Revoluţia libertariană din Georgia

Publicat în Dilema Veche nr. 328 din 27 mai - 2 iunie 2010
Liderii contextuali de opinie  Textul cu Regele jpeg

Promiteam săptămîna trecută detalii despre ideile şi politicile care au lăsat Georgia fără un serviciu de control al alimentelor. Adică ceea ce European Stability Initiative a numit „Revoluţie libertariană“. Este vorba despre un o serie de rapoarte adunate sub titlul „Reinventing Georgia: The story of a Libertarian Revolution“, pe care le puteţi citi pe site-ul lor. Deocamdată sînt trei documente acolo, cele care spun povestea de pînă acum, rece, fără opinii. Cel de-al patrulea este doar anunţat că va urma, se numeşte „The future of Georgian libertarianism“ („Viitorul libertarianismului georgian“) şi autorii promit că vom găsi şi judecăţi de valoare plus critici la adresa proiectului.

Pînă cînd vom citi judecăţile şi predicţiile, cîteva detalii despre poveşti. Este în primul rînd povestea mare a unui stat aproape eşuat: Georgia pînă în 2004. Integrată în economia sovietică, a căzut rapid economic după obţinerea independenţei (din exemplele de acolo, asemănarea cu Republica Moldova este constantă, inclusiv pe ramuri economice). Corupţia era atît de răspîndită, încît poliţiştii, plătiţi oficial cu 15 dolari pe lună, trăiau exclusiv din şpăgi. Veniturile statului din PIB erau undeva la 14% (în statele dezvoltate media este de 45%), economia neagră era 67% din PIB. Bandele de crimă organizată controlau pur şi simplu bucăţi din teritoriul naţional, în asemenea măsură încît Rusia anunţase ONU că s-ar putea să intervină militar pentru a stopa crima organizată şi bandele care destabilizau situaţia la graniţă. Revoluţia oarecum paşnică, condusă de Mihail Saakashvili e destul de cunoscută, aşa că autorii nu insistă mult pe subiect. Interesant este că îşi propunea democratizare şi luptă cu corupţia, mai puţin reforme economice. Şi tocmai la capitolul democratizare suferă Georgia acum – crizele politice interne, manifestaţii violente şi intervenţii în forţă ale poliţiei plus situaţia presei au afectat mult imaginea lui Saakashvili, de campion al democraţiei în Caucaz. Însă povestea economică este mai puţin cunoscută, de mai mare succes şi cu atît mai uimitoare.

Aici intervine povestea lui Kakha Bendukidze. Născut la Tbilisi, a făcut carieră la Moscova. Doctorat în biologie, cercetător în biologie moleculară, dar şi autor de manual de economie. A creat unul dintre primele fonduri de investiţii din Rusia. Se descrie pe sine ca un „oligarh mai mic“ şi cam are dreptate, cu o avere de 50-70 de milioane de dolari nu ieşi în evidenţă în Rusia lui Elţîn. Dar a fost în cercurile care au gîndit reformele liberale din primii ani ai lui Elţîn. L-a sprijinit pe Putin la început, cînd acesta părea că impune ordine şi face reforme economice, dar din acele reforme promise doar cota unică de 13% s-a materializat. Prin 2004 s-a nimerit într-o delegaţie economică rusească la Tbilisi (era pe cînd Saakashvili şi Putin se înţelegeau bine). După patru ore de conversaţie cu preşedintele şi premierul ţării, a fost numit ministru, trebuia doar să-şi ia cetăţenia georgiană. În anii următori a ocupat funcţiile formale de ministru al economie, apoi al reformei şi şef al Cancelariei, dar de facto a fost mereu omul din spatele reformei economice. Pentru a înţelege ce a urmat mai trebuie spus că Saakashvili a avut grijă ca, imediat după alegerile din 2004, cînd a cîştigat 94% din voturi, să schimbe Constituţia făcînd din Georgia o republică superprezidenţială, unde şeful statului controlează direct Guvernul şi poate dizolva Parlamentul cînd doreşte. Cu alte cuvinte, Bendukidze a primit pe mînă o economie devastată, un stat obez şi corupt şi, avînd totala încredere a şefului celui mare, nimic nu-l putea opri să-şi pună în aplicare ideile. Cred că niciodată, niciunde, un liberal radical nu a fost într-o poziţie mai bună.

