Securitatea energetic─â a Europei ÔÇô ce rol poate avea Rom├ónia?

Publicat în Dilema Veche nr. 553 din 18-24 septembrie 2014
De unde vine gazul c├«nd nu mai vine de la ru╚Öi ÔÇô ╚Öi cu cine ├«l ├«mp─âr╚Ťim? jpeg

Rusia a redus s─âpt─âm├«na trecut─â, brusc ┼či f─âr─â preaviz, cantitatea de gaze livrate c├«torva ┼ú─âri din Estul Europei, ├«ntre care Polonia ┼či Rom├ónia. Este un preambul al vremurilor care vin. ├Än Rom├ónia, ministrul pentru Energie, R─âzvan Nicolescu, a lansat o dezbatere public─â privind strategia energetic─â a ┼ú─ârii p├«n─â ├«n 2035. ├Än UE se discut─â intens despre solu┼úii comune. Ne-am propus s─â contribuim la discu┼úia intern─â din Rom├ónia altfel dec├«t se ├«nt├«mpl─â de obicei: plec├«nd de la obiectivele energetice ale UE ┼či integr├«nd dezbaterea rom├óneasc─â ├«n cea european─â. Am organizat ├«mpreun─â cu Adev─ârul Holding consult─âri ┼či dezbateri unde am invitat oficiali, exper┼úi ┼či companii energetice. Punctele de vedere exprimate ┼či o punere ├«n context se reg─âsesc ├«ntr-un document cu propuneri pe care l-am elaborat ├«mpreun─â cu colega mea de la CRPE, Roxana Albi┼čteanu, raport care se g─âse┼čte la www.crpe.ro. ├Än continuare, o selec┼úie editat─â din acest document.  

Criza din Est ┼či agresivitatea recent─â a Rusiei au f─âcut ca securitatea energetic─â s─â devin─â o tem─â esen┼úial─â pentru Uniunea European─â. Preconiz─âm c─â subiectul va domina agenda Uniunii ├«n perioada urm─âtoare, odat─â ce noua Comisie va fi numit─â. Este un moment important pentru ca Rom├ónia s─â arate c─â poate fi parte din solu┼úie, dat fiind c─â: a) Rom├ónia se afl─â ├«n zona sensibil─â a vecin─ât─â┼úii cu Rusia; b) Dintre statele din zon─â, Rom├ónia este de departe cel mai pu┼úin dependent─â de Rusia; c) Are surse poten┼úiale proprii de a anula dependen┼úa ┼či de a deveni furnizor de energie pentru alte state; d) Rom├ónia a demarat deja un proiect na┼úional de asisten┼ú─â energetic─â pentru un stat supus presiunii Rusiei (Republica Moldova).

Consiliul European din martie 2014 a solicitat Comisiei un plan pentru a reduce dependen┼úa energetic─â a UE. Comisia a r─âspuns lans├«nd ├«n 28 mai 2014 o comunicare privitoare la Securitatea Energetic─â. Consiliul European din 27 iunie a analizat documentul, dar a am├«nat deciziile pentru toamn─â, av├«nd ├«n vedere calendarul vot─ârii noii Comisii Europene ┼či alegerii unui nou Pre┼čedinte al Consiliului.  

├Än acest context, e oportun s─â ne ├«ntreb─âm ce putem pune pe mas─â atunci c├«nd se caut─â solu┼úii. Rom├ónia consum─â mai mult─â energie electric─â dec├«t produce ┼či are un deficit minor ├«n sectorul de gaze (20% din consum). Exist─â trei surse ├«n zona de gaze care pot acoperi nevoile Rom├óniei ┼či pot transforma ┼úara noastr─â ├«n platform─â de export pentru vecini. Aceste c├«teva proiecte au perspective de a intra pe pia┼ú─â ├«n jurul anilor 2019-2020, ceea ce numim ÔÇ×coinciden┼úa perspectivelorÔÇť: 1. Intrarea pe pia┼ú─â a exploat─ârilor Petrom din Marea Neagr─â; 2. Intrarea pe pia┼ú─â a resurselor din gaze de ┼čist; 3. Finalizarea interconectorului cu Bulgaria, asigur├«nd astfel leg─âtura spre Grecia ├«n perspectiva finaliz─ârii conductelor care vor aduce gaze naturale din Azerbaidjan ├«n Europa, ocolind Rusia.

