Schengen ori moartea!!!

Publicat în Dilema Veche nr. 363 din 27 ianuarie - 2 februarie 2011
Liderii contextuali de opinie  Textul cu Regele jpeg

C├«ndva pe la ├«nceputul anului 2010, m─â ├«nt├«lnesc cu o coleg─â din Bulgaria ┼či sporov─âim. Coleg─â de ONG ├«n domeniul politicilor europene ÔÇô ei au ceva similar Centrului Rom├ón de Politici Europene, doar c─â e mai vechi. ┼×i colega din Bulgaria m─â ├«ntreab─â dac─â avem de g├«nd s─â facem ceva legat de aderarea la spa┼úiul Schengen. I-am m─ârturisit c─â nu m─â g├«ndisem, la urma urmei mai nimeni nu ┼čtia atunci ce se face ├«n leg─âtur─â cu Schengen, ┼čtiam a┼ča vag c─â Rom├ónia ├«┼či propusese s─â adere c├«ndva prin prim─âvara anului viitor. Adic─â acum. Cele dou─â ┼ú─âri s├«nt legate de facto ├«n procesul de aderare, deci colegii din Bulgaria au ob┼úinut finan┼úare pentru un proiect comun de monitorizare: urma s─â facem o metodologie comun─â ┼či s─â vedem ce au f─âcut cele dou─â guverne. Vom face conferin┼úe de pres─â? m-a ├«ntrebat. Nu cred s─â fie mare interes, am zis dup─â ce am v─âzut metodologia: nu vom rupe gura t├«rgului cu cifre despre puncte de trecere a frontierei, sisteme informatice ┼či legi foarte tehnice ce urmau a fi adoptate. Din partea noastr─â, de proiect urma s─â se ocupe colegul meu Ciprian Ciucu. Asta era atunci. 

Acum situa┼úia arat─â cam a┼ča. De vreo dou─â luni aproape orice telefon pe care ├«l primesc de la ziari┼čti rom├óni sau str─âini are leg─âtur─â cu Spa┼úiul Schengen. Ciprian a devenit cel mai mare specialist independent ├«n aderarea la Schengen. Pentru c─â e ┼či singurul din Rom├ónia care s-a ocupat independent ├«n mod temeinic de subiect. Deci ave┼úi ┼čanse mari s─â da┼úi de el pe la televizor, portaluri de ┼čtiri ┼či ziare, vorbind despre asta. De unde p─ârea o plictico┼čenie de subiect, acum Schengen ne m─ân├«nc─â energia ┼či timpul. ┼×i de unde p─ârea o chestiune tehnic─â, acum s├«ntem toca┼úi cu ├«ntreb─âri ├«n cheie politic─â: Ce are Europa cu noi? Cine e de vin─â? Ce spune asta despre noi? Dar despre UE? 

Evolu┼úia subiectului Schengen este pentru mine un exemplu fascinant de psihologie colectiv─â. De la indiferen┼ú─â, acum un an, la pasiune ne┼ú─ârmurit─â. Subiectul a trecut din ograda tehnicalit─â┼úilor ├«n zona identit─â┼úii de grup. S├«ntem iar ÔÇ×noiÔÇť vs ÔÇ×eiÔÇť. ÔÇ×NoiÔÇť s├«ntem ├«ntr-un fel precis pe care fiecare ├«l ┼čtie bine, fiecare dintre noi s├«ntem speciali┼čti ├«n cum s├«ntem ÔÇ×noiÔÇť. Pentru unii ÔÇ×noiÔÇť s├«ntem neserio┼či ┼či nu am f─âcut ce trebuie ┼či nici nu merit─âm s─â intr─âm ├«n Schengen. Pentru al┼úi ÔÇ×noiÔÇť, s├«ntem ni┼čte victime ale marilor puteri, care ├«ncearc─â s─â ne dea o lec┼úie. Pentru unii, B─âsescu e de vin─â. Pentru al┼úii, B─âsescu se ┼úine drept ┼či ne ap─âr─â demnitatea na┼úional─â. 

