Să pîrjolim pămînturile prin noi înşine!

Publicat în Dilema Veche nr. 484 din 23-29 mai 2013
Să pîrjolim pămînturile prin noi înşine! jpeg

Titlu pe ziare.com: „Premieră: Proiect al lui Băsescu, susţinut de PNL“. Foarte bine – îmi zic –, avem nevoie de proiecte bipartizane. Ia să văd despre ce este vorba. Este vorba despre o prostie.

Preşedintele Băsescu propune crearea unei agenţii de stat care să aibă drept de prim cumpărător pentru terenurile agricole. De ce avem nevoie de aşa ceva? Spune preşedintele: „Dacă tot ne place să spunem că nu ne vindem ţara, aş vrea să văd că românii nu-şi vînd pămîntul. (...) Categoric, statul are obligaţia să creeze o agenţie care să aibă dreptul de prim cumpărător cînd proprietarii doresc să-şi vîndă pămîntul. Este – cred eu – o soluţie care să prevină scăparea de sub control a producţiei agricole.“

Bun, deci, de aici, înţelegem că rostul unei asemenea agenţii ar fi unul dublu: să nu cumva să cumpere străinii pămînt şi să nu scăpăm de sub control producţia agricolă. Mă voi întoarce la cele două obiective. Ziare.com îl întreabă pe vicepreşedintele PNL, Dan Motreanu – fost ministru al Agriculturii – ce părere are despre idee. O găseşte binevenită şi spune că va depune un proiect de lege. El are detalii despre obiective: „Dacă vom vinde o parte a terenurilor, cu siguranţă că nu vom putea crea acest capital românesc şi acea clasă de mijloc în mediul rural. (...) E o problemă cu această posibilitate a cetăţenilor străini de a cumpăra terenuri începînd de la 1 ianuarie 2014, pentru că România este decapitalizată, fermierul român este decapitalizat, iar terenul este destul de ieftin. Costă undeva la 1000 de euro necomasat, poate ajunge la 3000 de euro dacă sînt suprafeţe mai mari, de 30-40-50 de hectare. Dar aşa, dacă ai două-trei hectare, mai mult de 1000-1200 de euro nu primeşti, ceea ce duce la posibilitatea achiziţionării rapide de către cetăţenii străini, care evident că au o grămadă de bănci în spate. În Olanda, cu doi ani în urmă, s-a constituit un fond de sprijinire a fermierilor care vor să cumpere terenuri în alte ţări.“ Întrebat cît ar costa, Motreanu spune că undeva la 1,5 miliarde de euro. Reporterul îi spune că Vasile Blaga consideră ideea socialistă, la care Motreanu răspunde: „Nu e adevărat, aşa fac olandezii.“

Bun, să le luăm pe rînd. Salut atenţia pentru agricultura de mijloc. Este ce tot încercăm să spunem la CRPE, din 2009 încoace. Avem un proiect special, care studiază agricultura de mijloc şi asocierea, fiind finanţat de Fundaţia Româno-Americană. Acum cîţiva ani, cînd am început să împingem subiectul, singura preocupare a statului era doar producţia la hectar şi fermele mamut, fără nici o atenţie la efectele sociale. Încet, se schimbă ţinta – împinşi de la spate şi de europeni –, începem să conştientizăm că e mai bine să ajutăm familiile de fermieri să intre pe piaţă, în loc să le plătim ajutoare sociale.

Dar nu înţeleg cum ajung ei la concluzia că agricultura de mijloc din România nu se dezvoltă din cauza străinilor. Au cerut, la intrarea în UE, perioadă de graţie prin care străinii nu puteau să cumpere teren în România. Deci, s-ar zice că avem o problemă trecută, creată de străinii care urmează să vină din 2014 încolo. Care e logica? Nu este. E doar acelaşi puseu protecţionist în căutare de noi argumente. Marii fermieri români (vorbim de mii de hectare) sînt panicaţi că vin olandezii şi vor cumpăra pămînt. Ce vor face olandezii cu pămîntul? De ce e asta o catastrofă? Or avea olandezii un fel de fetiş să deţină pămînt în Bărăgan, aşa, aiurea? De fapt, nu. Au tehnologie, capital şi pieţe, iar pămînt în interiorul UE e exact ce le trebuie. Un aranjament bun şi pentru olandezi, şi pentru România. În loc să importăm lalele din Olanda, am putea exporta lalele olandeze din România. Deci, care e baiul? Pentru ce ne luptăm cu străinii?