Prin construc┼úia gazoductului Ia┼či ÔÇô Ungheni, Rom├ónia a f─âcut primii pa┼či ├«n sc─âderea dependen┼úei energetice a Moldovei de Rusia. Ace┼čti pa┼či trebuie urma┼úi de construc┼úia unor sta┼úii de comprimare ┼či de o nou─â conduct─â Ungheni ÔÇô Chi┼čin─âu. Proiectul Ia┼či ÔÇô Ungheni este finalizat. Guvernul de la Chi┼čin─âu a decis recent ├«nfiin┼úarea unei noi companii de stat care s─â distribuie gazul care ar urma s─â vin─â pe conduct─â ÔÇô Vest MoldoTransgaz. Pentru faza a doua a proiectului s├«nt prev─âzute dou─â sta┼úii de comprimare pe teritoriul Rom├óniei, care ar urma s─â fie finan┼úate din fondurile structurale primite de la UE (prin Programul de Infrastructur─â). Pentru conducta Ungheni ÔÇô Chi┼čin─âu, guvernul moldovean este ├«n discu┼úii avansate cu Banca European─â pentru Reconstruc┼úie ┼či Dezvoltare ├«n vederea acord─ârii unui ├«mprumut. Finalizarea acestor proiecte va lega Moldova de pia┼úa rom├óneasc─â a energiei, urm├«nd s─â fie alimentat─â din sursele 1, 2 ┼či/sau 3 men┼úionate mai sus.

Rom├ónia ac┼úioneaz─â ├«n direc┼úiile stabilite de nevoile de securitate ale UE, urm─ârind un interes na┼úional legitim: ajutarea Republicii Moldova. ├Äns─â este nevoie de o clarificare conceptual─â care s─â pozi┼úioneze ┼úara ├«n ce prive┼čte principala dilem─â energetic─â european─â: mai mult─â sau mai pu┼úin─â integrare. Rom├ónia este o ┼úar─â cu resurse proprii importante, de aceea exist─â o tendin┼ú─â natural─â ├«n r├«ndul deciden┼úilor de a izola pia┼úa rom├óneasc─â sau de a ├«nt├«rzia pe c├«t posibil conectarea la pia┼úa european─â (a se vedea am├«narea conductelor interconectoare c─âtre Bulgaria ┼či Ungaria). De cealalt─â parte, Rom├ónia este con┼čtient─â c─â numai solidaritatea european─â real─â poate asigura o reducere a dependen┼úei fa┼ú─â de Rusia. Ca ┼či celelalte state europene, ne afl─âm ├«ntr-un tip de ÔÇ×dilem─â a prizonieruluiÔÇť, ├«n care nu ┼čtim c├«t s─â ne baz─âm pe propriile resurse ┼či c├«t pe resursele comune. Am vrea mai mult─â integrare, dar ne e fric─â de faptul c─â alte state europene vor ÔÇ×tri┼čaÔÇť ┼či vor prefera ├«n┼úelegeri preferen┼úiale cu Rusia (a se vedea cazul South Stream). ├Än aceste condi┼úii, e nevoie de o dezbatere intern─â serioas─â care s─â conduc─â la o decizie politic─â major─â privind pozi┼úionarea Rom├óniei.

Al treilea pachet energetic, care vizeaz─â crearea ┼či liberalizarea pie┼úei europene de energie, va trebui cu siguran┼ú─â implementat, ├«ns─â ├«ntrebarea ÔÇ×C├«t de mult─â integrare vrea Rom├ónia ├«n domeniul energetic?ÔÇť r─âm├«ne valabil─â. Poten┼úialul energetic al Rom├óniei, mai ales ├«n contextul recentelor descoperiri din Marea Neagr─â, ar putea constitui un punct de atrac┼úie ├«n┼čel─âtor pentru deciden┼úi, care ar putea fi tenta┼úi s─â se bazeze tot mai mult pe resursele proprii ├«n materie de energie. ├Äns─â ar fi un pariu perdant: securitatea energetic─â real─â nu se poate crea prin izolare. O interconectare c├«t mai aprofundat─â, at├«t fizic─â, c├«t ┼či a pie┼úei, poate cre┼čte ┼čansele Rom├óniei de a-┼či asigura securitatea energetic─â pe termen lung ┼či chiar de a deveni un furnizor regional de energie. Conceptul de smart dependence (dependen┼ú─â inteligent─â) trebuie s─â prevaleze ├«n cadrul viitoarei strategii na┼úionale, ├«n locul aceluia vetust de ÔÇ×independen┼ú─â energetic─âÔÇť.

