Salv─âm forturile Bucure┼čtiului? (I)

Publicat în Dilema Veche nr. 582 din 9-15 aprilie 2015
Salv─âm forturile Bucure┼čtiului? (I) jpeg

ÔÇô cum s-a ales Capitala cu ni┼čte cet─â┼úi de care nu ┼čtim ÔÇô

George Teodorescu este o figur─â pitoreasc─â aÔÇŽ Chi┼čin─âului. Este un rom├ón-american, a c─ârui familie a evadat din Rom├ónia lui Ceau┼čescu ├«n copil─âria sa, a crescut ├«n Detroit ┼či New York, iar acum este ┼čeful reprezentan┼úei unei firme americane de avocatur─â ├«n Republica Moldova. Toat─â lumea bun─â ├«l ┼čtie pe George la Chi┼čin─âu ┼či el are c├«te o poveste pentru fiecare. E pasionat de istorie, mai ales de cea militar─â, ┼či bate regiunea ÔÇô Moldova, Rom├ónia, Ucraina ÔÇô ├«n c─âutare de locuri de b─ât─âlie bune de cercetat. ├Äntr-una dintre conversa┼úiile noastre mi-am dat seama c─â ┼čtie o poveste despre Bucure┼čti de care eu habar nu aveam. Avem o comoar─â l├«ng─â noi de care nu ┼čtim. ┼×i ar trebui s─â facem ceva pentru ea.  

Cum a┼úi descoperit forturile Bucure┼čtiului? 

Prima data am citit pe Wikipedia despre ele. C─âutam lucruri despre infrastructura din Primul R─âzboi Mondial, e o pasiune a mea. Am umblat prin tran┼čeele de la Oituz, mi-am f─âcut veacul pe acolo ┼či la un moment dat m─â ├«ntrebam dac─â exist─â a┼ča ceva ┼či pentru Bucure┼čti. ┼×i pe Wikipedia am citit prima dat─â c─â Rom├ónia a avut un sistem de fortifica┼úii ┼či apoi am tot c─âutat informa┼úii. Acest sistem a fost construit de Carol I, care a fost ofi┼úer de artilerie ├«n armata prusac─â, era din bran┼č─â. Dup─â R─âzboiul de Independen┼ú─â s-a sim┼úit acut nevoia de a avea o infrastructur─â militar─â. S─â nu uit─âm c─â, dup─â r─âzboi, ru┼čii au luat sudul Basarabiei, s-a pus problema unei rezisten┼úe armate ├«mpotriva ┼úari┼čtilor. Chiar s-a pus problema ca regele s─â se retrag─â spre Oltenia cu armata.

Ne-au luat sudul Basarabiei ┼či ne-au dat Dobrogea la schimb. Deci ideea era s─â ne ap─âr─âm de Rusia de acum ├«nainte. 

Da, asta ├«n primul r├«nd. Dar mai exista ┼či o alt─â ┼úar─â care atunci era v─âzut─â ca poten┼úial inamic: Austro-Ungaria. Exista problema Transilvaniei, exista un anumit stres legat de austrieci, atenuat dup─â tratatul secret din 1883. Problema mare r─âm├«nea Rusia. 

Asta era moda militar─â atunci, ap─ârarea ora┼čelor cu forturi ┼či baterii de artilerie? 

Da. Era ultimul trend. Artileria evolua rapid, era ├«n plin─â revolu┼úie industrial─â. Fortifica┼úiile de tip vechi, cetate, de tip Vauban, erau dep─â┼čite. 

Cum e cea de la Alba Iulia. 