Referinţa lui Traian Băsescu la producţia agricolă scăpată de sub control e şi mai bizară. Adică ce vrem să prevenim? Vor produce olandezii atît de multe lalele încît vor muri românii de foame? Oare cum se descurcă Olanda, care produce puţine cereale şi o grămadă de lalele? Mănîncă olandezii bulbi în loc de pîine? Din punct de vedere economic, să produci cereale e păgubos – valoarea adăugată este mică. Să produci lalele e foarte deştept – valoarea adăugată e mare. Deci, olandezii importă cereale din ţările fraiere, şi vînd lalele ţărilor fraiere. Evident, folosesc laleaua ca pe o metaforă pentru agricultura sofisticată, nu faceţi un caz din ea. Ideea asta că trebuie să ţinem pămînturile pline de mărăcini, dar în proprietatea românilor, ca să nu murim de foame în viitor – e cu totul ridicolă.

Ce le lipseşte fermierilor mijlocii din România? Umblă fermierii români cu bani de cumpărat şi nu găsesc pămînt din cauza olandezilor hrăpăreţi? Mai degrabă e invers. Avem o grămadă de pămînt nelucrat, în căutare de cumpărători, de unde şi faptul că e ieftin. Iar în 2007, cînd am cerut excepţia, nu era atît de ieftin. Situaţia s-a degradat din cauza protecţionismului contra străinilor. Şi, cu toate că pămîntul e ieftin, nu-l cumpără nimeni. Problema nu e că e ieftin în sine, ci că nu există, de fapt, o piaţă a terenului agricol.

Fermierilor români le lipseşte accesul la piaţă. Fără acces la piaţă pentru pămîntul pe care deja îl au, e irelevant cît costă pămîntul pe care nu îl au. Săptămîna trecută, am moderat o întîlnire între asociaţii de fermieri, oficiali şi reprezentanţi ai marilor lanţuri de supermarketuri. Pentru a vinde acolo, fermierii au nevoie de asociere pentru prelucrare, sortare şi contractare. Colegele mele Alexandra Toderiţă şi Cornelia Alboiu au publicat date culese din 300 de ferme, de unde se vede că rata de contractare e dezastruoasă – cu alte cuvinte, 90% dintre ei vînd în afara unor contracte formale. Preţurile fluctuează masiv, pe termen scurt, şi concurenţa funcţionează cam aşa: anul acesta s-a vîndut bine varza, la anul punem toţi varză. Evident, anul viitor, preţul la varză se prăbuşeşte. Măsurile de suport din bani europeni sînt prost aplicate şi au fost prost gîndite de către statul român. Ideea că fermierii români nu pot creşte valoarea adăugată pentru că vin olandezii peste noi e genul de prostie bazată pe prejudecăţi, fără nici o legătură cu realitatea funcţionării pieţelor agricole.

De ce nu funcţionează piaţa de terenuri? Aici e partea cea mai enervantă. Politicienii se apucă să deseneze scheme grandioase de protecţie a pămîntului faţă de străini, cînd sînt incapabili să asigure un serviciu minimal: înregistrarea corectă a terenurilor agricole. Cadastrul agricol este o varză. Drept urmare, fermierii nu pot garanta cu terenurile. De unde vin subcapitalizarea şi o mulţime de alte probleme. Prin 2010, exista un proiect (cost estimat: 1 miliard de euro) de punere în ordine a cadastrului agricol. Ţin minte cum îmi desena un director de acolo scheme pe hîrtie: oricum o dădea, suprafaţa României nu ajungea pentru toate titlurile de proprietate emise de statul român. E curat Kafka, dar asta e situaţia. Statul a emis certificate de proprietate multiple, pentru parcele sau bucăţi din ele. Legi de retrocedare s-au bătut cap în cap, dar toate au produs efecte. Retrocedări corupte, aranjamente locale la primării, prostie, sisteme de înregistrare defectuoase. Te iei cu mîinile de cap. Cum poţi să organizezi cadastrul agricol cînd pentru milioane de parcele există titluri de proprietate care se suprapun? Adevărul e că nu poţi. Chiar dacă cei de la Cadastru ar fi avut miliardul de euro (nu-l aveau, nu-l au nici azi), problema era de decizie politică: care titlu de proprietate are prioritate? Cine rămîne cu terenul şi cine primeşte despăgubiri? De unde se plătesc despăgubirile? Politicienii trebuie să ia decizii grele pentru a debloca piaţa terenului agricol, nu să creeze încă un mijloc de blocare (parcă văd că se va crea Agenţia şi, cînd vrei să vinzi un teren, ai nevoie de o ştampilă de la ea, că statul nu îţi vrea pămîntul – altă sursă de şpagă).