Propunem cîteva idei directoare care ar trebui să ghideze poziţionarea oficialilor români în dezbaterea europeană:

a) Securitatea energetic─â este acum principala miz─â a politicilor energetice europene. Din p─âcate, Europa nu-┼či mai permite s─â se sacrifice de una singur─â pe tema schimb─ârilor climatice, av├«nd ca rezultat doar migrarea locurilor de munc─â c─âtre continente mai egoiste. S├«nt unele state membre care ├«ncearc─â s─â lege tema securit─â┼úii energetice cu tema schimb─ârilor climatice. Problema schimb─ârilor climatice a deturnat politicile energetice europene ┼či a vulnerabilizat situa┼úia ┼ú─ârilor europene ├«n ceea ce prive┼čte securitatea energetic─â. Acest lucru trebuie s─â ├«nceteze: cu o Rusie agresiv─â ├«n coast─â, Europa trebuie s─â se protejeze pe sine, ├«nainte de o iluzorie salvare a Planetei.  

b) UE trebuie s─â decid─â ┼či s─â men┼úin─â o pozi┼úie ferm─â fa┼ú─â de South Stream. Asumarea sus┼úinerii Ucrainei intr─â ├«n contradic┼úie cu acceptarea construc┼úiei South Stream. Rom├ónia nu va participa la South Stream ┼či va cere o pozi┼úionare ferm─â a Comisiei Europene pentru ca proiectul rusesc s─â respecte pe deplin legisla┼úia european─â privind libera concuren┼ú─â. Este absurd ca statele europene s─â impun─â propriilor companii energetice o legisla┼úie concuren┼úial─â strict─â ┼či, ├«n acela┼či timp, Gazprom s─â primeasc─â excep┼úii de la aceast─â legisla┼úie.  

c) Rom├ónia joac─â ferm ├«n clubul ┼ú─ârilor UE care sus┼úin energia nuclear─â.  

d) Crearea pie┼úei unice europene nu se va realiza at├«t timp c├«t vom avea o pia┼ú─â unic─â reglementat─â de 28 de autorit─â┼úi de reglementare din 28 de state membre. Este nevoie de un angrenaj institu┼úional comun, care s─â sus┼úin─â pia┼úa unic─â de energie.  

├Än ce prive┼čte dezbaterea intern─â rom├óneasc─â, principala provocare va fi accesul propriu-zis la resurse. Popula┼úia ├«ncepe s─â nu mai accepte necondi┼úionat riscurile de mediu. Indiferent de tab─âra politic─â sau de care parte a dezbaterii te situezi, fapt este c─â industria energetic─â ca atare are o problem─â. Cea mai mare opozi┼úie se manifest─â fa┼ú─â de explorarea gazelor de ┼čist, de┼či aceast─â resurs─â ar putea acoperi direct domeniul cel mai vulnerabil ├«n ce prive┼čte securitatea energetic─â (deficitul de gaz natural). Dar nu doar domeniul gazelor de ┼čist, ci si instalarea liniilor electrice de c─âtre compania de stat autorizat─â na┼čte opozi┼úia anumitor localnici. Este o diferen┼ú─â v─âdit─â ├«ntre prevederile legale ┼či starea de spirit a popula┼úiei, ceea ce face ca respectivele contracte/legi s─â fie foarte costisitor de implementat.  

