România – un stat mai social decît îşi permite

Publicat în Dilema Veche nr. 336 din 22-28 iulie 2010
Liderii contextuali de opinie  Textul cu Regele jpeg

Articolul despre reducerile de cheltuieli trimis redacţiei de către Victoria Stoiciu (pagina 20) cred că merită o dezbatere şi poate ne alegem cu nişte concluzii utile. Sper că dialogul va continua. 

Dragă Victoria,

Dacă ai vrut să demonstrezi că avem politicieni răi şi fără suflet, care iau de la săraci pentru a îmbogăţi clientela, apreciez modul elaborat şi argumentat în care ai făcut-o. E o plăcere în acest peisaj mediatic isteric să găseşti argumente şi cifre, chiar şi ca preambul la nişte concluzii greşite.

Tu argumentezi că România cheltuie puţin pe protecţie socială, raportat la PIB, oricum mai puţin decît statele din vestul Europei. Premisa ar fi că există un procent „corect“, pe care nu îl atingem. Aceasta este o dezbatere ideologică în care nu am de gînd să intru, doar semnalez dezacordul meu de principiu faţă de premisa că există un asemenea prag „corect“. Plecăm deci de la faptul ca atare: România cheltuie comparativ puţin raportat la PIB. Oare cum se face că, după ce am avut atîtea guverne populiste care au cumpărat voturi, tot nu am reuşit să cheltuim cît nemţii pe pomeni sociale? E o dilemă interesantă.

Propun o explicaţie: poate că raportarea la PIB este irelevantă în cazul nostru. Sau ar fi relevantă doar dacă ne uităm permanent şi la partea de venituri: România este pe ultimul loc la colectare. Cineva care citeşte articolul tău nu va pricepe cum se face că România cheltuie atît de puţin, chiar în comparaţie cu Bulgaria, de pildă. Însă veniturile totale colectate de stat reprezintă în România 32% din PIB. Faţă de media europeană care este 44%. Deci europenii colectează în medie 44% din PIB-ul lor la buget, din care îşi permit să redistribuie 22%. Românii colectează 32% din PIB-ul lor din care redistribuie social 13%. Să fie o coincidenţă că distanţa este aceeaşi, 9 – 10%?

Logic este că, dacă colectezi puţini bani la stat, nu prea ai de unde să redistribui la nivelul procentual al altora. De ce colectează statul român atît de puţin? Pentru că avem impozite mici pe proprietăţi şi venituri, mi se va spune. Dacă ne comparăm cu Germania şi Danemarca, da. Dacă ne comparăm cu bulgarii, nu (ei colectează 37%). Cum se face că bulgarii colectează 5% din PIB mai mult decît noi? Impozitele le au mai mici, cum ziceam. Or avea un stat mai puternic? Or fi bulgarii mai respectuoşi faţă de fisc şi legi decît românii? Nu cred. Toţi aceşti factori – nivel impozite, stat puternic – pot explica diferenţa între România şi Germania, dar nu între România şi Bulgaria. 

Să vedem cum cheltuim banii pe care totuşi îi strîngem. Preşedintele Băsescu spunea recent la TVR că din totalul veniturilor bugetare cheltuim în zona socială 42%. Nu ştiu exact ce au inclus consilierii săi în această cifră, mă uit însă pe datele Eurostat, care cuprind ponderea de cheltuieli cu salariile şi cheltuieli sociale din total venituri. Deci cît plăteşte statul pentru bugetari şi domeniul social, raportat la cîţi bani reuşeşte să strîngă. Raportarea la venituri e mai logică, pentru că pe astea le strîngem, le avem. PIB-ul doar îl măsurăm pe ghicite. PIB-ul e cioara de pe gard, veniturile colectate sînt vrabia din mînă. Cît plăteşte statul pentru bugetari şi asistenţă socială? Aici media UE este de 64%, iar cel mai mult cheltuie nemţii (71%). Cine cheltuie cel mai puţin? Englezii, doar 52%. Unde stă România? Anul acesta am cheltuit 63%. Adică doar un procent sub media europeană. Şi mai mult decît englezii, olandezii sau ungurii. Ba chiar cu 0,1% mai mult decît… suedezii. Deci din cît strîngem plătim pentru salarii şi cheltuieli sociale exact în linie cu media europeană, mult mai mult decît liberalii aceia sălbatici de englezi şi la nivelul modelului social suedez. Dacă ne raportăm la cioara de pe gard, atunci cheltuim puţin, dar faţă de vrabia din mînă sîntem mai boieri decît englezii. În aceste condiţii, eu găsesc că totuşi cheltuim prea mult. Sîntem săraci lipiţi, dar ne dăm suedezi.