Deci, statul român e incapabil să rezolve chestia asta de bază. Şi ce-l roade pe preşedintele României? Care e urgenţa sa? Să ne apere de olandezi. Motreanu ştie el ceva despre ce a făcut statul olandez, dar ştie greşit. Ambasada Olandei la Bucureşti (care are un ataşat pentru agricultură) promova, acum cîţiva ani, modelul lor de bănci de teren. Prin care se creează o umbrelă unde oamenii pun titlurile de proprietate. Pămîntul devine o comoditate uşor transferabilă şi capitalizabilă. De ce nu s-a putut în România? Păi, dacă la cadastru e varză, ce pui în banca de teren? Şi, astfel, piaţa este blocată, şi pentru români, şi pentru olandezi. Dar modelul olandez e cu totul altceva decît să cumpere statul pămîntul şi să-l redistribuie nu se ştie cum.

Cred că am greşit încă din 2007; trebuia să liberalizăm piaţa pentru străini, imediat după integrare. Ar fi venit cu bani, cu tehnologie şi, mai ales, cu acces la piaţa externă (mă gîndesc că olandezii nu ar fi proşti să pună lalele, dacă nu au deja contracte de desfacere). Adică ar fi venit exact cu ce ne lipseşte nouă. Acolo unde au venit deja (cumpărînd pămînt prin firme înregistrate în România), sînt exemple de succes pentru restul fermierilor din zonă.

