Revoluţia libertariană din Georgia

Publicat în Dilema Veche nr. 328 din 27 mai - 2 iunie 2010
Liderii contextuali de opinie  Textul cu Regele jpeg

Promiteam s─âpt─âm├«na trecut─â detalii despre ideile ┼či politicile care au l─âsat Georgia f─âr─â un serviciu de control al alimentelor. Adic─â ceea ce European Stability Initiative a numit ÔÇ×Revolu┼úie libertarian─âÔÇť. Este vorba despre un o serie de rapoarte adunate sub titlul ÔÇ×Reinventing Georgia: The story of a Libertarian RevolutionÔÇť, pe care le pute┼úi citi pe site-ul lor. Deocamdat─â s├«nt trei documente acolo, cele care spun povestea de p├«n─â acum, rece, f─âr─â opinii. Cel de-al patrulea este doar anun┼úat c─â va urma, se nume┼čte ÔÇ×The future of Georgian libertarianismÔÇť (ÔÇ×Viitorul libertarianismului georgianÔÇť) ┼či autorii promit c─â vom g─âsi ┼či judec─â┼úi de valoare plus critici la adresa proiectului.

P├«n─â c├«nd vom citi judec─â┼úile ┼či predic┼úiile, c├«teva detalii despre pove┼čti. Este ├«n primul r├«nd povestea mare a unui stat aproape e┼čuat: Georgia p├«n─â ├«n 2004. Integrat─â ├«n economia sovietic─â, a c─âzut rapid economic dup─â ob┼úinerea independen┼úei (din exemplele de acolo, asem─ânarea cu Republica Moldova este constant─â, inclusiv pe ramuri economice). Corup┼úia era at├«t de r─âsp├«ndit─â, ├«nc├«t poli┼úi┼čtii, pl─âti┼úi oficial cu 15 dolari pe lun─â, tr─âiau exclusiv din ┼čp─âgi. Veniturile statului din PIB erau undeva la 14% (├«n statele dezvoltate media este de 45%), economia neagr─â era 67% din PIB. Bandele de crim─â organizat─â controlau pur ┼či simplu buc─â┼úi din teritoriul na┼úional, ├«n asemenea m─âsur─â ├«nc├«t Rusia anun┼úase ONU c─â s-ar putea s─â intervin─â militar pentru a stopa crima organizat─â ┼či bandele care destabilizau situa┼úia la grani┼ú─â. Revolu┼úia oarecum pa┼čnic─â, condus─â de Mihail Saakashvili e destul de cunoscut─â, a┼ča c─â autorii nu insist─â mult pe subiect. Interesant este c─â ├«┼či propunea democratizare ┼či lupt─â cu corup┼úia, mai pu┼úin reforme economice. ┼×i tocmai la capitolul democratizare sufer─â Georgia acum ÔÇô crizele politice interne, manifesta┼úii violente ┼či interven┼úii ├«n for┼ú─â ale poli┼úiei plus situa┼úia presei au afectat mult imaginea lui Saakashvili, de campion al democra┼úiei ├«n Caucaz. ├Äns─â povestea economic─â este mai pu┼úin cunoscut─â, de mai mare succes ┼či cu at├«t mai uimitoare.

