Rom├ónia ┼či negocierile comerciale UE ÔÇô SUA (III)

3 iunie 2015
De unde vine gazul c├«nd nu mai vine de la ru╚Öi ÔÇô ╚Öi cu cine ├«l ├«mp─âr╚Ťim? jpeg

ÔÇô despre investi┼úii de a doua genera┼úie, automobile ┼či energie ÔÇô

├Änchei ast─âzi serialul ├«n care reiau raportul scris recent pentru Centrul Rom├ón de Politici Europene: ÔÇ×Rom├ónia ┼či negocierile comerciale UE ÔÇô SUA ÔÇô schi┼ú─â pentru o pozi┼úie de ┼úar─âÔÇť. Data trecut─â am abordat cel mai spinos punct al dezbaterii publice din jurul tratatului comercial SUA ÔÇô UE (TTIP): clauza privind rezolvarea conflictelor dintre state ┼či investitori (ISDS). Spuneam acolo c─â administra┼úia american─â ┼či Comisia European─â au venit cu noi condi┼úii, destul de drastice, pentru investitorii care ar porni procese ├«mpotriva statelor ┼či c─â de facto, ├«n cadrul acestor negocieri, SUA ┼či UE schimb─â dreptul comercial interna┼úional ├«n favoarea statelor. TTIP ar fi o ├«mbun─ât─â┼úire fa┼ú─â de clauzele ISDS clasice negociate de state ├«n mod bilateral. Rom├ónia ar fi avantajat─â, dat fiind c─â are deja clauze ISDS cu alte 80 de state din toat─â lumea ┼či cu 20 de state membre ale UE. Ast─âzi continu─âm din acest punct ┼či vedem c─â nu e o problem─â numai rom├óneasc─â. Aceast─â serie de articole reprezint─â o form─â editat─â a raportului, varianta oficial─â, cu aparatul academic de rigoare ┼či cit─ârile aferente, este cea de pe site-ul www.crpe.ro. Raportul a fost scris ├«n cadrul proiectului ÔÇ×Influen┼úi, aler┼úi ┼či informa┼úi ├«n negocierile din UE ÔÇô expertiz─â ┼či consultare ├«n politici europeneÔÇť, implementat de CRPE ┼či finan┼úat prin granturile SEE 2009-2014, ├«n cadrul Fondului ONG ├«n Rom├ónia. Opiniile ├«mi apar┼úin ┼či nu implic─â o pozi┼úie oficial─â din partea granturilor SEE 2009-2014.  

Un raport al European Policy Center (Romain Pardo, ÔÇ×ISDS and TTIP ÔÇô A Miracle Cure for a Systemic Challenge?ÔÇť) remarc─â faptul c─â negocierile curente g─âsesc statele europene ├«n situa┼úii foarte diferite. Pentru statele din Vest ar crea un nou mecanism de protec┼úie a investitorilor, ├«n timp ce pentru nou─â state est-europene care au deja tratate bilaterale de protec┼úie a investi┼úiilor cu SUA ar ├«nsemna noi garan┼úii ├«n fa┼úa investitorilor. Aceste nou─â state s├«nt: Bulgaria, Croa┼úia, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Rom├ónia ┼či Slovacia. Cele mai multe cazuri pornite ├«mpotriva acestor state s├«nt declan┼čate de investitori din alte state europene, nu de cei americani. Nu e clar ce se va ├«nt├«mpla cu acordurile bilaterale europene ├«n cazul adopt─ârii TTIP cu clauz─â ISDS, dar situa┼úia ridic─â problema ipocriziei statelor din Vestul Europei care insist─â asupra men┼úinerii protec┼úiei bilaterale a propriilor investitori ├«n Estul Europei, dar se opun din principiu aceluia┼či instrument pentru investitorii extra-UE ├«n toat─â Uniunea. Comisia a avertizat c─â acordurile bilaterale intra-UE ├«ncalc─â principiul pie┼úei unice ┼či e de a┼čteptat declan┼čarea unor proceduri ├«mpotriva acestor acorduri odat─â ce protec┼úia investitorilor a fost comunitarizat─â prin Tratatul de la Lisabona.  Evident, ar fi preferabil ca, odat─â cu TTIP, domeniul protec┼úiei investi┼úiilor s─â fie adus la acela┼či nivel, iar condi┼úiile propuse de Comisie pentru tratatul transatlantic s─â devin─â regul─â ┼či pentru acordurile dintre statele europene (pot fi ├«nlocuite aceste acorduri printr-o aplicare direct─â a TTIP ┼či pentru rela┼úiile din cadrul UE?). 

