Să pîrjolim pămînturile prin noi înşine!

Publicat în Dilema Veche nr. 484 din 23-29 mai 2013
Să pîrjolim pămînturile prin noi înşine! jpeg

Titlu pe ziare.com: „Premieră: Proiect al lui Băsescu, susţinut de PNL“. Foarte bine – îmi zic –, avem nevoie de proiecte bipartizane. Ia să văd despre ce este vorba. Este vorba despre o prostie.

Preşedintele Băsescu propune crearea unei agenţii de stat care să aibă drept de prim cumpărător pentru terenurile agricole. De ce avem nevoie de aşa ceva? Spune preşedintele: „Dacă tot ne place să spunem că nu ne vindem ţara, aş vrea să văd că românii nu-şi vînd pămîntul. (...) Categoric, statul are obligaţia să creeze o agenţie care să aibă dreptul de prim cumpărător cînd proprietarii doresc să-şi vîndă pămîntul. Este – cred eu – o soluţie care să prevină scăparea de sub control a producţiei agricole.“

Bun, deci, de aici, înţelegem că rostul unei asemenea agenţii ar fi unul dublu: să nu cumva să cumpere străinii pămînt şi să nu scăpăm de sub control producţia agricolă. Mă voi întoarce la cele două obiective. Ziare.com îl întreabă pe vicepreşedintele PNL, Dan Motreanu – fost ministru al Agriculturii – ce părere are despre idee. O găseşte binevenită şi spune că va depune un proiect de lege. El are detalii despre obiective: „Dacă vom vinde o parte a terenurilor, cu siguranţă că nu vom putea crea acest capital românesc şi acea clasă de mijloc în mediul rural. (...) E o problemă cu această posibilitate a cetăţenilor străini de a cumpăra terenuri începînd de la 1 ianuarie 2014, pentru că România este decapitalizată, fermierul român este decapitalizat, iar terenul este destul de ieftin. Costă undeva la 1000 de euro necomasat, poate ajunge la 3000 de euro dacă sînt suprafeţe mai mari, de 30-40-50 de hectare. Dar aşa, dacă ai două-trei hectare, mai mult de 1000-1200 de euro nu primeşti, ceea ce duce la posibilitatea achiziţionării rapide de către cetăţenii străini, care evident că au o grămadă de bănci în spate. În Olanda, cu doi ani în urmă, s-a constituit un fond de sprijinire a fermierilor care vor să cumpere terenuri în alte ţări.“ Întrebat cît ar costa, Motreanu spune că undeva la 1,5 miliarde de euro. Reporterul îi spune că Vasile Blaga consideră ideea socialistă, la care Motreanu răspunde: „Nu e adevărat, aşa fac olandezii.“

Bun, să le luăm pe rînd. Salut atenţia pentru agricultura de mijloc. Este ce tot încercăm să spunem la CRPE, din 2009 încoace. Avem un proiect special, care studiază agricultura de mijloc şi asocierea, fiind finanţat de Fundaţia Româno-Americană. Acum cîţiva ani, cînd am început să împingem subiectul, singura preocupare a statului era doar producţia la hectar şi fermele mamut, fără nici o atenţie la efectele sociale. Încet, se schimbă ţinta – împinşi de la spate şi de europeni –, începem să conştientizăm că e mai bine să ajutăm familiile de fermieri să intre pe piaţă, în loc să le plătim ajutoare sociale.

Dar nu înţeleg cum ajung ei la concluzia că agricultura de mijloc din România nu se dezvoltă din cauza străinilor. Au cerut, la intrarea în UE, perioadă de graţie prin care străinii nu puteau să cumpere teren în România. Deci, s-ar zice că avem o problemă trecută, creată de străinii care urmează să vină din 2014 încolo. Care e logica? Nu este. E doar acelaşi puseu protecţionist în căutare de noi argumente. Marii fermieri români (vorbim de mii de hectare) sînt panicaţi că vin olandezii şi vor cumpăra pămînt. Ce vor face olandezii cu pămîntul? De ce e asta o catastrofă? Or avea olandezii un fel de fetiş să deţină pămînt în Bărăgan, aşa, aiurea? De fapt, nu. Au tehnologie, capital şi pieţe, iar pămînt în interiorul UE e exact ce le trebuie. Un aranjament bun şi pentru olandezi, şi pentru România. În loc să importăm lalele din Olanda, am putea exporta lalele olandeze din România. Deci, care e baiul? Pentru ce ne luptăm cu străinii?