Spui că, deşi există multe exemple anecdotice despre faptul că ajutoarele sociale sînt distribuite prost şi corupt, „nu înseamnă decît că avem nevoie de mai multă integritate, de mai multe controale şi nicidecum că trebuie să îi penalizăm pe cei a căror supravieţuire depinde de aceste ajutoare“. Dar dacă avem atîtea dovezi anecdotice că sistemul este corupt, de unde ştim că ajutoarele ajung acum la cei în situaţii extreme? De ce ar face primăriile audituri corecte, din moment ce promit unora ajutoare contra voturi (şi nu celor aflaţi în sărăcie extremă, aceia nu votează de regulă). Ştim cum se dau ajutoare, cum funcţionează venitul minim garantat? Eu am doar exemple anecdotice din presă şi exemple aflate direct de la mine la ţară. 

Să nu mai investim pentru că există corupţie pe partea de investiţii? Îţi întorc argumentul de mai sus: „avem nevoie de mai multă integritate, de mai multe controale, de audituri“. Oricum, discuţia este pur teoretică, pentru că eroarea de fond e aceeaşi ca mai sus: ignorăm colectarea. Poate că investim mai mult procentual din PIB. Dar colectăm puţin din acelaşi PIB, deci, de fapt, investim mai puţin în bani reali pe cap de locuitor decît ceilalţi. Nu am aceste statistici la îndemînă, dar logica aşa ar trebui să arate. În fine, reajustarea cîtorva politici sociale nu echivalează cu desfiinţarea statului social, iar unele măsuri cred că le putem găsi amîndoi binevenite (anularea subvenţiei pentru căldură pentru toată populaţia, de pildă, de care eu şi tu nu aveam nevoie, dar rămîne pentru familiile sărace). Altfel, închei cu toată simpatia folosindu-mă de un citat din George Bernard Shaw: „Numai oamenii cu adevărat inteligenţi pot fi impresionaţi de statistici“. 