Cine are dreptate? E greu s─â spui, ├«n pove┼čtile cu ÔÇ×noi vs eiÔÇť dreptatea iese cu capul spart. A┼ča c─â putem m─âcar s─â revenim la fapte. Iar faptele s├«nt a┼ča. Rom├ónia a ├«ndeplinit criteriile strict tehnice de aderare. Ciprian Ciucu a lansat s─âpt─âm├«na aceasta raportul final al proiectului, care ia ├«n calcul ┼či rezultatele echipelor de exper┼úi care au evaluat Rom├ónia ├«n decembrie 2010. Rapoartele s├«nt pozitive. Cutumiar vorbind, Consiliul UE pe afaceri interne ar trebui s─â accepte opinia exper┼úilor pe care el i-a trimis ├«n misiune de evaluare. Dar cum s-a pronun┼úat deja c─â Rom├ónia nu e preg─âtit─â, Fran┼úa a ales s─â cear─â mai mult timp pentru a studia raportul. O modalitate de a am├«na votul propriu-zis: Fran┼úa nu ar putea vota pentru aderarea Rom├óniei la Schengen dup─â ce a spus ce a spus, dar nici nu se face s─â respingi prin vot politic un raport care spune c─â tehnic vorbind s├«ntem ├«n regul─â. Pe de alt─â parte, Bulgaria are un raport negativ: guvernul bulgar a ├«ncercat s─â tri┼čeze la securizarea grani┼úei terestre cu Turcia ┼či exper┼úii s-au prins. Dac─â ar fi cazul s─â se voteze formal, aderarea Bulgariei ├«n acest moment poate fi respins─â cu argumente tehnice. Doar c─â Rom├ónia nu poate adera f─âr─â Bulgaria. ┼×i nici nu cred c─â am vrea. ├Än primul r├«nd c─â acordul privind aderarea e unul comun, chiar pe aceea┼či foaie de h├«rtie. Dar asta e cea mai mic─â dintre probleme. Dac─â ar intra Rom├ónia, ┼či nu Bulgaria ar ├«nsemna ca noi s─â securiz─âm la standarde Schengen grani┼úa cuÔÇŽ Bulgaria. Ceea ce ar fi deosebit de stupid: s─â cheltuim bani pentru o grani┼ú─â care oricum se va desfiin┼úa de facto peste un an sau doi, c├«nd ┼či Bulgaria va rezolva problema ┼či ni se va al─âtura. Deci, logic e s─â-i mai a┼čtept─âm un pic pe bulgari, chiar dac─â ar fi fost s─â intr─âm de unii singuri acum. Doar c─â ce e logic din punct de vedere tehnic nu e logic ├«n g├«ndirea de tip ÔÇ×noi vs eiÔÇť: dac─â intrarea ├«n Schengen ├«n martie 2011 ┼úine de m├«ndria na┼úional─â, atunci e musai s─â intr─âm acum, nu? 

Una peste alta, cel mai probabil nu va fi nici un vot acum, discu┼úia se va am├«na pe motivul tehnic c─â bulgarii mai au chestii de f─âcut. Desigur, asta face bine la orgoliul na┼úional: noi s├«ntem ├«n regul─â ┼či le-am luat ┼či fa┼úa la bulgari. 