Omul nostru şi-a luat pe lîngă sine o echipă de la un think tank libertarian şi s-a pus pe treabă. Plecînd de la premisa că „totul e de vînzare, mai puţin conştiinţa“, au scos la privatizare cam tot ce au mai găsit la stat. Cum avea de dat o lecţie celor care făcuseră privatizarea de jaf din Rusia, au pus tot ce era de vînzare pe un site, cu licitaţii publice. Apoi au trecut la barierele administrative. Au chemat oamenii din instituţiile care dădeau licenţe şi autorizaţii şi le-au cerut să justifice pentru fiecare în parte de ce era necesară. Premisa era că statul trebuie să fie micşorat şi scos din afaceri. Oricum nu controla nimic, de fapt. Deşi legal pentru orice construcţie era nevoie de 18 autorizaţii date de 9 instituţii diferite, în practică mai puţin de jumătate dintre clădirile în construcţie în capitală aveau vreun document. În final, 85% din autorizaţii şi licenţe au fost desfiinţate. Din cele 90 de licenţe date anterior de Ministerul Agriculturii au mai rămas doar 9. Apoi s-au pus pe dat oameni afară. Din cei 3424 de funcţionari de la acelaşi minister au mai rămas 600.


Pe unele le-au desfiinţat cu totul, în ideea că decît o instituţie coruptă, mai bine fără acea instituţie. Cum zice el: „Dacă închizi lumina într-o cameră fără bec nu se întîmplă nimic“. A desfiinţat inspectoratul sanitar pentru alimente, oricum inspectorii nu controlau, doar luau şpagă. Dintre toate controalele privind alimentele în Georgia au rămas doar două: cele privind mîncarea pentru copii şi regulile de ambalare. Şi-a propus pur şi simplu să marcheteze ţara la nivel internaţional ca cea mai prietenoasă pentru afaceri. Şi nu era doar un slogan, a luat metodologia după care Banca Mondială întocmea clasamentul Ease of Doing Bussines şi a făcut tot ce spuneau oamenii ăia. Georgia a sărit de pe locul 100 în lume pe locul 11. Are unele dintre cele mai mici taxe din lume (12% cotă unică pe venit), unul dintre cele mai laxe coduri ale muncii, taxe vamale aproape inexistente, la concurenţă cu paradisuri fiscale. De fapt, scopul lui Bendukidze nu este să copieze reformele liberale din Estul Europei, ci pe cele ultraliberale din Asia de Sud-Est, în ideea că Georgia nu are timp să se dezvolte încet ca Ungaria şi Polonia, trebuie să facă totul mult mai repede. Bineînţeles, asta naşte coşmaruri în Uniunea Europeană (cum ziceam săptămîna trecută), Bendukidze consideră planul de acţiuni Georgia – UE o prostie dăunătoare şi oricum perspectivele aderării Georgiei sînt departe.

Interesant este că, deşi ESI vorbeşte despre libertarianism ca ideologie de stat, Bendukidze însuşi nu este un ideolog şi nici nu se omoară după dezbateri de acest gen. El îşi vinde revoluţia ca pe o necesitate. Pur şi simplu un stat cum era Georgiei în 2004 nu poate fi reformat, el trebuie redus la minim şi scos din economie