O mare invenție – contractul social jpeg
Se poate trăi și sub dictatură?
Fără această probă, argumentele celor care apără Justiția și judecătorii își pierd credibilitatea.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Resemnare
Turcia e doar încă un teren de luptă dintr-un război care se poartă intens de-a lungul și de-a latul lumii.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Un „dezavantaj” avantajos
Pe scurt: nu sîntem de acord ca, dacă 25 de parteneri ne vor în Schengen și doi nu, dreptatea să fie de partea celor doi.
Frica lui Putin jpeg
Non scholae...
Cîți nu scriu cu duiumul postări agramate și totuși se fac înțeleși, dovadă că primesc like-uri și au și urmăritori din belșug.
index jpeg 5 webp
James Bond și fabrica de ciocolată a lui Charlie
Oricum, ce altceva este un spion la scara istoriei, dacă nu un copil mare care știe cum să (se) joace, nu-i așa?
A F portait Tulane 23 1 jpeg
Pierdut respect. Găsitorului, recompensă!
Ce a produs această schimbare din ce în ce mai accelerată în ultimii zece, douăzeci de ani?
„Cu bule“ jpeg
Curriculum vitae
În perioada comunistă, formula latinească s-a folosit mai puțin.
HCorches prel jpg
Undercover agent
Redați-le profesorilor demnitatea.
p 7 WC jpg
Alunecînd treptat spre distopie
Legea IA europeană, care urmează să fie finalizată în cursul acestui an, interzice explicit utilizarea datelor generate de utilizatori în scopul „clasificării sociale”.
Comunismul se aplică din nou jpeg
După 30 de ani
Mai sînt destui care cred că americanii nu au fost pe Lună, că totul ar fi fost o mare păcăleală, o făcătură de Hollywood.
index jpeg webp
Sindromul „greaua moștenire”
În cele mai multe cazuri, însă, politicienii se străduiesc să arate că ei sînt inițiatorii proiectelor
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Cadavre și steaguri
De fapt, avem de-a face cu o tactică de evaziune.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Despre vorbitul în public
O cauză frecventă a derapajului oratoric este confuzia, mai mult sau mai puţin conştientă, a genurilor.
Frica lui Putin jpeg
Oglinda
El privi în oglindă și, firește, se văzu pe sine însuși.
index jpeg 5 webp
Republica Turcia de o sută de ani
În rîndul turcilor s-a conturat o nouă filozofie, chiar ideologie: kemalismul. Mustafa Kemal Atatürk a schimbat mentalități.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
„Cu bule“ jpeg
Fotbal și futbol
Să fi fost mai curînd (cum s-a mai presupus) o manifestare de pudibonderie comparabilă cu cele produse de alte obsesii românești mai vechi și mai noi, precum teama de cacofonii?
HCorches prel jpg
Este multă tristețe în sufletul lor
Și totuși, cînd intră la ore, încearcă să aibă zîmbet pe buze. Și totuși, cînd ies de la ore, adesea au zîmbet pe buze.
IMG 8779 jpeg
p 7 WC jpg
O lume a reluărilor nedorite
Inteligența Artificială e, în cele din urmă, un instrument, care poate fi folosit în scopuri bune
Comunismul se aplică din nou jpeg
Crimă și pedeapsă
După eliberare, Bogdan Stașinski a fost preluat probabil de serviciile secrete occidentale și nu se mai știe nimic clar despre el.
O mare invenție – contractul social jpeg
Ce fel de magistrați?
Rostul profund al întregului sistem judiciar constă în realizarea și menținerea armoniei sociale.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Discuția despre extremism
Nu, interzicerea unui partid nu e soluția. Pentru incidente specifice există Codul Penal. Pentru tot restul e vorba de bun-simț.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știu și ce pot economiștii (O întrebare pe care mi-am pus-o prin 2008 și la care încă aștept răspuns...)
Ne lăsăm sau nu ne lăsăm pe mîna „experţilor”? N-avem de ales. Ne lăsăm. Dar pe mîna căruia dintre ei?

Adevarul.ro

image
Panourile solare, un dezastru ecologic care așteaptă să se întâmple? Ce spun experții
În timp ce sunt promovate în întreaga lume ca o armă crucială de reducere a emisiilor de carbon, panourile solare pot provoca un dezastru ecologic după 25-30 de ani, cât este durata lor de viață.
image
Cauzele cutremurelor din vestul României. INFP: „Asta pune o presiune enormă”
Cutremurul din Arad s-a simțit în Ungaria, Croația și Serbia. Seismologii explică ce cauze produc cutremurele din zona de vest a țării.
image
Cum a murit de fapt regele Decebal. Principalele ipoteze privind sfârșitul regelui dac
Decebal, regele dacilor, a murit în anul 106 d Hr, în urma înfrângerii în fața legiunilor romane, după două războaie epuizante. Deși, aparent, modul în care regele dac a murit este bine cunoscut, există mai multe ipoteze privind sfârșitul acestuia.

HIstoria.ro

image
Cine au fost cele trei soții ale lui Ștefan cel Mare? Familia și copiii domnului Moldovei
Ștefan cel Mare al Moldovei a fost căsătorit de trei ori, de fiecare dată luându-și de soţie o reprezentantă a unei mari familii aristocrate, de confesiune ortodoxă. Mai întâi, Ștefan s-a căsătorit, în vara anului 1463, într-un context în care plănuia organizarea unei cruciade ortodoxe împotriva Imperiului Otoman, cu Evdochia, care descindea după tată din neamul marilor duci ai Lituaniei. Tatăl ei, Alexandru al Kievului, era văr primar cu Cazimir al IV- lea, regele Poloniei și marele duce al Lit
image
Drumul României către Tratatul de la Trianon
Nimeni nu s-ar fi putut gândi la începutul anului 1918 la o schimbare totală în doar câteva luni a condițiilor dramatice în care se găsea România.
image
Tancurile în timpul Războiului Rece
Conflictul ideologic izbucnit între Uniunea Sovietică și aliații occidentali a dus la acumularea unor cantități enorme de material militar și la dezvoltarea inevitabilă a armei tancuri.