în picioare argumentul esenţial al dlui Leonard Orban: uneori, politicienii din Vest nu reuşesc să le explice propriilor cetăţeni despre ce e vorba. Mai ales cînd au probleme interne. Cînd se discuta, acum zece ani, extinderea UE spre Est, au existat de asemenea curente de opinie defavorabile. Aparent, nimic nou. În fapt, „noutatea“ este că România este înăuntrul Uniunii Europene şi se poartă, în unele privinţe, de parcă ar fi în continuare în afara ei, aşteptînd favorurile „celor mari“. În problema imigranţilor, de pildă, există o întreagă dezbatere în Europa: pe de o parte, e nevoie de ei pe piaţa muncii (pentru că populaţia îmbătrîneşte), pe de altă parte, e nevoie de un control serios al fluxurilor migratorii. Există idei, propuneri, soluţii, controverse. România lipseşte din acest peisaj: pe de o parte vrea să păzească graniţele europene şi pretinde că ştie cum să o facă, pe de altă parte, nu are pe agendă tema imigranţilor, de parcă ar fi un subiect „doar pentru Occident“. Aşa încît, dincolo de orice, dincolo de faptul real că nu s-au făcut progrese în combaterea corupţiei, amînarea intrării în Spaţiul Schengen spune ceva şi despre absenţa României, de ani întregi, din construcţia soluţiilor la problemele europene. 

Discriminaţi sau sancţionaţi pe drept – pînă la urmă nu mai contează. O să ne refugiem iar în obiceiul nostru de a ne lamenta că sîntem „ţară de mîna a doua“ şi de a cînta, melancolici, romanţe despre iubiri părăsite...

Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Către ieșirea din ipocrizie
Administrația de la Washington a făcut eforturi majore pentru a evita scurgerile de informații cu privire la dimensiunile reale ale sprijinului pe care îl oferă ucrainenilor.
Bătălia cu giganții jpeg
Îngrijorări de Noaptea Muzeelor
E alternativa smart la ieșirea prin cluburi și discoteci.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Stupori alimentare
Urmăresc de mult, cu atenție, „bibliografia” nutriționiștilor profesioniști și, pe urmele cetățeanului turmentat care întreba mereu cu cine să voteze, întreb și eu, timid, dar tenace: „Eu ce să mănînc? Ce să beau? Cum să aleg dieta optimă?”.
Frica lui Putin jpeg
Unde-s gîlcevile de altădată?
Unde sînt certurile de odinioară precum cele dintre Ponta și Antonescu, care au condus la ruperea USL-ului?
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Miorița woke
Ca orice protestatar respectabil, și miorița originală se simte ignorată, așa că „iarba nu-i mai place, gura nu-i mai tace”.
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat jpeg
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat
Pentru prima oară de la nașterea SUA, o femeie avea să conducă Departamentul de Stat.
O mare invenție – contractul social jpeg
Libertatea de exprimare între tirani, manipulatori, naivi, mizantropi și echidistanți
Romanul lui Vodolazkin și cartea lui Procopius din Caesarea dezvăluie, fiecare în felul său, modul în care se scrie istoria.
Iconofobie jpeg
Un menu european
Natura profundă, intimă, a ființei filologului fusese iremediabil răscolită, devastată chiar.
„Cu bule“ jpeg
Celebrul „Suplement”
E remarcabilă îmbogățirea substanțială a bibliotecii digitale a Institutului de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Acele lucruri inefabile care te fac să te îndrăgostești
Sînt la etapa națională a Olimpiadei de Lectură ca Abilitate de Viață.
Un sport la Răsărit jpeg
Oameni ca Jose Mourinho sau Ronnie O’Sullivan au început să plîngă. Ce se întîmplă?
Cu Ronnie e despre recorduri, nu-l credeţi că nu-i pasă! A egalat numărul maxim de titluri mondiale. Asta face un pic de apă în ochi.
Alb și negru – interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la șah, oponent al regimului Putin jpeg
Alb și negru – interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la șah, oponent al regimului Putin
„Doar victoria Ucrainei și distrugerea totală a mașinii de război a lui Putin pot aduce pacea, atît pentru Ucraina, cît și pentru estul Europei sau pentru Europa întreagă și, de fapt, pentru întreaga lume.”
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Neutralitatea moldoveană și vinovăția românească
Politic, conducerea de la Chișinău face eforturi supraomenești pentru a da asigurări că nu există nici un pericol iminent.
Bătălia cu giganții jpeg
Puțină libertate. Și multe probleme
Țările din Europa occidentală reprezintă o zonă idilică, chiar dacă nu ideală, pentru presă...
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Re-începutul filosofiei
...deveneam nerăbdător ori de cîte ori filosofia întîrzia prea mult în concept, în terminologie, în acrobație analitică.
Frica lui Putin jpeg
Eufemismul
Este însă și altceva, încă mai sinistru, în acest tip de eufemisme politico-ideologice: ele servesc la dezumanizarea adversarului, eliberînd conștiința de orice reproș pentru un act criminal.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
„Eu nu mai citesc presa din 1979” / „Sigur, tu îți permiți...”
Cînd a venit vestea morții lui Radu Lupu, toate marile ziare ale lumii au publicat articole despre legendarul pianist român.
Odă bucuriei, Allegro ma non troppo jpeg
Odă bucuriei, Allegro ma non troppo
În 1817, Societatea Filarmonică din Londra l-a însărcinat pe Beethoven să compună o simfonie.
Stat minimal, stat puternic, stat eficient jpeg
Stat minimal, stat puternic, stat eficient
Dintre toți economiștii români, Georgescu este cel mai tranșant în a analiza și a vorbi despre hibele capitaliștilor și capitalului din România.
Iconofobie jpeg
Imperfecțiuni
Defectele (auto)inventate de oamenii în cauză ajunseseră să fie percepute – tocmai prin inexistenţa lor de facto – drept „limita de atins”, vorba lui Gabriel Liiceanu într-o celebră carte.
„Cu bule“ jpeg
Didactice
Textul recomandă, de exemplu, ca termenul student (cu sensul „cel care studiază”, indiferent de nivel) să nu mai fie folosit în școlile din Ardeal pentru ciclul preuniversitar, ci să fie înlocuit cu elev sau școlar, ca în Regat.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Să nu încremenim în prejudecăți
Andreea nu este un elev care să performeze la disciplinele realiste, iar matematica e, pentru ea, o piatră grea de încercare.
Un sport la Răsărit jpeg
Doi ani și jumătate în spatele fileului pentru Boris Becker?
Viaţa lui Becker, ce-i drept, e o vraişte. Ajunge să-l priveşti pentru a înţelege cîte nopţi grele sînt pitite sub faţa buhăită.
Comunismul se aplică din nou jpeg
O întîmplare din România de azi
Mi-a venit în minte formula unui cunoscut: În definitiv, cine ești tu ca să nu ți se întîmple să fii nedreptățit?

Adevarul.ro

image
Colosul cenuşiu. Ce ascunde muntele de zgură, una dintre cele mai mari halde din România VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un şofer a rămas fără permis şi a fost amendat după ce a sunat la 112 ca să anunţe că este şicanat în trafic
Un apel la 112 a luat o turnură neaşteptată pentru un bărbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgenţă ca să anunţe că un şofer îl şicanează în trafic, pe raza comunei brăilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro lângă un radar ce comunică direct cu baza Deveselu. „Nu s-a cerut avizul MApN”
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.