index jpeg webp
Sindromul „greaua moștenire”
În cele mai multe cazuri, însă, politicienii se străduiesc să arate că ei sînt inițiatorii proiectelor
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Cadavre și steaguri
De fapt, avem de-a face cu o tactică de evaziune.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Despre vorbitul în public
O cauză frecventă a derapajului oratoric este confuzia, mai mult sau mai puţin conştientă, a genurilor.
Frica lui Putin jpeg
Oglinda
El privi în oglindă și, firește, se văzu pe sine însuși.
index jpeg 5 webp
Republica Turcia de o sută de ani
În rîndul turcilor s-a conturat o nouă filozofie, chiar ideologie: kemalismul. Mustafa Kemal Atatürk a schimbat mentalități.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
„Cu bule“ jpeg
Fotbal și futbol
Să fi fost mai curînd (cum s-a mai presupus) o manifestare de pudibonderie comparabilă cu cele produse de alte obsesii românești mai vechi și mai noi, precum teama de cacofonii?
HCorches prel jpg
Este multă tristețe în sufletul lor
Și totuși, cînd intră la ore, încearcă să aibă zîmbet pe buze. Și totuși, cînd ies de la ore, adesea au zîmbet pe buze.
IMG 8779 jpeg
p 7 WC jpg
O lume a reluărilor nedorite
Inteligența Artificială e, în cele din urmă, un instrument, care poate fi folosit în scopuri bune
Comunismul se aplică din nou jpeg
Crimă și pedeapsă
După eliberare, Bogdan Stașinski a fost preluat probabil de serviciile secrete occidentale și nu se mai știe nimic clar despre el.
O mare invenție – contractul social jpeg
Ce fel de magistrați?
Rostul profund al întregului sistem judiciar constă în realizarea și menținerea armoniei sociale.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Discuția despre extremism
Nu, interzicerea unui partid nu e soluția. Pentru incidente specifice există Codul Penal. Pentru tot restul e vorba de bun-simț.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știu și ce pot economiștii (O întrebare pe care mi-am pus-o prin 2008 și la care încă aștept răspuns...)
Ne lăsăm sau nu ne lăsăm pe mîna „experţilor”? N-avem de ales. Ne lăsăm. Dar pe mîna căruia dintre ei?
Frica lui Putin jpeg
La ce e bună literatura
După ce, săptămîni, luni, ani, ai citit o sumedenie de cărţi și de autori, ba chiar o bibliotecă întreagă, încă nu ți s-a aprins becul?
index jpeg 5 webp
Bujorul, zeii greci și familia de’ Medici
Ce ar fi crezut doamna de’ Medici despre asta oare?
A F portait Tulane 23 1 jpeg
Limba lui Dalai Lama. Ce nu-i șade lui bine?
Te împărtășești, bine, nu, nu. Cînd am încercat să le explic grecilor cum e cu „paștile” la români, s-au… crucit!
„Cu bule“ jpeg
A fi paletă
E posibil ca de la asemenea metafore glumețe să se fi extins folosirea lui paletă, atît cu sensul mai general „prost”.
HCorches prel jpg
Premii sau condamnări la tristețe?
Pare că și-ar putea lua zborul în orice clipă, că s-ar putea înălța de la pămînt, așa firavă cum e și plină de emoție.
IMG 8779 jpeg
p 7 White Cube WC jpg
A lua în serios trauma colonialistă a Europei de Est
Cînd e vorba de a construi un asemenea domeniu anti-imperialist, Vestul european are multe de învățat de la Est.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Profesori de neuitat din liceu
Astăzi nu găsesc răspuns la întrebarea dacă, dintre mulții profesori pe care i-am tot avut, o fi fost vreunul mai bun decît el.
image png
Cum peticim ruptura stat-privat
Mai mult, creșterea salariilor în sectorul public din ultimii ani a creat o concurență neloială cu mediul economic.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Te poți desprinde de tehnologie? (2)
Ne putem despărți de tehnologie? Nu. Dar tehnologia ne poate despărți de oameni. Sau măcar încearcă.

Adevarul.ro

image
Carla’s Dreams, criticat dur: „Răutăcios, antipatic, poate lipsit de educație, puțin fals și dezamăgitor”
Realizatorul a fost invitatul emisiunii realizate de Cătălin Măruță în cadrul căreia a acceptat să participe la rubrica „Spui tot sau îți ia gura foc?”.
image
Român păcălit în Turcia cu implanturi de păr. Țeapa este de mii de euro. „Ce scrie pe factură?“
Pățania unui român care s-a dus în Turcia să facă implant de păr a fost povestită pe Facebook de o rudă. Omul a fost înșelat cu mii de euro și acum nu mai știe cum să-și recupereze banii.
image
Boala neurologică rară de care suferă Celine Dion, explicată de un medic. „Transformă oamenii în statui”
Celine Dion a anunțat că și-a anulat actualul turneu mondial din cauza problemelor de sănătate pe care le are. Cântăreața celebră a anunțat la sfârșitul anului trecut că suferă de sindromul „Stiff Person Syndrome”, anulând astfel câteva date din turneul din Las Vegas.

HIstoria.ro

image
Autoportretul lui Vincent van Gogh: strategie de autovalidare?
Vincent van Gogh ajunge la artă târziu, la 28 de ani, după ce eșuase pe calea teologiei și a misionarismului și se consumase în istovitoare crize identitare.
image
„Dubletul seismic“ din mai 1990 - Ultimele cutremure majore care au afectat România în secolul XX
Pe 30 și 31 mai 1990, la doar câteva zile după primele alegeri libere (20 mai 1990), în România s-au produs alte două cutremure puternice. Fenomenul de la sfârșitul lunii mai a anului 1990 este cunoscut sub numele de „dublet seismic”.
image
De ce nu mai merg oamenii azi pe Lună? De ce în 1969 s-a putut și azi nu
În istoria omenirii, doar 24 de oameni au călătorit spre Lună, cu toţii fiind astronauţi în cadrul programului Apollo. Jumătate dintre ei au călcat pe suprafaţa singurului satelit natural al Pământului. Eugene Cernan şi Harrison Schmitt au fost ultimele persoane care au intrat în acest club select. Sunt mai bine de 40 de ani de când un pământean a păşit pe un alt corp ceresc decât Pământul. În ciuda proiectelor fantastice şi a progresului tehnologic înregistrat în ultimele patru decenii, oamenii