S-a mai trăncănit o tură despre creştere

Publicat în Dilema Veche nr. 439 din 12-18 iulie 2012
S a mai trăncănit o tură despre creştere jpeg

- cu Hollande, care-i întrece -

● Eu v-am zis că toată discuţia despre reorientarea spre creştere este apă de ploaie. Deci, după Consiliul European, aţi citit ştiri peste ştiri şi analize peste analize despre cum întoarce Europa cîrma spre politici de creştere. Asta a fost o linie de interpretare. A doua a fost şi mai ancorată în politica zilei şi a fost folosită şi de premierul Victor Ponta, disperat să iasă din paradigma de-acasă „plagiator-cripto-neo-comunist“ şi să intre în aia europeană „premier progresist care se ţine de mînă cu Hollande“. Deci, această a doua linie de interpretare zice că alegerea lui François Hollande mută decisiv centrul de greutate al politicilor europene, dinspre austeritate spre creştere, că Germania cea austeristă (nu există cuvîntul, dar nu că sună bine?) a fost pusă cu botul pe labe. Frumoasă naraţiune, dar stupidă.

● Alegerea lui Hollande ca preşedinte al celei mai importante ţări din univers, în capul ei, s-a produs la 6 mai. Bon, deci s-ar zice că la 6 mai a întors Europa cîrma dinspre austeritate spre creştere (aplauze prelungite de fundal, care nu sînteţi de acord cu creşterea ridicaţi mîna sus, ticăloşilor!). Problema e că nu e tocmai aşa. Vorbăria despre creştere a început mult mai devreme. Cum opinia publică a obosit de austeritate, liderii trebuiau să pozeze că fac ceva pentru creştere. Ce anume? Păi, nu pot face mare lucru, dacă nu mai ai bani şi nu te poţi împrumuta, nu prea poţi să arunci bani în (posibila) creştere. Dar nici nu poţi spune electoratelor: fraţilor, uitaţi buzunarele goale! Nu, nu aşa funcţionează democraţia. Deci, să ne facem că facem ceva pentru creştere. Sarkozy a plătit cu funcţia chestia cu austeritatea. Doar că aşa cum relatează acum lupta antiausteritate a lui Hollande cu Merkel, anul trecut presa relata despre lupta lui Sarkozy cu Merkel pe aceeaşi temă. Pare că fiecare preşedinte francez are trecut în fişa postului că trebuie să se certe cu nemţii contra austerităţii.

● Deci, ce s-a schimbat la acest Consiliu? Mai nimic. Au trăncănit şi înainte despre creştere, au trăncănit şi acum. Anul trecut, Comisia a prezentat un Annual Growth Survey. Pe baza lui, Consiliul din 9 decembrie a invitat ţările membre să ia măsuri pentru a rezolva problemele cele mai stringente care împiedică creşterea. Deci, asta se întîmpla în luna a 5-a î.e.H. (înaintea erei Hollande). La 30 ianuarie 2012 (luna a 3-a î.e.H), Consiliul European emană o declaraţie a celor 27 de şefi de state şi de guverne. Ea are cîteva pagini şi e plină tot de vorbărie despre creştere. Titlul ei? Towards Growth-friendly Consolidation and Job-friendly Growth. Apoi, Consiliul European din 1-2 martie (luna a 2-a î.e.H). Prima propoziţie din concluzii: „Uniunea Europeană ia toate măsurile necesare pentru a repune Europa pe drumul spre creştere şi joburi“. Deci, „toate măsurile necesare“, da? Ce vreţi mai mult de atît? Toate-toate. Evident, se subînţelege că toate alea care nu costă bani. De altfel, citind toate aceste documente cu pixul în mînă, ideea este una singură: noi, liderii, facem tot ce putem ca să relansăm economiile, sîntem pregătiţi să le facem economiilor tot ce se poate – masaj, ceai de rostopască sau compresie cu muşeţel – numai să nu coste bani, că nu avem de unde. Dacă nu mă credeţi, uitaţi ce frază vine după asta cu toate măsurile: „consolidarea fiscală este o condiţie esenţială pentru întoarcere la creştere mare“. Cu alte cuvinte: sîntem pregătiţi să luăm toate măsurile, dar fără austeritate nu putem echilibra finanţele şi nu ne putem întoarce la creştere. Nasol.