Polonia a adoptat deja o asemenea pozi┼úie. Ministrul polonez al Economiei a declarat c─â adoptarea TTIP cu o asemenea clauz─â va proteja suplimentar statul polonez fa┼ú─â de deschiderea unor litigii (iar declara┼úia e f─âcut─â anul trecut, deci ├«nainte de noul pachet de condi┼úii propus de Comisie ├«n mai 2015). De asemenea, un raport al Polish Institute of International Affairs (Maya Rostowska, ÔÇ×Storm in a TTIP-Cup? The EU Debate on ISDSÔÇť) remarc─â faptul c─â, prin clauza ISDS din TTIP, Polonia ar fi putea fi chemat─â ├«n judecat─â numai pentru chestiuni ce decurg din legisla┼úia na┼úional─â, nu ┼či din cea european─â, cum se ├«nt├«mpl─â cu acordul bilateral cu SUA. De remarcat c─â unul dintre cele dou─â cazuri pierdute de Rom├ónia ÔÇô ├«mpotriva fra┼úilor Micula ÔÇô a plecat de la faptul c─â facilit─â┼úile fiscale acordate ├«nainte de aderare au devenit incompatibile cu legisla┼úia european─â ┼či au fost retrase din aceast─â cauz─â. 

De aceea, plierea unor organiza┼úii din Rom├ónia la pozi┼úiile exprimate de re┼úelele europene anti-TTIP e greu de sus┼úinut. Blocul Na┼úional Sindical afirm─â ├«n pozi┼úia sa public─â c─â ÔÇ×exist─â temeri ├«ntemeiate c─â sistemul de protec┼úie a investitorilor str─âini prev─âzut ├«n cadrul tratatului ar pune ├«n pericol suveranitatea statelor semnatare, permi┼ú├«nd unui cerc restr├«ns de exper┼úi juridici ai unei instan┼úe de arbitraj str─âine s─â aib─â o putere f─âr─â precedent de a interpreta ┼či a eluda legisla┼úia statelor semnatareÔÇť. Dup─â cum am ar─âtat, ├«n cazul Rom├óniei

-ul permite deja acest lucru, pe c├«nd clauza ISDS din TTIP ar ├«ngusta semnificativ marja de ac┼úiune a investitorilor ├«mpotriva statului rom├ón. 

Pentru a fi clar, pozi┼úia exprimat─â aici e urm─âtoarea: ISDS e un instrument util pentru a oferi investitorilor garan┼úii suplimentare. E drept c─â se comit abuzuri, mai degrab─â la nivel de discurs, atunci c├«nd unii investitori ├«ncearc─â s─â influen┼úeze dezbaterile publice ┼čantaj├«nd cu un apel la o curte de arbitraj. De aceea, condi┼úiile suplimentare stabilite de administra┼úia american─â ├«n 2012, de Comisia European─â ├«n textul CETA negociat cu Canada s├«nt binevenite.

-ul din 5 mai propus de Comisia European─â are poten┼úial de a schimba complet datele problemei, aduc├«nd solu┼úionarea acestor cazuri ├«n domeniul dreptului interna┼úional public, pe termen lung (am explicat condi┼úiile negociate cu Canada ┼či propunerile suplimentare ale Comisiei ├«n articolul de s─âpt─âm├«na trecut─â). A te pl├«nge ca est-european de TTIP pentru c─â ar avantaja investitorii, c├«nd de fapt face exact invers fa┼ú─â de starea de fapt, este eronat. 

A┼ča cum am ar─âtat data trecut─â, Rom├ónia este unul dintre cele nou─â state din UE care au deja un tratat special de protec┼úie a investi┼úiilor cu SUA. ├Än acela┼či timp, investi┼úiile americane ├«n Rom├ónia s├«nt sub media UE. Factori structurali mai importan┼úi eclipseaz─â importan┼úa

a unui asemenea tratat. Lucian Cernat ┼či Csilla Lakatos remarc─â, ├«n analiza de impact a TTIP asupra economiei rom├óne┼čti, faptul c─â Rom├ónia este mai pu┼úin integrat─â ├«n lan┼úurile de produc┼úie