Referinţa lui Traian Băsescu la producţia agricolă scăpată de sub control e şi mai bizară. Adică ce vrem să prevenim? Vor produce olandezii atît de multe lalele încît vor muri românii de foame? Oare cum se descurcă Olanda, care produce puţine cereale şi o grămadă de lalele? Mănîncă olandezii bulbi în loc de pîine? Din punct de vedere economic, să produci cereale e păgubos – valoarea adăugată este mică. Să produci lalele e foarte deştept – valoarea adăugată e mare. Deci, olandezii importă cereale din ţările fraiere, şi vînd lalele ţărilor fraiere. Evident, folosesc laleaua ca pe o metaforă pentru agricultura sofisticată, nu faceţi un caz din ea. Ideea asta că trebuie să ţinem pămînturile pline de mărăcini, dar în proprietatea românilor, ca să nu murim de foame în viitor – e cu totul ridicolă.

Ce le lipseşte fermierilor mijlocii din România? Umblă fermierii români cu bani de cumpărat şi nu găsesc pămînt din cauza olandezilor hrăpăreţi? Mai degrabă e invers. Avem o grămadă de pămînt nelucrat, în căutare de cumpărători, de unde şi faptul că e ieftin. Iar în 2007, cînd am cerut excepţia, nu era atît de ieftin. Situaţia s-a degradat din cauza protecţionismului contra străinilor. Şi, cu toate că pămîntul e ieftin, nu-l cumpără nimeni. Problema nu e că e ieftin în sine, ci că nu există, de fapt, o piaţă a terenului agricol.

Fermierilor români le lipseşte accesul la piaţă. Fără acces la piaţă pentru pămîntul pe care deja îl au, e irelevant cît costă pămîntul pe care nu îl au. Săptămîna trecută, am moderat o întîlnire între asociaţii de fermieri, oficiali şi reprezentanţi ai marilor lanţuri de supermarketuri. Pentru a vinde acolo, fermierii au nevoie de asociere pentru prelucrare, sortare şi contractare. Colegele mele Alexandra Toderiţă şi Cornelia Alboiu au publicat date culese din 300 de ferme, de unde se vede că rata de contractare e dezastruoasă – cu alte cuvinte, 90% dintre ei vînd în afara unor contracte formale. Preţurile fluctuează masiv, pe termen scurt, şi concurenţa funcţionează cam aşa: anul acesta s-a vîndut bine varza, la anul punem toţi varză. Evident, anul viitor, preţul la varză se prăbuşeşte. Măsurile de suport din bani europeni sînt prost aplicate şi au fost prost gîndite de către statul român. Ideea că fermierii români nu pot creşte valoarea adăugată pentru că vin olandezii peste noi e genul de prostie bazată pe prejudecăţi, fără nici o legătură cu realitatea funcţionării pieţelor agricole.