Exact, cea de la Alba Iulia e una dintre cele mai impresionante fortifica┼úii de tip Vauban. Acestea erau ├«ns─â dep─â┼čite. ├Än schimb, un sistem de forturi ┼či baterii, care nu erau legate ├«ntre ele prin ziduri, cum e la Alba Iulia, ├«ns─â f─âc├«nd un sistem de unghiuri de tragere, se putea ap─âra ├«n foc ├«ncruci┼čat c├«mpia din fa┼ú─â p├«n─â la aproximativ zece kilometri. ├Än acest context, Guvernul rom├ón ┼či regele Carol decid s─â fac─â o comisie, care s-a uitat la mai multe modele din Europa ┼či, ├«n final, a decis s─â ├«l contacteze pe un general faimos ├«n acea epoc─â, generalul belgian Henri-Alexis Brialmont. Regele Carol ├«l cuno┼čtea personal ┼či i-a scris ca s─â-l invite ├«n Rom├ónia. Generalul Brialmont vine prin 1883, ├«ns─â se isc─â un mic scandal diplomatic. Belgia era o ┼úar─â neutr─â, iar implicarea unui general belgian ├«n fortificarea Rom├óniei putea fi v─âzut─â ca un act inamic. A fost un scandal interesant, ├«n care Austro-Ungaria a pus presiune pe autorit─â┼úile belgiene s─â ├«l treac─â ├«n rezerv─â ÔÇô ceea ce s-a ┼či ├«nt├«mplat. Rom├ónia a ripostat ├«n sprijinul generalului, amenin┼ú├«nd cu ├«nchiderea pie┼úei rom├óne pentru produsele belgiene, iar Guvernul belgian cedeaz─â ┼či generalul este rechemat ├«n serviciu activ. Pentru a elimina problema, acesta ├«┼či ia o vacan┼ú─â ├«n ideea de a ajunge ├«n Germania, dar vine iar ├«n Rom├ónia. Unde e un fel de consultant, el a f─âcut planurile ini┼úiale, care au fost modificate de o comisie de arhitec┼úi ┼či militari rom├óni. A proiectat s─â fie 18 forturi, la patru kilometri, a┼čezate circular ├«n jurul Bucure┼čtiului, ├«ntr-un cerc cu circumferin┼úa de 70 de kilometri ┼či la fiecare doi kilometri, ├«ntre fiecare fort era o baterie de artilerie, pentru a asigura foc ├«ncruci┼čat din flancurile fiec─ârui fort. Planul original prevedea ┼či un nucleu fortificat ÔÇô numit r├ęduit ÔÇô pentru fiecare fort. Aceast─â centur─â defensiv─â era cam la ┼čapte kilometri de limita ora┼čului, pentru a-i asigura o protec┼úie sporit─â ├«n caz de asediu. 

Acum ni se par mai aproape dac─â ne uit─âm la numele lor: Otopeni, Mogo┼čoaia, Chitila. Pe vremea aceea erau mai departe de ora┼č.

Exact. Erau numerotate ├«n sensul acelor de ceas: fortul 1 Chitila, 2 Mogo┼čoaia, 3 Otopeni, 4 Tunari, 5 ┼×tef─âne┼čti, 6 Afuma┼úi ┼či a┼ča mai departe, merg├«nd ├«n sud spre fortul 13 Jilava ┼či ├«napoi spre Chitila, unde ultimul este fortul 18 Chiajna. Bateriile intermediare erau numerotate ┼či numite dup─â fortul imediat inferior. Dar ce era planificat nu s-a executat exact, p├«n─â la urm─â. Au fost doar patru forturi mari, de tip 1 sau 2. Acestea aveau un

, un fel de turn ├«nt─ârit ├«n centrul fortului, pentru a oferi un ultim punct de rezisten┼ú─â dac─â inamicul p─âtrundea ├«n incint─â. Restul forturilor, pentru motive pe care le voi explica mai t├«rziu, au fost f─âcute de tipul 3 sau 4, respectiv f─âr─â redut─â ┼či mai mici. Tunurile erau extrem de grele, aveau dedesubt un mecanism de ├«nc─ârcare ┼či de rotire, cu scripe┼úi, ┼či se roteau cu tot cu cupol─â. Garnizoana total─â pentru toate forturile ┼či bateriile urma s─â fie de 33.000 de solda┼úi. Unele dintre forturile mai mari trebuiau s─â aib─â cam 500 de solda┼úi, de artilerie. Fiecare fort avea cazarm─â, erau ├«nc─âlzite ┼či ventilate, se mai v─âd, pot fi vizitate. 