dec├«t media european─â ┼či asta explic─â ├«n mare parte ponderea mai mic─â a comer┼úului transatlantic ├«n totalul comer┼úului exterior ├«n cazul Rom├óniei (vezi raportul CRPE ÔÇ×Impactul economic al Parteneriatului Transatlantic pentru Comer┼ú ┼či Investi┼úii asupra Rom├ónieiÔÇť). Acest aspect are o leg─âtur─â direct─â cu natura investi┼úiilor ├«n Rom├ónia. Cea mai mare parte dintre acestea s├«nt de prim─â genera┼úie ÔÇô companii mari occidentale vin ├«n Rom├ónia pentru a produce pentru pia┼úa local─â. A doua genera┼úie de investi┼úii ar trebui s─â includ─â produc┼úia ├«n Rom├ónia ├«ntr-un lan┼ú valoric de import / cre┼čtere valoare / reexport. Cazul citat frecvent este IKEA, datorit─â c─âreia Rom├ónia a redevenit un exportator mare de mobil─â, tocmai pentru c─â a fost inclus─â de compania suedez─â ├«n lan┼úul s─âu de produc┼úie. 

Cre┼čterea valorii ad─âugate pe lan┼úuri de produc┼úie pentru reexport trebuie s─â fie ┼úinta de industrializare a Rom├óniei. Eliminarea barierelor din comer┼úul transatlantic ar oferi ├«n primul r├«nd un energizant comer┼úului intracompanie (importul-exportul ├«ntre filialele aceleia┼či companii multina┼úionale reprezint─â 50% din comer┼úul transatlantic). A┼ča se creeaz─â lan┼úurile de cre┼čtere a valorii ┼či e principala miz─â a Rom├óniei ├«n TTIP. Rom├ónia a ajuns un mare produc─âtor de textile ├«n Europa, iar calculele Cernat & Lakatos arat─â un poten┼úial de cre┼čtere important pentru acest sector prin TTIP (70% cre┼čtere a exportului).  Exist─â ┼či voci care afirm─â c─â, dac─â barierele tarifare vor disp─ârea, produc─âtorii rom├óni vor avea de ├«nfruntat concuren┼úa american─â pentru pia┼úa vestic─â (mai ales Germania). ├Än acela┼či timp, exist─â un consens c─â industria european─â de automobile va avea de c├«┼čtigat, iar aici Rom├ónia e un juc─âtor important, tot datorit─â unor investi┼úii str─âine. At├«t ├«n SUA, c├«t ┼či ├«n unele ┼ú─âri europene se discut─â despre compensa┼úii pentru sectoarele industriale care ar putea fi afectate, Rom├ónia ar trebui s─â urm─âreasc─â aceast─â dezbatere ┼či s─â continue studiul de impact global f─âcut de Cernat & Lakatos cu unele sectoriale pentru a fundamenta eventuale cereri de compensa┼úii. 

O discu┼úie care urmeaz─â s─â capete consisten┼ú─â este cea privind introducerea unui capitol despre energie. UE este ├«n plin proces de creare a Uniunii Energetice, iar securitatea energetic─â este un subiect fierbinte ├«n contextul agresiunii ruse┼čti ├«n Ucraina. De cealalt─â parte a Oceanului, America a trecut printr-o revolu┼úie energetic─â provocat─â de dezvoltarea tehnologiei de fracturare. Oponen┼úii TTIP acuz─â c─â tratatul ar obliga UE s─â accepte aceast─â tehnologie. Dar nu exist─â o pozi┼úie unitar─â nici ├«n SUA, nici ├«n UE pe acest subiect, iar legea fundamental─â a UE oricum afirm─â c─â mixul energetic e un atribut al statului na┼úional.  Din moment ce ├«n SUA decizia este luat─â la nivel de stat, iar ├«n UE fiecare ┼úar─â decide singur─â, negocierile dintre guvernul federal american ┼či Comisia European─â nu pot afecta statutul legal al exploat─ârii prin fracturare. Dar revolu┼úia tehnologic─â din SUA a schimbat geografia energetic─â a planetei. Efectul asupra Europei a fost indirect: prin ie┼čirea de pe pia┼ú─â a celui mai mare importator, pre┼úurile au sc─âzut dramatic. Totu┼či, restric┼úii la exportul de petrol ┼či gaze brute, adoptate ├«n perioadele de crize energetice, r─âm├«n ├«n vigoare ├«n SUA.  Pentru UE exist─â un interes major ca aceste restric┼úii s─â fie ridicate. Desigur, e un subiect delicat pentru consumatorul american ┼či tentant pentru politicienii americani s─â intervin─â cu un discurs populist (de ce s─â d─âm europenilor din resursele noastre?), de aceea UE trebuie s─â fie preg─âtit─â s─â ofere ceva consistent ├«n negocieri. Poate o deschidere agresiv─â a companiilor de energie pentru investi┼úii americane ar fi o idee. Moda european─â a campionilor energetici na┼úionali este dep─â┼čit─â odat─â cu integrarea pie┼úelor de energie. Tendin┼úa Gazprom de a cump─âra companii ├«n UE este un pericol pentru ideea de securitate energetic─â, pe care chiar Gazprom o amenin┼ú─â, ├«n calitatea sa de instrument politic al Moscovei. De aceea, alian┼úe strategice ├«ntre companii europene ┼či gigan┼úi energetici americani pot fi r─âspunsul potrivit. Un deal ├«n TTIP de genul importuri energetice contra investi┼úii strategice ar reprezenta o situa┼úie win-win ┼či ar face din zona energetic─â un pilon al noului spa┼úiu economic comun.

