A douăsprezecea ţară

Publicat în Dilema Veche nr. 238 din 4 Sep 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Gata, a făcut înconjurul lumii: acum să te ţii imagine pozitivă a ţării în lume! Produsul intern brut al României a crescut cu 8,8% în primul semestru al anului 2008, zice o ştire France Presse pe care am găsit-o "curgînd" ieri pe vreo cîteva ziare europene. Dacă o ţinem tot aşa, pînă în 2012 ne dublăm PIB-ul şi ajungem, spune ministrul Varujan Vosganian, a douăsprezecea ţară din UE. Ar trebui să ne găsim repede o metaforă potrivită pentru acest fenomen, ceva de genul "miracolul economic italian" sau "tigrii asiatici". E adevărat, unii analişti economici spun că această creştere e "subţire" şi nu va putea fi susţinută pe termen lung. Dan Suciu, jurnalist la The Money Channel, explica la RFI că în construcţii creşterea o să mai dureze (pentru că avem destule de construit, de la locuinţe, la spaţii comerciale), dar consumul poate "cădea" oricînd: dacă raportul între inflaţie şi salarii nu va mai fi favorabil salariilor, cum este acum, dacă acordarea creditelor va deveni mai complicată, atunci oamenii vor cumpăra mai puţin şi, prin urmare, creşterea economică va avea de suferit. Economic vorbind, probabil că aşa este. Dar am impresia că descoperirea consumului frenetic este, la români, o chestiune de psihologie colectivă şi de transformare profundă a practicilor sociale. Penuria din vremea lui Ceauşescu încă mai are un rol în povestea asta. Abţinerea silită de la orice, timp de ani întregi, a creat acum comportamente exact opuse - cumpărăturile "fără limită", de dragul cumpăratului în sine. Reclamele atrăgătoare şi convingătoare au contribuit şi ele la asta: sînt convins că foarte mulţi iau publicitatea "în serios" şi, cînd li se spune "încercaţi un nou produs", dau fuga la magazin şi-l cumpără. Şi, bineînţeles, rolul decisiv l-a avut apariţia "infrastructurii": pentru nişte cetăţeni obişnuiţi cu rafturile goale ale magazinelor comuniste, apariţia supermarketurilor "de tip occidental" a însemnat descoperirea paradisului. Şi toate acestea s-au întîmplat rapid, în decurs de cîţiva ani, "arzînd etapele". În Europa Occidentală, societatea de consum s-a construit pas cu pas, a evoluat "natural"; supermarketurile au apărut ca o "necesitate istorică" (scuzaţi expresia materialist-dialectică!), atunci cînd vechile prăvălii şi magazine nu mai erau în acord cu modul de viaţă, cu timpul, cu bugetul familiilor. La noi, s-a trecut brusc de la chioşcurile improvizate de noii patroni, la începutul anilor ’90, la halele enorme în care, ai, n-ai treabă, te duci la cumpărături. Pardon, la shopping. "Miţule, îmbracă-te degrab’ şi hai şi noi pe la hypermarket", ar spune Leonida astăzi, cînd "revuluţiile" trec prin căruciorul cu produse şi reclamele la bere şi detergenţi. Aşa încît înclin să-i contrazic, cu modestie, pe analiştii economici care se tem de scăderea consumului: patima cumpăratului va mai dura la un popor care a pătimit, pînă în 1989, tocmai din cauza lipsurilor de tot felul. Altceva mi se pare şubred în această creştere galopantă a economiei: aerul ei haotic, bazat pe impulsurile noului individualism. Economia a crescut datorită oamenilor cu iniţiativă care au creat şi au dezvoltat afaceri în ciuda piedicilor puse de Stat, de funcţionărimea administrativă, de legislaţia făcută adesea de nişte încuiaţi fricoşi, care nu voiau să "vîndă ţara" capitaliştilor. S-a tot vorbit de "strategii" (este unul din cuvintele preferate ale politicienilor români), dar ele au lipsit cu desăvîrşire. "Miracolul economic italian" a fost posibil datorită unor principii simple şi clare şi datorită cîtorva mari proiecte publice (între altele, construcţia de autostrăzi). La noi, totul s-a făcut "de azi pe mîine", gîfîit şi tenace, depăşind pas cu pas inerţia unui Stat care nu voia să cedeze "bunurile întregului popor" pentru că oamenii de la conducerea lui nu pricepeau mare lucru din economia de piaţă. Cînd au priceput, s-au apucat să-şi "împartă tortul". Dar o strategie clară de dezvoltare n-a făcut nimeni. Dovadă stă faptul că marile proiecte lipsesc ori sînt abia la începuturi. Creşterea economică nu este "a României", ci a unei părţi din ea. Dacă ieşim din DN1 ori din marile oraşe care cunosc o dezvoltare furibundă, descoperim, la doar cîteva zeci de kilometri, secolul al XIX-lea în toată splendoarea lui: acolo sînt rămase multe dintre satele româneşti, locuite de oameni care văd supermarketuri doar la televizor (căci, sigur că da, au antenă de satelit; e singura "străpungere" a civilizaţiei tradiţionale). Probabil că a venit momentul ca dezvoltarea să se facă "după program". Aderarea la Uniunea Europeană ajută pentru că impune o anume disciplină: birocrată cum e, Comisia Europeană cere planuri pe termen mediu şi lung, proiecte de dezvoltare etc., altminteri nu ne dă fonduri. Nu strică deloc, la un popor ca al nostru (cu administraţia sa cu tot), specialist în improvizaţii şi "creativ" în toate cele. Dar va mai dura pînă vom învăţa să şi punem în aplicare, pas cu pas, planurile şi programele. Deocamdată, lucrurile seamănă, adesea, prea mult cu trecutul: se face un proiect (de exemplu, un pasaj, un pod, o şosea), încep lucrările, apoi stagnează, apoi se blochează de tot, după care se duc la faţa locului primarul şi premierul şi ţipă un pic la şantierişti, filmaţi de camerele TV. Pentru o viitoare "a douăsprezecea ţară din UE", e puţin...