De ce nu funcţionează piaţa de terenuri? Aici e partea cea mai enervantă. Politicienii se apucă să deseneze scheme grandioase de protecţie a pămîntului faţă de străini, cînd sînt incapabili să asigure un serviciu minimal: înregistrarea corectă a terenurilor agricole. Cadastrul agricol este o varză. Drept urmare, fermierii nu pot garanta cu terenurile. De unde vin subcapitalizarea şi o mulţime de alte probleme. Prin 2010, exista un proiect (cost estimat: 1 miliard de euro) de punere în ordine a cadastrului agricol. Ţin minte cum îmi desena un director de acolo scheme pe hîrtie: oricum o dădea, suprafaţa României nu ajungea pentru toate titlurile de proprietate emise de statul român. E curat Kafka, dar asta e situaţia. Statul a emis certificate de proprietate multiple, pentru parcele sau bucăţi din ele. Legi de retrocedare s-au bătut cap în cap, dar toate au produs efecte. Retrocedări corupte, aranjamente locale la primării, prostie, sisteme de înregistrare defectuoase. Te iei cu mîinile de cap. Cum poţi să organizezi cadastrul agricol cînd pentru milioane de parcele există titluri de proprietate care se suprapun? Adevărul e că nu poţi. Chiar dacă cei de la Cadastru ar fi avut miliardul de euro (nu-l aveau, nu-l au nici azi), problema era de decizie politică: care titlu de proprietate are prioritate? Cine rămîne cu terenul şi cine primeşte despăgubiri? De unde se plătesc despăgubirile? Politicienii trebuie să ia decizii grele pentru a debloca piaţa terenului agricol, nu să creeze încă un mijloc de blocare (parcă văd că se va crea Agenţia şi, cînd vrei să vinzi un teren, ai nevoie de o ştampilă de la ea, că statul nu îţi vrea pămîntul – altă sursă de şpagă).

Deci, statul român e incapabil să rezolve chestia asta de bază. Şi ce-l roade pe preşedintele României? Care e urgenţa sa? Să ne apere de olandezi. Motreanu ştie el ceva despre ce a făcut statul olandez, dar ştie greşit. Ambasada Olandei la Bucureşti (care are un ataşat pentru agricultură) promova, acum cîţiva ani, modelul lor de bănci de teren. Prin care se creează o umbrelă unde oamenii pun titlurile de proprietate. Pămîntul devine o comoditate uşor transferabilă şi capitalizabilă. De ce nu s-a putut în România? Păi, dacă la cadastru e varză, ce pui în banca de teren? Şi, astfel, piaţa este blocată, şi pentru români, şi pentru olandezi. Dar modelul olandez e cu totul altceva decît să cumpere statul pămîntul şi să-l redistribuie nu se ştie cum.

Cred că am greşit încă din 2007; trebuia să liberalizăm piaţa pentru străini, imediat după integrare. Ar fi venit cu bani, cu tehnologie şi, mai ales, cu acces la piaţa externă (mă gîndesc că olandezii nu ar fi proşti să pună lalele, dacă nu au deja contracte de desfacere). Adică ar fi venit exact cu ce ne lipseşte nouă. Acolo unde au venit deja (cumpărînd pămînt prin firme înregistrate în România), sînt exemple de succes pentru restul fermierilor din zonă.

facebook.com/Cristian.Ghinea.CRPE

Foto: L. Muntean

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Cât costă minivacanța de 1 Mai-Paște pe Valea Prahovei sau în stațiunea Padina-Peștera
În scurt timp începe minivacanța de 1 Mai-Paște (5 mai 2024), prilej de relaxare și călătorii. Două populare destinații sunt Valea Prahovei și stațiunea Padina-Peștera (Dâmbovița). Ofertele de cazare sunt multiple și variate.
image
Ce ascunde China în Wuhan. Misterele locului de unde a pornit pandemia, dezvăluite de un cunoscut vlogger român VIDEO
Cătălin Stănciulescu, vlogger-ul român devenit celebru pentru în peregrinările sale a făcut interviu cu fratele celebrului baron al drogurilor, Pablo Escobar, a vizitat Wuhan, locul din China de unde a pornit pandemia care a ucis zeci de milioane de oameni.
image
Zboruri din Sibiu, de la 200 de euro biletul. Care sunt destinațiile de vacanță
Se reiau cursele spre cinci destinații de vacanță din această vară, cu un total de zece frecvențe săptămânale, ce vor fi disponibile pentru rezervare la agențiile de turism cu care colaborează aeroportul din Sibiu.

HIstoria.ro

image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.
image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.