facebook.com/Cristian.Ghinea.CRPE  

Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Cultura de Internet (o ├«nsemnare ÔÇô ├«nc─â ├«ndrept─â╚Ťit─â, cred ÔÇô din 2008)
At├«ta doar: c├«nd e┼čti ├«n faza de ├«nv─â┼úare, nu se cade s─â adop┼úi, ┼úan┼úo┼č, postura ├«nv─â┼ú─âtorului. Mai ai ├«nc─â de butonatÔÇŽ
Frica lui Putin jpeg
Determinism geografic și decizie morală
Probabil, totu╚Öi, c─â determinismul geografic joac─â un anume rol ├«n judec─â╚Ťile noastre politice, sociale, culturale, dar, ca orice determinism, are limite. Iar c├«nd ├«ncerc─âm s─â vedem dincolo de ele, nu putem ignora o decizie moral─â, adic─â libertatea.
AFumurescu prel jpg
Na╚Ťiuni (ne)ru╚Öinate
Practic, constat tot mai des c─â exist─â at├«t oameni, c├«t ╚Öi na╚Ťiuni ce par complet str─âine conceptului de ru╚Öine.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Italian. Responsabil
Italia nu va fi locul ├«n care suveranismul ╚Öi izola╚Ťionismul s-au dus s─â moar─â. ├Äns─â, cel pu╚Ťin pentru o vreme, cele dou─â vor l─âsa loc unui foarte necesar pragmatism.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
RT France v. Consiliul Uniunii Europene
Apoi, aceast─â func╚Ťionare eficient─â nu a sacrificat nici unul dintre principiile procesului echitabil. RT France a avut acces la Justi╚Ťie, s-a bucurat de dreptul la ap─ârare ╚Öi de o analiz─â independent─â ╚Öi impar╚Ťial─â a motivelor ╚Öi argumentelor prezentate.
tumblr o4cyqcAhRy1sdzmuoo6 1280 jpg
Mașina de scăldat
Așa că pe la jumătatea secolului al XVIII-lea a fost inventată mașina de scăldat; o gravură păstrată într-o bibliotecă britanică din regiunea Yorkshire, datată cu anul 1736, ar fi prima imagine care surprinde niște oameni înotînd cu ajutorul mașinii de scăldat.
Iconofobie jpeg
O maladie necru╚Ť─âtoare
Egoismul (aproape c─â ├«mi vine s─â-i spun egotism ╚Öi ├«n rom├ón─â) reprezint─â mult mai mult dec├«t ne transmit dic╚Ťionarele explicative. Constituie o maladie a spiritului, care te alieneaz─â sui generis, te ├«mboln─âve╚Öte de ÔÇ×tine ├«nsu╚ŤiÔÇŁ.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
De dulce
Echivalen╚Ťa par╚Ťial─â dintre dulce ╚Öi bun devine echivalen╚Ť─â total─â ├«n anumite construc╚Ťii, de exemplu ├«n sintagma fra╚Ťi dulci(sau buni), adic─â fra╚Ťi av├«nd ambii p─ârin╚Ťi ├«n comun, ├«n opozi╚Ťie cu fra╚Ťii vitregi.
HCorches prel jpg
O moarte care nu dovedește nimic
Ce leg─âtur─â au toate astea cu rubrica de educa╚Ťie, cu statutul de prof, via╚Ťa mea? Exilarea lui Ovidiu ╚Öi atentatul asupra lui Rushdie s├«nt pledoarii pentru nevoia de a p─âstra ├«n ╚Öcoal─â literatura pe primul loc ÔÇô ╚Öi subliniez, pe primul ÔÇô ca importan╚Ť─â!
Un sport la R─âs─ârit jpeg
David Popovici e om?
Cu c├«t rezultatele s├«nt mai mari ┼či mai departe de imagina┼úia noastr─â apare umbra tri┼čatului. A┼ča ┼či cu David. Nu poate fi adev─ârat, sus┼úin nu pu┼úini. E ceva ├«n neregul─â. De unde a ap─ârut?
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Dup─â 30 de ani
Hai, noi s─â tr─âim, c─â se pare c─â vom fi ultima genera╚Ťie de oameni ├«n╚Ťelep╚Ťi de pe lumea asta. Dup─â noi vin sociopa╚Ťii ─âia care nu mai ╚Ötiu s─â vorbeasc─â ├«ntre ei. Nu ╚Ötiu dec├«t s─â stea cu ochii ├«n telefon. M─â ├«ngroze╚Öte treaba asta, z─âu.
640px Castle Kruja Albania 2004 07 08 jpg
Tirana ╚Öi str─ânutul albanez ÔÇô despre c─âl─âtoria mea ├«n Albania (I) ÔÇô
Diminea╚Ťa ├«ncepe doar atunci c├«nd locuitorii ora╚Öului se ├«nt├«lnesc pe la terase ca s─â-╚Öi bea cafeaua, ├«nso╚Ťit─â mereu de un pahar de ap─â rece din partea casei, cafeaua nu se bea niciodat─â acas─â.
15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.

