A douăsprezecea ţară

Publicat în Dilema Veche nr. 238 din 4 Sep 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Gata, a f─âcut ├«nconjurul lumii: acum s─â te ┼úii imagine pozitiv─â a ┼ú─ârii ├«n lume! Produsul intern brut al Rom├óniei a crescut cu 8,8% ├«n primul semestru al anului 2008, zice o ┼čtire France Presse pe care am g─âsit-o "curg├«nd" ieri pe vreo c├«teva ziare europene. Dac─â o ┼úinem tot a┼ča, p├«n─â ├«n 2012 ne dubl─âm PIB-ul ┼či ajungem, spune ministrul Varujan Vosganian, a dou─âsprezecea ┼úar─â din UE. Ar trebui s─â ne g─âsim repede o metafor─â potrivit─â pentru acest fenomen, ceva de genul "miracolul economic italian" sau "tigrii asiatici". E adev─ârat, unii anali┼čti economici spun c─â aceast─â cre┼čtere e "sub┼úire" ┼či nu va putea fi sus┼úinut─â pe termen lung. Dan Suciu, jurnalist la The Money Channel, explica la RFI c─â ├«n construc┼úii cre┼čterea o s─â mai dureze (pentru c─â avem destule de construit, de la locuin┼úe, la spa┼úii comerciale), dar consumul poate "c─âdea" oric├«nd: dac─â raportul ├«ntre infla┼úie ┼či salarii nu va mai fi favorabil salariilor, cum este acum, dac─â acordarea creditelor va deveni mai complicat─â, atunci oamenii vor cump─âra mai pu┼úin ┼či, prin urmare, cre┼čterea economic─â va avea de suferit. Economic vorbind, probabil c─â a┼ča este. Dar am impresia c─â descoperirea consumului frenetic este, la rom├óni, o chestiune de psihologie colectiv─â ┼či de transformare profund─â a practicilor sociale. Penuria din vremea lui Ceau┼čescu ├«nc─â mai are un rol ├«n povestea asta. Ab┼úinerea silit─â de la orice, timp de ani ├«ntregi, a creat acum comportamente exact opuse - cump─âr─âturile "f─âr─â limit─â", de dragul cump─âratului ├«n sine. Reclamele atr─âg─âtoare ┼či conving─âtoare au contribuit ┼či ele la asta: s├«nt convins c─â foarte mul┼úi iau publicitatea "├«n serios" ┼či, c├«nd li se spune "├«ncerca┼úi un nou produs", dau fuga la magazin ┼či-l cump─âr─â. ┼×i, bine├«n┼úeles, rolul decisiv l-a avut apari┼úia "infrastructurii": pentru ni┼čte cet─â┼úeni obi┼čnui┼úi cu rafturile goale ale magazinelor comuniste, apari┼úia supermarketurilor "de tip occidental" a ├«nsemnat descoperirea paradisului. ┼×i toate acestea s-au ├«nt├«mplat rapid, ├«n decurs de c├«┼úiva ani, "arz├«nd etapele". ├Än Europa Occidental─â, societatea de consum s-a construit pas cu pas, a evoluat "natural"; supermarketurile au ap─ârut ca o "necesitate istoric─â" (scuza┼úi expresia materialist-dialectic─â!), atunci c├«nd vechile pr─âv─âlii ┼či magazine nu mai erau ├«n acord cu modul de via┼ú─â, cu timpul, cu bugetul familiilor. La noi, s-a trecut brusc de la chio┼čcurile improvizate de noii patroni, la ├«nceputul anilor ├ó┬Ç┬Ö90, la halele enorme ├«n care, ai, n-ai treab─â, te duci la cump─âr─âturi. Pardon, la shopping. "Mi┼úule, ├«mbrac─â-te degrab├ó┬Ç┬Ö ┼či hai ┼či noi pe la hypermarket", ar spune Leonida ast─âzi, c├«nd "revulu┼úiile" trec prin c─âruciorul cu produse ┼či reclamele la bere ┼či detergen┼úi. A┼ča ├«nc├«t ├«nclin s─â-i contrazic, cu modestie, pe anali┼čtii economici care se tem de sc─âderea consumului: patima cump─âratului va mai dura la un popor care a p─âtimit, p├«n─â ├«n 1989, tocmai din cauza lipsurilor de tot felul. Altceva mi se pare ┼čubred ├«n aceast─â cre┼čtere galopant─â a economiei: aerul ei haotic, bazat pe impulsurile noului individualism. Economia a crescut datorit─â oamenilor cu ini┼úiativ─â care au creat ┼či au dezvoltat afaceri ├«n ciuda piedicilor puse de Stat, de func┼úion─ârimea administrativ─â, de legisla┼úia f─âcut─â adesea de ni┼čte ├«ncuia┼úi frico┼či, care nu voiau s─â "v├«nd─â ┼úara" capitali┼čtilor. S-a tot vorbit de "strategii" (este unul din cuvintele preferate ale politicienilor rom├óni), dar ele au lipsit cu des─âv├«r┼čire. "Miracolul economic italian" a fost posibil datorit─â unor principii simple ┼či clare ┼či datorit─â c├«torva mari proiecte publice (├«ntre altele, construc┼úia de autostr─âzi). La noi, totul s-a f─âcut "de azi pe m├«ine", g├«f├«it ┼či tenace, dep─â┼čind pas cu pas iner┼úia unui Stat care nu voia s─â cedeze "bunurile ├«ntregului popor" pentru c─â oamenii de la conducerea lui nu pricepeau mare lucru din economia de pia┼ú─â. C├«nd au priceput, s-au apucat s─â-┼či "├«mpart─â tortul". Dar o strategie clar─â de dezvoltare n-a f─âcut nimeni. Dovad─â st─â faptul c─â marile proiecte lipsesc ori s├«nt abia la ├«nceputuri. Cre┼čterea economic─â nu este "a Rom├óniei", ci a unei p─âr┼úi din ea. Dac─â ie┼čim din DN1 ori din marile ora┼če care cunosc o dezvoltare furibund─â, descoperim, la doar c├«teva zeci de kilometri, secolul al XIX-lea ├«n toat─â splendoarea lui: acolo s├«nt r─âmase multe dintre satele rom├óne┼čti, locuite de oameni care v─âd supermarketuri doar la televizor (c─âci, sigur c─â da, au anten─â de satelit; e singura "str─âpungere" a civiliza┼úiei tradi┼úionale). Probabil c─â a venit momentul ca dezvoltarea s─â se fac─â "dup─â program". Aderarea la Uniunea European─â ajut─â pentru c─â impune o anume disciplin─â: birocrat─â cum e, Comisia European─â cere planuri pe termen mediu ┼či lung, proiecte de dezvoltare etc., altminteri nu ne d─â fonduri. Nu stric─â deloc, la un popor ca al nostru (cu administra┼úia sa cu tot), specialist ├«n improviza┼úii ┼či "creativ" ├«n toate cele. Dar va mai dura p├«n─â vom ├«nv─â┼úa s─â ┼či punem ├«n aplicare, pas cu pas, planurile ┼či programele. Deocamdat─â, lucrurile seam─ân─â, adesea, prea mult cu trecutul: se face un proiect (de exemplu, un pasaj, un pod, o ┼čosea), ├«ncep lucr─ârile, apoi stagneaz─â, apoi se blocheaz─â de tot, dup─â care se duc la fa┼úa locului primarul ┼či premierul ┼či ┼úip─â un pic la ┼čantieri┼čti, filma┼úi de camerele TV. Pentru o viitoare "a dou─âsprezecea ┼úar─â din UE", e pu┼úin...