● Vă zic, oamenii erau disperaţi să pară că fac ceva pentru creştere, dar nu sînt multe de făcut. Pe vremea asta, Hollande trăncănea electoral cum că Europa se îndreaptă într-o direcţie greşită şi că trebuie să ne întoarcem la creştere, că e uşor de făcut asta, dar nu vor oamenii cu suflet rău care se adună la Bruxelles. Că să-l voteze lumea pe el, că el ştie cum. Şi-l votară. Aşa ajungem la Consiliul European din 28-29 iunie, ăsta cu scandalul de la noi. Deci sîntem în luna 1 era Hollande. Momentul-cheie, Europa se salvează din ghearele austerităţii, aplauze de fundal, pam-pam! Cei 27 de înţelepţi, conduşi acum de cel mai important preşedinte din univers, în capul votanţilor săi, întorc o pagină ruşinoasă din istoria economică europeană. Ei decid aşa, citez din concluzii: „Strong, smart, sustainable and inclusive growth, based on sound public finances, structural reforms and investment to boost competitiveness, remains our key“. Aş traduce, dar i-aş strica farmecul. Remarcaţi cîte adjective însoţesc cuvîntul creştere: „strong“ (puternică), „smart“ (inteligentă), „sustainable“, „inclusive“ (inclusivă, atotcuprinzătoare, cea mai tare din parcare). Deci, cei 27 promit o super-mega-creştere. După care urmează sintagma: „bazată pe finanţe publice solide“. Ups! Tocmai cînd se distrau cu aşa multe adjective pentru creştere, o acritură de neamţ din echipa de redactare le-a tăiat cheful şi a zis: staţi aşa, puteţi să faceţi creşterea asta cum vreţi voi, puteţi să o faceţi şi megagalactică, dar să fie bazată pe finanţe publice echilibrate. Adică, austeritate, frate! Puteţi să aveţi cea mai megagalactică creştere, dar fără să stricaţi angajamentele de austeritate pe care le-aţi luat deja, puteţi să spuneţi publicului de acasă ce vreţi, puteţi să promiteţi autostrăzi spre Marte, dar fără să ne stricaţi calculele cu deficitul bugetar şi datoria publică; hai, succes, vă pupăm!

● În a doua parte a concluziilor, este redat textul aşa-numitului „Compact for Growth and Jobs“. Şi el e lung şi complicat, n-am loc de o analiză amănunţită ca cea mai de sus, dar se rezumă cam aşa. Noi, ăştia 27, ne-am adunat aici şi semnăm acest „compact“ pentru creştere în care zicem următoarele: ar fi foarte mişto ca statele membre să ia măsuri de creştere, să aibă grijă de agenda 2020, să facă ceva în legătură cu şomajul, să aprofundeze piaţa unică, să se ocupe aşa cum au promis de piaţa unică digitală, să reducă birocraţia, să finalizeze cum au promis piaţa unică a energiei, să se ocupe de încurajarea inovării, să unifice prevederile privind patentele de invenţii. Alo, staţi aşa, îţi vine să zici. Păi, acum treceţi în document tot ce vă doare? Nu era despre creştere? Aţi ajuns deja la punctul h şi nu ziceţi nimic de bani. A, da, corect, trebuie să zicem ceva de bani pentru că altfel va rîde presa de noi. Deci, punctul h: ne angajăm să investim cam 120 de miliarde de euro în creştere.