Adevarul.ro

image
Pre┼úurile petrolului continu─â s─â creasc─â. La c├ót ar putea ajunge p├ón─â la sf├ór┼čitul anului ┼či cu c├ót au sc─âzut stocurile
Pre┼úurile petrolului au crescut joi cu aproximativ 4%, deoarece datele solide privind consumul de combustibil din SUA ┼či a┼čtept─ârile de sc─âdere a livr─ârilor ruse┼čti au compensat temerile c─â ├«ncetinirea cre┼čterii economice ar putea submina cererea, transmite Reuters.
image
NBC News: Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu meargă la serviciu vineri, pe fondul îngrijorărilor cu privire la un incident planificat
Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu se prezinte vineri la lucru, au confirmat în exclusivitate serviciile secrete militare ucrainene pentru NBC News.
image
De ce folosesc rom├ónii voucherele sociale pentru alcool ┼či ┼úig─âri. Ce spun sociologii ┼či psihologii
Ministrul Proiectelor Europene a anun┼úat c─â voucherele sociale blocate pentru c─â beneficiarii au cump─ârat cu ele tutun ┼či alcool vor r─âm├óne a┼ča p├ón─â la urm─âtoarea tran┼č─â de bani pe care statul o va livra. Exper┼úii atrag ├«ns─â aten┼úia c─â din co┼čul de c...

HIstoria.ro

image
├Änfiin╚Ťarea avia╚Ťiei militare ├«n Rom├ónia
Rom├ónia a fost printre primele ╚Ť─âri din lume care ╚Öi-a ├«nzestrat for╚Ťele sale armate cu aerostate ╚Öi avioane.
image
Responsabilit─â╚Ťile date de germani Armatei Rom├óne la Stalingrad, mult peste posibilit─â╚Ťile acesteia
B─ât─âlia de la Stalingrad a tensionat rela╚Ťiile cu aliatul german, cu prec─âdere ├«n urma acuzelor venite dinspre liderii militari cu privire la responsabilitatea trupelor rom├óne pentru c─âderea ├«n ├«ncercuire a Armatei 6 germane.
image
Sfârșitul tragic al poetului Dimitrie Bolintineanu
Pe 20 august 1872, Dimitrie Bolintineanu, poet, revolu┼úionar ┼či om politic, murea ├«ntr-un ospiciu din Bucure┼čti, suferind de o afec┼úiune psihic─â, dob├óndit─â de pe urma mizeriei ┼či s─âr─âciei. ┬áVia┼úa lui Bolintineanu a stat sub semnul cinstei.