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

Adevarul.ro

image
├Änchisoare pe via┼ú─â ├«n┬áMarea Britanie pentru ┼čoferii care produc accidente mortale. ├Än ce condi┼úii se aplic─â pedeapsa maxim─â
Marea Britanie introduce pedeapsa cu ├«nchisoarea pe via┼ú─â pentru ┼čoferii care ucid, ├«n cadrul unei ample reforme a justi┼úiei care a intrat duminic─â ├«n vigoare, potrivit informa┼úiilor publicate de BBC.
image
O t├ón─âr─â ┼či-a dorit o noapte de vis ├«n compania unui ÔÇ×Don JuanÔÇŁ. Idila s-a transformat ├«n co┼čmar
O t├ón─âr─â care credea c─â va tr─âi o noapte de vis al─âturi de un a┼ča-zis ÔÇ×Don JuanÔÇŁ s-a trezit a doua zi ca dintr-un co┼čmar. B─ârbatul a fost condamnat pentru faptele sale.
image
Imagini din patiseria Paul din mall Promenada ├«nchis─â de ANPC din cauza mizeriei ┼či a alimentelor expirate VIDEO
O echipa din Comisariatul pentru Protec┼úia Consumatorilor din Municipiul Bucure┼čti a constatat un mod defectuos ├«n desf─â┼čurarea activit─â┼úii Patiseriei/cofet─âriei Paul, care oferea spre consum produse care pot pune ├«n pericol via┼úa ┼či s─ân─âtatea consumatorilor.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.