Aici intervine povestea lui Kakha Bendukidze. N─âscut la Tbilisi, a f─âcut carier─â la Moscova. Doctorat ├«n biologie, cercet─âtor ├«n biologie molecular─â, dar ┼či autor de manual de economie. A creat unul dintre primele fonduri de investi┼úii din Rusia. Se descrie pe sine ca un ÔÇ×oligarh mai micÔÇť ┼či cam are dreptate, cu o avere de 50-70 de milioane de dolari nu ie┼či ├«n eviden┼ú─â ├«n Rusia lui El┼ú├«n. Dar a fost ├«n cercurile care au g├«ndit reformele liberale din primii ani ai lui El┼ú├«n. L-a sprijinit pe Putin la ├«nceput, c├«nd acesta p─ârea c─â impune ordine ┼či face reforme economice, dar din acele reforme promise doar cota unic─â de 13% s-a materializat. Prin 2004 s-a nimerit ├«ntr-o delega┼úie economic─â ruseasc─â la Tbilisi (era pe c├«nd Saakashvili ┼či Putin se ├«n┼úelegeau bine). Dup─â patru ore de conversa┼úie cu pre┼čedintele ┼či premierul ┼ú─ârii, a fost numit ministru, trebuia doar s─â-┼či ia cet─â┼úenia georgian─â. ├Än anii urm─âtori a ocupat func┼úiile formale de ministru al economie, apoi al reformei ┼či ┼čef al Cancelariei, dar de facto a fost mereu omul din spatele reformei economice. Pentru a ├«n┼úelege ce a urmat mai trebuie spus c─â Saakashvili a avut grij─â ca, imediat dup─â alegerile din 2004, c├«nd a c├«┼čtigat 94% din voturi, s─â schimbe Constitu┼úia f─âc├«nd din Georgia o republic─â superpreziden┼úial─â, unde ┼čeful statului controleaz─â direct Guvernul ┼či poate dizolva Parlamentul c├«nd dore┼čte. Cu alte cuvinte, Bendukidze a primit pe m├«n─â o economie devastat─â, un stat obez ┼či corupt ┼či, av├«nd totala ├«ncredere a ┼čefului celui mare, nimic nu-l putea opri s─â-┼či pun─â ├«n aplicare ideile. Cred c─â niciodat─â, niciunde, un liberal radical nu a fost ├«ntr-o pozi┼úie mai bun─â.

Omul nostru ┼či-a luat pe l├«ng─â sine o echip─â de la un think tank libertarian ┼či s-a pus pe treab─â. Plec├«nd de la premisa c─â ÔÇ×totul e de v├«nzare, mai pu┼úin con┼čtiin┼úaÔÇť, au scos la privatizare cam tot ce au mai g─âsit la stat. Cum avea de dat o lec┼úie celor care f─âcuser─â privatizarea de jaf din Rusia, au pus tot ce era de v├«nzare pe un site, cu licita┼úii publice. Apoi au trecut la barierele administrative. Au chemat oamenii din institu┼úiile care d─âdeau licen┼úe ┼či autoriza┼úii ┼či le-au cerut s─â justifice pentru fiecare ├«n parte de ce era necesar─â. Premisa era c─â statul trebuie s─â fie mic┼čorat ┼či scos din afaceri. Oricum nu controla nimic, de fapt. De┼či legal pentru orice construc┼úie era nevoie de 18 autoriza┼úii date de 9 institu┼úii diferite, ├«n practic─â mai pu┼úin de jum─âtate dintre cl─âdirile ├«n construc┼úie ├«n capital─â aveau vreun document. ├Än final, 85% din autoriza┼úii ┼či licen┼úe au fost desfiin┼úate. Din cele 90 de licen┼úe date anterior de Ministerul Agriculturii au mai r─âmas doar 9. Apoi s-au pus pe dat oameni afar─â. Din cei 3424 de func┼úionari de la acela┼či minister au mai r─âmas 600.