● Wow, în fine, nişte bani! Presa a muşcat chestia asta. În sfîrşit, o sumă de citat: 120 de miliarde. Suma în sine o suna impozant pentru o ţară ca România, dar e puţin dacă te gîndeşti că ar trebui să scoată Europa din criză. Deci, şi dacă s-ar fi spus direct: băgăm 120 de miliarde în creştere, n-ar fi fost mare brînză. Ştiu că aţi citit cam aşa ceva în presă, dar nu asta s-a decis. Citiţi singuri concluziile de la punctul h în jos. E ceva de genul: noi ne gîndim să punem 120 de miliarde, cam la modul următor. Ar fi mişto să fie crescut capitalul Băncii Europene de Investiţi cu vreo 10 miliarde, că poate dă mai multe credite, deci rugăm frumos board-ul Băncii să ia această decizie pînă în decembrie 2012. Apoi, cu 4 miliarde lansăm un proiect-pilot de bonduri, să vedem cum merge. Am făcut deci 14 miliarde. Deci, mai avem de promis 106 miliarde. Să vedem… Acolo unde se poate, statele membre au voie să realoce banii din fonduri structurale pentru a garanta împrumuturi pentru firme. Estimăm că această chestie ar mai putea îndrepta spre creştere undeva pe la vreo 55 de miliarde, desigur, dacă statele membre au chef să facă asta şi dacă şi Comisia va fi de acord. Frumos, nu? Cele 120 de miliarde sînt de fapt bani deja daţi sau care ar trebui daţi de alţii. Dar presa a raportat „120 de miliarde pentru creştere“, liderii au arătat că fac ceva pentru creştere, iar Hollande s-a întors la popor zicînd că le-a arătat el austeriştilor răi la suflet. Toată lumea mulţumită!

● Doar că, odată întors acasă, lui François îi dă cu virgulă. Să vedeţi comedie: cică nu se poate şi să renunţi la austeritate, şi să reechilibrezi bugetul. Păi, nu d-asta l-au votat francezii? Să facă bine să se poată. Pînă şi The Guardian, bastionul stîngii caviar, îl ia peste picior; fix a doua zi după Consiliul European titlu mare: „François Hollande se chinuie să rebrănduiască austeritatea în timp ce bugetul francez are probleme“. Cică le dă cu minus, aşa, vreo 10 miliarde (peste deficitul de 4,4%). Ce ne facem, ce ne facem? Cum a zis Hollande însuşi în seara victoriei: austeritatea nu mai este inevitabilă. Drept urmare, o redenumim. Îi zicem „fairly redressing“ (pentru dl prim-ministru român: ghilimelele înseamnă că e un citat din The Guardian). Adică redresăm finanţele publice în mod fairly. Moarte austerităţii, bun venit redresare, dar scoateţi banii!  

http://www.facebook.com/ Cristian.Ghinea.CRPE 

O mare invenție – contractul social jpeg
Dincolo de costul și eficiența sancțiunilor internaționale
Sancțiunile împotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de cînd mă ştiu, între asceză şi lăcomie, între Yoga ierbivoră şi Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, că ne-ați speriat, bată-vă să vă bată....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
Pînă la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semnături de susținere, din toate colțurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta îngustă și elegantă, brațele ghidonului și sunetul pe care îl scotea noul scuter îl asemănau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristică metafizică
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta atît de grav o generație, retezîndu-i pofta de a trăi?
„Cu bule“ jpeg
Longevivi
Adjectivul „longeviv” este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lungă a unei vieți umane, ci și pe aceea a unei activități oarecare îndeplinite de o persoană.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred că în școli instituția psihologului școlar ar trebui să capete o mult mai mare vizibilitate și importanță.
Un sport la Răsărit jpeg
Mai există ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Există o teorie imbecilă conform căreia la stadion poţi face mai orice, „nu sîntem la teatru“, e bine să existe un loc unde să se descarce flăcăii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Turismul ne e străin
Morișca merge oricum și mereu apar alți clienți fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce lipsește pe piața politică
Tejghelele vieții noastre politice, deși multicolore în aparență, sînt, de fapt, goale.
Viktor Orbán (9298443437) jpg
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Orbán și românii
Indiferent însă de ceea ce îl mînă în luptă pe dl Orbán, nota sa de plată e mult întîrziată.
Frica lui Putin jpeg
Cenaclul „Flacăra” 2.0
Nu, Adrian Păunescu nu a fost un „colaboraţionist”. El a fost un coautor, poate printre cei mai importanţi, al cultului lui Ceauşescu.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
O spectaculoasă prăbușire mută – o întîmplare din deceniul Iohannis
Cu adevărat uimitoare sînt căderile care nu produc niciun zgomot.
Phone Booth with Tower Bridge (36387425206) jpg
Cabina de telefon
În Marea Britanie, tradiționalele cabine roșii de telefon au devenit mici galerii de artă.
Iconofobie jpeg
Detalii complicate
Putem sesiza incongruențe multiple între omul creator și – jucîndu-ne puțin cu noțiunile – creatorul trăitor.
„Cu bule“ jpeg
Teoria chibritului
„A face teoria chibritului” e una dintre expresiile colocviale și umoristice cunoscute de toată lumea, dar pe care dicționarele noastre nu le-au înregistrat.
HCorches prel jpg
Atunci ne vom transforma într-un algoritm matematic
Nu matematica, nu fizica, nu chimia sînt cele care dau unei națiuni identitate. Ci limba, literatura, istoria, artele.
p 7 WC jpg
Crizele de astăzi sînt altfel
Crizele nu mai sînt evenimente rare și izolate, care afectează un grup restrîns de persoane.
Un sport la Răsărit jpeg
Carevasăzică, Viktor Orbán ține cu Csikszereda?
Tipul e un fabulos afacerist care foloseşte orice mijloc, orice tertip pentru a-şi mări capitalul, financiar sau electoral.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Pensionarii de la terasă
Îmi vin în minte pensionarii străini, turiști prin România anilor ’70-’80, care ne uimeau prin mobilitatea, veselia și seninătatea lor.
O mare invenție – contractul social jpeg
Jus cogens
Cine are cîștig de cauză într-un conflict? Cel care e mai puternic sau cel care are dreptate?