Deci ├«n 1883 se ia decizia de a le construi, c├«t dureaz─â ┼či c├«t cost─â? 

Oficial, construc┼úia dureaz─â 11 ani, ├«ncepe ├«n 1884 ┼či se termin─â ├«n 1895. ├Äns─â lucr─ârile au continuat p├«n─â ├«n 1903. Ce s-a terminat p├«n─â ├«n 1895 a fost infrastructura. Lucr─ârile de ├«nc─âlzire, de drenaj, de montare a tunurilor au durat mai mult, p├«n─â ├«n 1903. Costurile au fost o problem─â mare. Devizele au tot crescut, p├«n─â la urm─â a fost un total de 85 de milioane de lei. Dac─â vre┼úi o referin┼ú─â, era de trei ori bugetul anual al armatei. Dac─â ne g├«ndim c─â bugetul armatei acum este undeva la dou─â miliarde de euro, ne putem imagina propor┼úiile. 

A┼č zice c─â e mai mult, de fapt, pentru c─â pe vremea aceea bugetul armatei era mult mai mare ca propor┼úie ├«n bugetul ┼ú─ârii ┼či ├«n PIB, statul era mult mai restr├«ns ┼či armata era mai important─â ca pondere. 

Da, e corect. ┼×i pe vremea aceea toate statele din zon─â investeau masiv ├«n armament performant. Era o curs─â a ├«narm─ârii. Care, de altfel, a ├«mpins c├«teva state din jurul Rom├óniei ├«n faliment. Imperiul Otoman a intrat ├«n faliment ├«n 1876, Serbia ┼či Grecia au intrat ├«n faliment ├«n 1893, iar bulgarii au venit foarte aproape de faliment ├«n 1900. Toate din cauza acestor cheltuieli militare. Rom├ónia a evitat falimentul ┼či e important s─â zicem c─â, ├«n timp ce construia aceste fortifica┼úii la Bucure┼čti, Rom├ónia construia ┼či linia fortificat─â Foc┼čani-N─âmoloasa-Gala┼úi, o a doua lucrare de infrastructur─â militar─â de anvergur─â, ├«ndreptat─â ├«mpotriva Rusiei. S-a f─âcut un ├«mprumut pentru a avea bani de construc┼úii. Plus c─â toate aceste forturi ┼či baterii erau legate ├«ntre ele printr-un drum, deci toate s├«nt acum la maximum o sut─â de metri de ┼čoseaua de centur─â. 

Ce ┼čtim noi ast─âzi c─â ┼čoseaua de centur─â a Bucure┼čtiului provine din drumul de leg─âtur─â ├«ntre aceste forturi. 

Este fix drumul de leg─âtur─â ├«ntre ele. Mai erau legate ┼či cu o cale ferat─â, care s-a construit pentru a se aduce muni┼úie ┼či care ├«nc─â exist─â. Planul ini┼úial cuprindea ┼či un zid suplimentar ├«n spatele forturilor, care nu s-a mai f─âcut. Par┼úial din lips─â de bani, par┼úial pentru c─â deja ├«ncepeau s─â apar─â dubii, se ├«nt├«mplau lucruri care f─âceau ca acest sistem de fortifica┼úii s─â fie dep─â┼čit de tehnologia militar─â, chiar ├«n timp ce era construit.

Mi-a┼úi spus, ├«ntr-o discu┼úie anterioar─â, c─â generalul belgian ├«ncepuse s─â aib─â dubii. De ce? 