facebook.com/Cristian.Ghinea.CRPE

Foto: L. Muntean

Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Cultura de Internet (o însemnare – încă îndreptățită, cred – din 2008)
Atîta doar: cînd eşti în faza de învăţare, nu se cade să adopţi, ţanţoş, postura învăţătorului. Mai ai încă de butonat…
Frica lui Putin jpeg
Determinism geografic și decizie morală
Probabil, totuși, că determinismul geografic joacă un anume rol în judecățile noastre politice, sociale, culturale, dar, ca orice determinism, are limite. Iar cînd încercăm să vedem dincolo de ele, nu putem ignora o decizie morală, adică libertatea.
AFumurescu prel jpg
Națiuni (ne)rușinate
Practic, constat tot mai des că există atît oameni, cît și națiuni ce par complet străine conceptului de rușine.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Italian. Responsabil
Italia nu va fi locul în care suveranismul și izolaționismul s-au dus să moară. Însă, cel puțin pentru o vreme, cele două vor lăsa loc unui foarte necesar pragmatism.
O mare invenție – contractul social jpeg
RT France v. Consiliul Uniunii Europene
Apoi, această funcționare eficientă nu a sacrificat nici unul dintre principiile procesului echitabil. RT France a avut acces la Justiție, s-a bucurat de dreptul la apărare și de o analiză independentă și imparțială a motivelor și argumentelor prezentate.
tumblr o4cyqcAhRy1sdzmuoo6 1280 jpg
Mașina de scăldat
Așa că pe la jumătatea secolului al XVIII-lea a fost inventată mașina de scăldat; o gravură păstrată într-o bibliotecă britanică din regiunea Yorkshire, datată cu anul 1736, ar fi prima imagine care surprinde niște oameni înotînd cu ajutorul mașinii de scăldat.
Iconofobie jpeg
O maladie necruțătoare
Egoismul (aproape că îmi vine să-i spun egotism și în română) reprezintă mult mai mult decît ne transmit dicționarele explicative. Constituie o maladie a spiritului, care te alienează sui generis, te îmbolnăvește de „tine însuți”.
„Cu bule“ jpeg
De dulce
Echivalența parțială dintre dulce și bun devine echivalență totală în anumite construcții, de exemplu în sintagma frați dulci(sau buni), adică frați avînd ambii părinți în comun, în opoziție cu frații vitregi.
HCorches prel jpg
O moarte care nu dovedește nimic
Ce legătură au toate astea cu rubrica de educație, cu statutul de prof, viața mea? Exilarea lui Ovidiu și atentatul asupra lui Rushdie sînt pledoarii pentru nevoia de a păstra în școală literatura pe primul loc – și subliniez, pe primul – ca importanță!
Un sport la Răsărit jpeg
David Popovici e om?
Cu cît rezultatele sînt mai mari şi mai departe de imaginaţia noastră apare umbra trişatului. Aşa şi cu David. Nu poate fi adevărat, susţin nu puţini. E ceva în neregulă. De unde a apărut?
Comunismul se aplică din nou jpeg
După 30 de ani
Hai, noi să trăim, că se pare că vom fi ultima generație de oameni înțelepți de pe lumea asta. După noi vin sociopații ăia care nu mai știu să vorbească între ei. Nu știu decît să stea cu ochii în telefon. Mă îngrozește treaba asta, zău.
640px Castle Kruja Albania 2004 07 08 jpg
Tirana și strănutul albanez – despre călătoria mea în Albania (I) –
Dimineața începe doar atunci cînd locuitorii orașului se întîlnesc pe la terase ca să-și bea cafeaua, însoțită mereu de un pahar de apă rece din partea casei, cafeaua nu se bea niciodată acasă.
15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, după 30 de ani, românii, alături de ceilalți europeni, de această dată, să se afle în situația în care să suporte o serie de restricții de consum nepopulare și dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
À la guerre...
Campania declanșată împotriva Amnesty International este în cel mai bun caz ineficientă, în cel mai rău – dăunătoare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului renaşte (supravieţuieşte) viguros pe scena noastră politică şi are la bază aceeaşi congenitală inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinată.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele sînt prin definiție nu numai încăpățînate, ci și cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa legătura fascinantă dintre prost și deșteptul lui și, în consecință, mediul de viață cel mai propice pentru deșteptul proștilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. Și continuă. Trebuie doar să știi să surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disecții
Ce își cunoaște omul mai bine decît proprietatea, posesiunea (simbolică sau materială) cu care generează, gradual, raporturi de consubstanțialitate?
„Cu bule“ jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de bătrînii săi înțelepți
Cum să-i fidelizăm și să le oferim bucuria de a mai dărui din ceea ce au acumulat o viață?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sfîrșitul „mesei gratuite” în Uniunea Europeană
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la Răsărit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenuleţ electric de jucărie. Arată bine, se mişcă bine şi reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Mergînd într-o zi la unele dintre aceste băi din Telega, la Șoimu, cu toată istoria asta în cap, nu mică mi-a fost mirarea să întîlnesc niște personaje interesante.

Adevarul.ro

image
Cu cât vor creşte salariile bugetarilor. OUG cu majorări şi sporuri a fost retrasă, un nou proiect a fost publicat de Ministerul Muncii
Ministerul Muncii a publicat, miercuri, în dezbatere publică un nou proiect de ordonanţă de urgenţă, care prevede majorarea salariilor tuturor bugetarilor, începând din luna august, cu un sfert din diferenţa dintre salariul prevăzut pentru anul 2022 în legea salarizării bugetare şi cel din luna decembrie 2021.
image
Fetiţa luată de curenţi la Vama Veche, salvată de Salvamar. Plutea pe o saltea pneumatică, spre Bulgaria
Salvatorii din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) al Judeţului Constanţa au fost solicitaţi pentru salvarea unui minor care plutea pe o saltea pneumatică pe mare.
image
Misterul decesului unui opozant al lui Putin, găsit mort în SUA. Soţia neagă varianta sinuciderii, susţinută de o jurnalistă rusă
Dan Rapoport (52 de ani),  un om de afaceri cu dublă cetăţenie letonă / americană, care a făcut o mulţime de bani în Rusia înainte de a deveni un critic al lui Vladimir Putin, a fost găsit mort în SUA.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.
image
Iuliu Maniu, „un om de extremă rigiditate morală, în timp ce partidul s-a arătat dispus la tranzacţii“
Cea mai mare provocare politică internă PNŢ a primit-o nu de la muncitorii nemulţumiţi de scăderea salariilor și de șomaj sau de la opoziţia liberală, ci de la fostul principe Carol, îndepărtat de la tron prin actul din 4 ianuarie 1926.