Acum s─â revenim la Fran┼úa. Ce i-a c─â┼čunat Parisului? Nu am un r─âspuns, iar oameni de obicei foarte bine informa┼úi par ┼či ei s─â speculeze, mai degrab─â dec├«t s─â ┼čtie sigur. Adev─ârul este c─â Fran┼úa a f─âcut o figur─â lamentabil─â. ┼×i nu spun asta pentru c─â s├«ntem ÔÇ×noiÔÇť vs francezii. De pild─â, nu spun c─â Olanda a f─âcut o figur─â lamentabil─â, de┼či Olanda se opune ┼či ea (nu a semnat scrisoarea franco-german─â, dar a spus-o) ader─ârii Rom├óniei la Schengen pentru c─â avem probleme cu corup┼úia. Este corect? Nu ┼čtiu. Ce ┼čtiu e c─â ar fi trebuit s─â ne a┼čtept─âm. Am intrat ├«n UE cu acel mecanism de verificare pe justi┼úie. De care ne-am cam b─âtut joc, pe logica: acum s├«ntem membri UE, nu mai ave┼úi ce ne face. Am tot scris despre asta, despre modul ├«n care Parlamentul blocheaz─â dosare, despre cum Guvernul T─âriceanu a ├«ncercat imediat dup─â ianuarie 2007 s─â desfiin┼úeze institu┼úiile ├«n care UE investise at├«ta. Totul ├«n ideea c─â, gata, ne-am v─âzut cu sacii ├«n c─âru┼ú─â, nu mai ave┼úi ce s─â ne face┼úi. Ei, uite c─â au! Avem nevoie de votul lor pentru a intra ├«n Schengen. Dar, sta┼úi pu┼úin, ne r─â┼úoim noi, nu e drept, corup┼úia nu era criteriu pentru Schengen. Dar, sta┼úi pu┼úin, ┼či voi ne-a┼úi tras pe sfoar─â ┼či nu a┼úi f─âcut ce a┼úi promis, acum ne trage┼úi de urechi ┼či ne spune┼úi s─â facem cum am promis ├«n ce prive┼čte Schengen? Cum a┼úi devenit voi rom├ónii at├«t de paroli┼čti ├«n ce prive┼čte subiectul Schengen, ┼či doar ├«n ce prive┼čte subiectul Schengen? Cam acesta este dialogul mental care se poart─â acum ├«ntre Rom├ónia ┼či ┼ú─ârile din UE care mereu ne-au presat pe subiectul corup┼úie, cum e Olanda. Ei bine, cine are dreptate aici? Ce e corect ┼či ce e incorect? Astea fiind spuse, nu pot s─â m─â sup─âr pe Olanda: ei ne-au spus mereu p─ârerea lor ├«n ce prive┼čte corup┼úia din Rom├ónia, au fost ┼či pe punctul de a bloca aderarea Rom├óniei la UE din acela┼či motiv. Olanda a fost coerent─â ┼či consistent─â pe subiect. Nu ├«ns─â ┼či Fran┼úa. Parisul a fost capitala care a spus ├«n 2004 c─â nu e a┼ča mare bai cu corup┼úia din Rom├ónia, pentru ca acum s─â se trezeasc─â c─â este. Ba chiar, corup┼úia a fost ultima tem─â cu care au vrut s─â blocheze intrarea ├«n Schengen, prima dat─â au fost romii, apoi Republica Moldova ┼či abia apoi corup┼úia. A fost evident o c─âutare de pretexte, cuiul lui Pepelelea ÔÇô cum ├«i spune Ciprian Ciucu. Deci, nu cred ├«n buna credin┼ú─â a Fran┼úei pe subiectul corup┼úiei de aici, vom afla poate la un moment dat mai multe am─ânunte. 

Acestea s├«nt ni┼čte fapte. Pune┼úi-le dumneavoastr─â ├«n logic─â de ÔÇ×noi vs eiÔÇť dup─â cum v─â las─â inima pe fiecare.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

Adevarul.ro

image
├Änchisoare pe via┼ú─â ├«n┬áMarea Britanie pentru ┼čoferii care produc accidente mortale. ├Än ce condi┼úii se aplic─â pedeapsa maxim─â
Marea Britanie introduce pedeapsa cu ├«nchisoarea pe via┼ú─â pentru ┼čoferii care ucid, ├«n cadrul unei ample reforme a justi┼úiei care a intrat duminic─â ├«n vigoare, potrivit informa┼úiilor publicate de BBC.
image
O t├ón─âr─â ┼či-a dorit o noapte de vis ├«n compania unui ÔÇ×Don JuanÔÇŁ. Idila s-a transformat ├«n co┼čmar
O t├ón─âr─â care credea c─â va tr─âi o noapte de vis al─âturi de un a┼ča-zis ÔÇ×Don JuanÔÇŁ s-a trezit a doua zi ca dintr-un co┼čmar. B─ârbatul a fost condamnat pentru faptele sale.
image
Imagini din patiseria Paul din mall Promenada ├«nchis─â de ANPC din cauza mizeriei ┼či a alimentelor expirate VIDEO
O echipa din Comisariatul pentru Protec┼úia Consumatorilor din Municipiul Bucure┼čti a constatat un mod defectuos ├«n desf─â┼čurarea activit─â┼úii Patiseriei/cofet─âriei Paul, care oferea spre consum produse care pot pune ├«n pericol via┼úa ┼či s─ân─âtatea consumatorilor.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.