├Äntre anii 1886 ┼či 1888, c├«nd efectiv la noi se construia deja, ├«n Fran┼úa ┼či ├«n Germania fuseser─â ni┼čte experimente militare cu un nou tip de exploziv ┼či de armament. Se inventase o substan┼ú─â exploziv─â foarte puternic─â, se numea melinit─â ┼či se experimenta cu un tip de obuze numite obuze-min─â sau obuze-torpil─â. Obuze care erau mult mai mari dec├«t ceea ce exista, plus c─â nu explodau la impact ca acelea clasice, ci aveau un detonator. Erau foarte grele, loveau obiectivul ┼či, prin greutatea lor, ├«l penetrau par┼úial ┼či apoi explodau, deci erau mult mai distructive. La un moment dat, generalul Brialmont scrie un mesaj ├«n care explic─â c─â, ├«n urma acestor informa┼úii ÔÇô nu se ┼čtia cert, nu fuseser─â testate ├«n lupt─â noile tehnologii ÔÇô, forturile ar trebui schimbate, ┼či cele din Fran┼úa ┼či din Belgia, nu doar ale noastre, c─â ar trebui s─â fie forturi mai mici, construite mai ad├«nc ├«n p─âm├«nt, care s─â aib─â bolta de sus┼úinere mai groas─â. Mai multe sfaturi care au modificat planul final al forturilor. Cum spuneam, trebuiau s─â fie 18 forturi cu r├ęduit, au r─âmas doar patru. Deci Rom├ónia a ┼úinut cont de aceste sfaturi ┼či ├«ntr-un fel a fost un noroc, pentru c─â sfaturile veneau ├«n ├«nt├«mpinarea grijilor lui Carol I, care se ocupa personal de proiect ┼či care ├«┼či d─âduse seama c─â toate costurile intraser─â ├«ntr-o spiral─â, deci sfatul a ajutat s─â se mai reduc─â din costuri. Dup─â cele patru forturi f─âcute la specifica┼úiile originale, restul au fost f─âcute mai mici, mai compacte. 

Cum s-a f─âcut dotarea cu artilerie? 

Aici a fost foarte scump. Cupolele ┼či tunurile trebuiau s─â fie cump─ârate din str─âin─âtate ┼či instalate cu ajutorul speciali┼čtilor str─âini. Erau c├«teva companii care le produceau. A devenit o chestiune extrem de sensibil─â care dintre aceste companii c├«┼čtiga contractul. Pe atunci, poate ┼či acum, industria de armament putea dicta politica ┼ú─ârii-mam─â fa┼ú─â de alte state. Cu toate c─â au fost depuse mai multe oferte, realit─â┼úile politice au f─âcut ca alegerea s─â se reduc─â la companii franceze sau germane. P├«n─â la urm─â, Rom├ónia a ├«mp─âr┼úit comanda ├«ntre ele, ca s─â nu-i supere nici pe unii, nici pe al┼úii. Astfel, majoritatea cupolelor au fost instalate de firme franceze ÔÇô Schneider-Creusot, Ch├ótillon-Commentry, Saint-Chamond ÔÇô cu toate c─â compania german─â Grunsonwerke a primit o mic─â comand─â. Tunurile grele au fost comandate ├«n mare parte de la Krupp, ┼či armamentul a inclus ┼či tunuri franceze Hotchkiss cu tragere rapid─â.

În 1914 începe războiul. Care a fost efectul construirii lor?

Aici ├«ncep ┼či problemele. O parte din fortifica┼úiile din sud-est nu aveau ├«nc─â tunurile montate.  ├Än 1914, Rom├ónia avea patru lucr─âri de infrastructur─â foarte serioase. Fortifica┼úiile de pe centura Bucure┼čtiului, linia fortificat─â Foc┼čani-N─âmoloasa-Gala┼úi, f─âcut─â ├«mpotriva ru┼čilor, ┼či dou─â capete de pod fortificate pe cealalt─â parte a Dun─ârii. Fluviul era folosit ca un obstacol natural ┼či se ├«ncerca ap─ârarea la poduri. Primul era capul de pod de la Cernavod─â, pe partea cealalt─â a Dun─ârii era o fortifica┼úie foarte puternic─â, iar ├«n sud, dup─â primirea Cadrilaterului, exista capul de pod de la Turtucaia. 