Pe unele le-au desfiin┼úat cu totul, ├«n ideea c─â dec├«t o institu┼úie corupt─â, mai bine f─âr─â acea institu┼úie. Cum zice el: ÔÇ×Dac─â ├«nchizi lumina ├«ntr-o camer─â f─âr─â bec nu se ├«nt├«mpl─â nimicÔÇť. A desfiin┼úat inspectoratul sanitar pentru alimente, oricum inspectorii nu controlau, doar luau ┼čpag─â. Dintre toate controalele privind alimentele ├«n Georgia au r─âmas doar dou─â: cele privind m├«ncarea pentru copii ┼či regulile de ambalare. ┼×i-a propus pur ┼či simplu s─â marcheteze ┼úara la nivel interna┼úional ca cea mai prietenoas─â pentru afaceri. ┼×i nu era doar un slogan, a luat metodologia dup─â care Banca Mondial─â ├«ntocmea clasamentul Ease of Doing Bussines ┼či a f─âcut tot ce spuneau oamenii ─âia. Georgia a s─ârit de pe locul 100 ├«n lume pe locul 11. Are unele dintre cele mai mici taxe din lume (12% cot─â unic─â pe venit), unul dintre cele mai laxe coduri ale muncii, taxe vamale aproape inexistente, la concuren┼ú─â cu paradisuri fiscale. De fapt, scopul lui Bendukidze nu este s─â copieze reformele liberale din Estul Europei, ci pe cele ultraliberale din Asia de Sud-Est, ├«n ideea c─â Georgia nu are timp s─â se dezvolte ├«ncet ca Ungaria ┼či Polonia, trebuie s─â fac─â totul mult mai repede. Bine├«n┼úeles, asta na┼čte co┼čmaruri ├«n Uniunea European─â (cum ziceam s─âpt─âm├«na trecut─â), Bendukidze consider─â planul de ac┼úiuni Georgia ÔÇô UE o prostie d─âun─âtoare ┼či oricum perspectivele ader─ârii Georgiei s├«nt departe.

Interesant este c─â, de┼či ESI vorbe┼čte despre libertarianism ca ideologie de stat, Bendukidze ├«nsu┼či nu este un ideolog ┼či nici nu se omoar─â dup─â dezbateri de acest gen. El ├«┼či vinde revolu┼úia ca pe o necesitate. Pur ┼či simplu un stat cum era Georgiei ├«n 2004 nu poate fi reformat, el trebuie redus la minim ┼či scos din economie

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Cum au ajuns romii ├«n principatele rom├óne. Statistic, ei sunt mult mai numero┼či dec├ót ├«n orice ┼úar─â
De la plecarea lor din India, în urma certurilor dintre conducători, s-au despărţit în două ramuri, o parte îndreptându-se spre Nordul Africii, în timp ce partea cea mai consistentă a luat calea Europei.
image
Povestea nefardat─â a rom├ónului ├«nchis ├«n China:┬áÔÇ×St─âteam ├«ntr-o cu┼čc─â cu gratii ┼či dormeam pe o p─âtur─â plin─â de s├óngeÔÇť
Marius Balo l-a c─âutat pe Dumnezeu la seminarul teologic din Cluj-Napoca, apoi la Academia de studii teologice ÔÇ×Sf├óntul VladimirÔÇť din New York, dar l-a g─âsit cu adev─ârat ├«ntr-o celul─â de 16 metri p─âtra┼úi din Shanghai. A petrecut opt ani ├«n ├«nchisorile chineze┼čti, timp ├«n care a cunoscut iadul pe P─âm├ónt, ├«ns─â acum consider─â c─â toat─â experien┼úa a fost, de fapt, o binecuv├óntare.
image
Cum au vrut bulgarii s─â anexeze toat─â Dobrogea. Jafuri, crime ┼či bomboane otr─âvite ├«n Primul R─âzboi Mondial
Dup─â nici jum─âtate de veac de la ie┼čirea Dobrogei de sub st─âp├ónirea otoman─â, provincia dintre Dun─âre ┼či Marea Neagr─â a cunoscut din nou ororile ocupa┼úiei, de data aceasta ale bulgarilor, care au ├«ncercat s─â anexeze toat─â provincia prin jefuirea ┼či omor├órea popula┼úiei.

HIstoria.ro

image
Rom├ónia, alian╚Ťele militare ╚Öi R─âzboaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
ÔÇ×Greva regal─âÔÇŁ ╚Öi r─âspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II ÔÇô c─âl─âul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a ini┼úiat seria de reforme ce urma s─â modernizeze ├«mb─âtr├ónitul Imperiu Otoman ┼či s─â ├«l ridice la nivelul puterilor occidentale. Urc├ónd pe tron ├«n contextul luptelor dintre reformatori ┼či conservatori, Mahmud a ├«n┼úeles mai bine dec├ót v─ârul s─âu, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul ├«ntregului imperiu.