Exploatarea resurselor din Marea Neagr─â, unde nu se manifest─â opozi┼úie, r─âm├«ne cel mai probabil proiect de asigurare a deficitului de gaz pentru regiune. Marea Neagr─â are un poten┼úial energetic similar cu cel al M─ârii Nordului, dar din motive istorice, este mult mai pu┼úin exploatat. Acest poten┼úial ar trebui s─â fac─â obiectul unei politici la nivel european ├«n privin┼úa securit─â┼úii energetice. Marea Neagr─â este men┼úionat─â ├«n Comunicarea Comisiei citat─â mai sus, deci acest bazin energetic devine de acum de interes european comun. Prin licen┼úele acordate Petrom, dar ┼či altor companii care s├«nt ├«n faz─â incipient─â a explor─ârii, Rom├ónia este statul riveran cel mai avansat ├«n aceast─â privin┼ú─â. Chiar guvernul ucrainean al fostului pre┼čedinte Viktor Ianukovici privea Marea Neagr─â ca o resurs─â-cheie pentru sc─âderea dependen┼úei de Rusia, dar abia la finele lui 2013 a acordat primele licen┼úe de explorare. Aceast─â resurs─â este pierdut─â acum pentru Ucraina, prin pierderea Crimeii. Anexarea Crimeii de c─âtre Rusia creeaz─â o vulnerabilitate poten┼úial─â, ┼či pentru exploatarea resurselor rom├óne┼čti din Marea Neagr─â, dar exper┼úii participan┼úi la consultare nu au considerat pericolul iminent. (Radu Dud─âu ┼či Lauren┼úiu Pachiu au scris extensiv pe subiectul impactului anex─ârii Crimeii asupra resursele energetice submarine). Dup─â delimitarea platoului continental ┼či a zonei economice exclusive ├«ntre Rom├ónia ┼či Ucraina (pentru care s-a recurs la Curtea Interna┼úional─â de Justi┼úie), ambelor state li s-a permis s─â ofere concesiuni pentru explorare. Din p─âcate, nu s-a f─âcut o ├«n┼úelegere pentru z─âc─âmintele care se ├«ntind ├«n ambele zone economice (rom├ón─â ┼či ucrainean─â, actualmente de facto ruseasc─â). Nu este foarte probabil ca Rusia s─â pun─â ├«n discu┼úie frontiera marin─â stabilit─â de Curte (dar teoretic e posibil), exist─â ├«ns─â riscul ca exploatarea ├«n perimetrele de pe grani┼ú─â (de exemplu, perimetrul Neptun) s─â fie ├«ngreunat─â ┼či ┼čicanat─â (de pild─â, prin invocarea unor standarde de mediu care ar trebui convenite ├«ntre Rom├ónia ┼či Rusia). Rom├ónia trebuie s─â fie preg─âtit─â pentru un scenariu ├«n care Rusia ar putea invita autorit─â┼úile rom├óne s─â semneze un Acord de Unitizare (explorare ├«n comun a unui rezervor care dep─â┼če┼čte zona maritim─â exclusiv─â). ├Äns─â spre deosebire de Ucraina, care era interesat─â s─â exploateze aceste resurse, Rusia nu are acest interes ┼či ar putea prefera doar s─â blocheze lucr─ârile. ├Äns─â un asemenea Acord ar putea ├«nsemna un precedent de recunoa┼čtere a anex─ârii Crimeii, ceea ce ar pune Rom├ónia ├«n fa┼úa unei dileme dificile: s─â negocieze un acord cu Rusia recunosc├«nd implicit anexarea peninsulei, sau s─â ├«nt├«mpine dificult─â┼úi ├«n exploatarea resurselor. 