├Än 1914, armata german─â invadeaz─â Belgia, ├«n drum spre Paris. Iar ora┼čele belgiene s├«nt fortificate ├«n mod similar cu Bucure┼čtiul, de acela┼či general Brialmont. Belgienii rezist─â eroic, ├«ns─â germanii aduc ni┼čte tunuri-surpriz─â, pe care nimeni nu le v─âzuse p├«n─â atunci. Inclusiv acele tunuri uria┼če numite

, Krupp a f─âcut numai 12 asemenea tunuri. Ce s-a ├«nt├«mplat a fost destul de groaznic, solda┼úii belgieni au fost lua┼úi prin surprindere. Aceste tunuri tr─âgeau cu obuze cu melanit─â aveau ┼či o raz─â de tragere mai mare dec├«t tunurile din fortifica┼úii. Deci nem┼úii puteau s─â distrug─â u┼čor forturile de la distan┼ú─â.  

Rom├ónia investise deci sume enorme ├«n ni┼čte forturi care ├«n Belgia se dovedesc aproape inutile. Ce decizie dramatic─â va lua Guvernul nostru ve┼úi afla s─âpt─âm├«na viitoare. Tot atunci ├«l vom ├«nso┼úi pe George Teodorescu ├«ntr-un tur al forturilor a┼ča cum exist─â ele ├«n prezent ┼či vom discuta despre cum le-am putea salva. Nu pierde┼úi episodul urm─âtor.  

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
Paguba unor rom├óni care ┼či-au rezervat vacan┼úe ├«n Grecia. ÔÇ×O voce r─âstit─â a spus c─â doar turi┼čtii din Rom├ónia fac astaÔÇŁ
Mai mul┼úi rom├óni care voiau s─â-┼či rezerve vacan┼úa ├«n Grecia au fost victimele unor escroci. Acum, turi┼čtii au pierdut sute ┼či chiar mii de euro pe care e posibil s─â nu-i mai recupereze.
image
Disput─â ├«ntr-o gr─âdini┼ú─â f─âcut─â cu banii statului ungar: ÔÇ×Pot veni ┼či copii rom├óni, dar educa┼úia va fi ├«n maghiar─âÔÇŁ
Biserica Reformat─â a construit ├«n Huedin (jude┼úul Cluj) o gr─âdini┼ú─â cu predare ├«n limba maghiar─â. Un reprezentant al bisericii a precizat c─â gr─âdini┼úa a fost construit─â cu sprijin din partea┬á statului ungar, dar c─â va primi ┼či copii rom├óni.
image
Noi obligaţii pentru munca part-time: Angajaţii depun declaraţii în fiecare lună. Cât li se reţine din venit. Exemple de calcul
Ministerul Finanţelor a pus în dezbatere publică un proiect de ordin prin care aprobă normele de aplicare a taxării muncii part-time la fel ca pentru munca cu normă întreagă.

HIstoria.ro

image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau me╚Öte╚Öugari des─âv├ór╚Öi╚Ťi ├«n prelucrarea metalelor, armele f─âurite de fierarii daci fiind formidabile ╚Öi letale. Ateliere de fier─ârie erau ├«n toate a╚Öez─ârile, multe f─âc├ónd unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un me╚Öter priceput putea foarte u╚Öor s─â fac─â ╚Öi arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediat─â timp de zece ani ╚Öi apoi cucerit─â de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii R─âzboiului Troiei ar fi fost, conform ÔÇ×IliadeiÔÇŁ, r─âpirea Elenei, cunoscut─â drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus ╚Öi a Ledei.