Adevarul.ro

image
Bătaie generală la Untold, în faţa scenei la concertul lui David Guetta VIDEO
În cea de-a treia zi a Festivalului Untold, când au fost prezente peste 95.000 de persoane din peste 100 de ţări ale lumii, a izbucnit o bătaie între mai mulţi tineri, în timpul concertului lui David Guetta. Filmarea a devenit virală pe Internet.
image
Pericolul frumos „ambalat“ care îi transformă pe tineri în victime. „Inima lor ajunge ca la 80-90 de ani“
Vârsta pacienţilor la care medicii au ajuns să trateze accidentul vascular cerebral sau infarctul miocardic acut a scăzut dramatic în ultimii ani. Produsele foarte populare printre tineri, consumate de la vârste mici, duc la un astfel de deznodământ.
image
Luptă contracronometru pentru a salva balena beluga blocată în râul Sena. Mamiferul refuză hrana VIDEO
Oficialii francezi încearcă cu disperare să salveze o balenă beluga blocată în râul Sena, cu o injecţie cu vitamine pentru a-i stimula apetitul. Observatorii ştiinţifici spun că balena pare să fie vizibil subnutrită, iar salvatorii speră totuşi să o ajute să-şi recapete apetitul şi energia necesară pentru a se întoarce pe mare.

HIstoria.ro

image
„Răceala diplomatică” dintre Bulgaria și România
Per ansamblu, climatul diplomatic de la sfârșit de secol XIX poate fi definit ca fiind „destins”. O dovadă o constituie și vizita lui Carol I, însoțit de fruntașul liberal D. A. Sturdza (un adept al Triplei Alianțe), la Sankt Petersburg, în iulie 1898, unde s-a bucurat de o foarte bună primire.
image
Dacia romană, o provincie puternic militarizată
Distribuţia armatei în interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, şi anume de a separa şi supraveghea neamuri „barbare” care erau potenţial periculoase, în special dacă se aliau între ele contra Romei, cum au fost în special sarmaţii iazigi.
image
Stalin îl întreabă pe Jukov dacă va putea apăra Moscova
Îngrijorat de înaintarea germanilor și de cucerirea Solnechnogorsk (23 noiembrie 1941), Stalin l-a întrebat pe Jukov dacă va putea menține Moscova. Jukov a răspuns afirmativ, cu condiția trimiterii a încă două armate și furnizării a 200 de tancuri, dar Stalin a replicat că nu mai existau tancuri.