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Coșmarul prin care a trecut un culturist: a pierdut zeci de kilograme în 35 de zile. „Corpul meu a început să se mănânce singur”
Culturistul canadian Jared Maynard a slăbit enorm în cinci săptămâni și și-a pierdut capacitatea de a vorbi din cauza unei boli rare și terifiante de care a reușit, într-un final, să scăpe, deși medicii îi dădeau șansele minime de supraviețuire, potrivit The US Sun.
image
„Cel mai rău lucru din istoria umanității!” Internauții se revoltă din cauza măsurilor de mediu luate de producătorii de băuturi răcoritoare
Fie că este vorba de Coca-Cola sau de suc de portocale, dacă ați cumpărat recent o băutură îmbuteliată, probabil ați observat o schimbare subtilă, dar exasperantă, scrie Daily Mail Online, care relatează ce cred internauții, producătorii și experții în reciclare despre această măsură.
image
Cafeaua Marghilomana, relansată la conacul marelui politician Alexandru Marghiloman. Cum se prepara celebra licoare interbelică VIDEO
Cafeaua Marghilomana, băutura aristocraților de odinioară, a fost relansată. Va putea fi savurată odată cu introducerea în circuitul turistic a clădirilor recent reabilitate de pe domeniul din Buzău care i-a aparținut marelui politician Alexandru Marghiloman.

HIstoria.ro

image
Când a devenit Sicilia romano-catolică?
Mai mult de 13 civilizații și-au pus amprenta asupra Siciliei din momentul apariției primilor locuitori pe insulă, acum mai bine de 10.000 de ani, dar normanzii și-au tăiat partea leului.
image
Amânarea unui sfârșit inevitabil
„Născut prin violenţă, fascismul italian era destinat să piară prin violenţă, luându-și căpetenia cu sine“, spune istoricul Maurizio Serra, autorul volumului Misterul Mussolini: omul, provocările, eşecul, o biografie a dictatorului italian salutată de critici și intrată în topul celor mai bune cărţi
image
Căsătoria lui Caragiale cu gentila domnişoară Alexandrina Burelly
Ajuns director la Teatrul Naţional, funcţie care nu l-a bucurat atât de tare precum credea, Ion Luca Caragiale a avut în schimb o mare şi frumoasă împlinire: a cunoscut-o pe viitoarea doamnă Caragiale.