facebook.com/Cristian.Ghinea.CRPE 

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Onoarea și dezonoarea Legiunii de Onoare
Ce onoare mai e medalia Legiunii de Onoare dac─â e oferit─â unor dictatori?
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
F─âr─â solemnit─â╚Ťi (memorialistic─â)
Episoadele ÔÇ×omene╚ÖtiÔÇŁ de care am avut parte ├«n nea╚Öteptatele mele experien╚Ťe ministeriale au, totu╚Öi, hazul lor, pe care mi-l amintesc cu o consistent─â nostalgie ╚Öi pe care le povestesc cu pl─âcere c├«nd se ive╚Öte ocazia.
Frica lui Putin jpeg
Homo mendax
Diversitatea ╚Öi amploarea capacit─â╚Ťilor noastre de a min╚Ťi, de a ne min╚Ťi, de a-i min╚Ťi pe ceilal╚Ťi, de a spune falsul, inten╚Ťionat sau nu, s├«nt uluitoare.
Richard M  Nixon and Leonid Brezhnev 1973 jpg
SALT în istorie
În urmă cu exact o jumătate de veac, în mai 1972, cele două superputeri ale Războiului Rece, SUA și URSS, au făcut un pas important și trudit din plin spre dezarmare sau, mai degrabă, spre controlul înarmărilor.
646x404 jpg
Taxe și impozite mai mari? Nu înainte de a lupta, pe bune, cu evaziunea
├Än legisla╚Ťia fiscal─â s├«nt multe exemple de tratamente preferen╚Ťiale.
Iconofobie jpeg
De ce m-a enervat Churchill
Curajul nu se opune a╚Öadar numai la╚Öit─â╚Ťii. Aceasta din urm─â reprezint─â forma absolut─â de e╚Öec al lui, de abdicare a individului de la conduita b─ârb─âteasc─â.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Toxic (adică nașpa)
Dic╚Ťionarele noastre nu au ├«nregistrat ├«nc─â sensurile figurate al adjectivului ÔÇ×toxicÔÇŁ, de╚Öi acestea s-au r─âsp├«ndit foarte mult ├«n ultima vreme ├«n mass-media ╚Öi ├«n comunicarea curent─â, fiind bine reprezentate ├«n spa╚Ťiul online.
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
Experien╚Ťe culinare norvegiene
Povestea asta cu cantina se desf─â╚Öoar─â ├«n spa╚Ťii deschise, care comunic─â direct cu holurile largi, ├«n edificii cu ferestre imense sau cu pere╚Ťi practic de sticl─â, cre├«nd o senza╚Ťie de deschidere ╚Öi de libertate,
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Grand Chess Tour din nou în România. Merită bucureștenii așa un turneu?
La ┼čah nu po┼úi s─â urli, s─â ├«njuri, s─â acuzi arbitrul ┼či s─â pretinzi c─â pe Levon Aronian, de exemplu, nu ├«l cheam─â a┼ča, c─â a folosit ├«n mod fraudulos numele, culorile de pe cravat─â ┼či blazonul familiei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Podul de piatr─â
Nep─âsarea fa╚Ť─â de reguli, cutume, tradi╚Ťii sau istorie pare s─â fie ea ├«ns─â╚Öi un adev─ârat specific local pe la noi.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Garguie, himere, c─âp─â╚Ť├«ni
Empatia func╚Ťioneaz─â doar cu viii. Cu mor╚Ťii, arareori e omul zilei empatic, iar cu cei mor╚Ťi demult, chiar deloc!
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Pacientul rus
Rusia e tratat─â diferit, ├«ns─â tratamentul acesta e similar cu acela aplicat unui locatar de bloc care amenin╚Ť─â s─â dea foc la butelie.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Către ieșirea din ipocrizie
Administra╚Ťia de la Washington a f─âcut eforturi majore pentru a evita scurgerile de informa╚Ťii cu privire la dimensiunile reale ale sprijinului pe care ├«l ofer─â ucrainenilor.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Îngrijorări de Noaptea Muzeelor
E alternativa smart la ieșirea prin cluburi și discoteci.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Stupori alimentare
Urm─âresc de mult, cu aten╚Ťie, ÔÇ×bibliografiaÔÇŁ nutri╚Ťioni╚Ötilor profesioni╚Öti ╚Öi, pe urmele cet─â╚Ťeanului turmentat care ├«ntreba mereu cu cine s─â voteze, ├«ntreb ╚Öi eu, timid, dar tenace: ÔÇ×Eu ce s─â m─ân├«nc? Ce s─â beau? Cum s─â aleg dieta optim─â?ÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
Unde-s gîlcevile de altădată?
Unde sînt certurile de odinioară precum cele dintre Ponta și Antonescu, care au condus la ruperea USL-ului?
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Miori╚Ťa woke
Ca orice protestatar respectabil, ╚Öi miori╚Ťa original─â se simte ignorat─â, a╚Öa c─â ÔÇ×iarba nu-i mai place, gura nu-i mai taceÔÇŁ.
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat jpeg
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat
Pentru prima oară de la nașterea SUA, o femeie avea să conducă Departamentul de Stat.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Libertatea de exprimare ├«ntre tirani, manipulatori, naivi, mizantropi ╚Öi echidistan╚Ťi
Romanul lui Vodolazkin și cartea lui Procopius din Caesarea dezvăluie, fiecare în felul său, modul în care se scrie istoria.
Iconofobie jpeg
Un menu european
Natura profund─â, intim─â, a fiin╚Ťei filologului fusese iremediabil r─âscolit─â, devastat─â chiar.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Celebrul ÔÇ×SuplementÔÇŁ
E remarcabil─â ├«mbog─â╚Ťirea substan╚Ťial─â a bibliotecii digitale a Institutului de Lingvistic─â ╚Öi Istorie Literar─â ÔÇ×Sextil Pu╚ÖcariuÔÇŁ din Cluj.
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
Acele lucruri inefabile care te fac să te îndrăgostești
S├«nt la etapa na╚Ťional─â a Olimpiadei de Lectur─â ca Abilitate de Via╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Oameni ca Jose Mourinho sau Ronnie OÔÇÖSullivan au ├«nceput s─â pl├«ng─â. Ce se ├«nt├«mpl─â?
Cu Ronnie e despre recorduri, nu-l credeţi că nu-i pasă! A egalat numărul maxim de titluri mondiale. Asta face un pic de apă în ochi.
Alb ╚Öi negru ÔÇô interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la ╚Öah, oponent al regimului Putin jpeg
Alb ╚Öi negru ÔÇô interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la ╚Öah, oponent al regimului Putin
ÔÇ×Doar victoria Ucrainei ╚Öi distrugerea total─â a ma╚Öinii de r─âzboi a lui Putin pot aduce pacea, at├«t pentru Ucraina, c├«t ╚Öi pentru estul Europei sau pentru Europa ├«ntreag─â ╚Öi, de fapt, pentru ├«ntreaga lume.ÔÇŁ

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.