Pe cine mai iubesc românii?

- pe americani, pe europeni, pe chinezi, pe Gaddafi. Pe Guvern, nu -

● În fiecare an, German Marshall Fund of the United States, unul dintre think tank-urile importante de la Washington, realizează un sondaj multinaţional numit Transatlantic Trends. Se pun aceleaşi întrebări, în oglindă, despre situaţia internaţională, în SUA şi în cîteva ţări europene, inclusiv Turcia. Cercetarea permite cîteva comparaţii interesante, atît între ţări, cît şi de la ţară la ţară în ani diferiţi. În acest an, biroul GMF din România mi-a cerut să extrag din sondaj cifrele care mi se par interesante legate de România şi să fac cîteva comentarii la conferinţa de lansare a sondajului (mulţumesc lui Reinhold Stadler, intern la CRPE, pentru prezentarea grafică spectaculoasă, o voi ataşa acestui articol în ediţia online a revistei). 

● Am mai scris şi altădată despre sondajul GMF şi principala concluzie era că românii intervievaţi în sondaj sînt de o molipsitoare bunăvoinţă faţă de toată lumea, mai ales faţă de cele două mari puteri transatlantice – SUA şi UE. Avem o părere bună despre UE şi la fel de bună şi despre SUA. Povestea de dragoste dintre români şi bulgari, pe de o parte, şi UE, pe de altă parte, continuă: România (87%) şi Bulgaria (90%) înregistrează cele mai mari rate de favorabilitate faţă de UE. Spre comparaţie, Franţa are 59%, Italia 77% şi Polonia 76%. Dar România intră şi în topul naţiunilor care îi plac pe americani în cea mai mare măsură (81%, la fel cu portughezii). Numai americanii înşişi au o părere mai favorabilă despre SUA decît românii (ei se plac în procent de 83%). Spre comparaţie, 58% dintre francezi se declară favorabili SUA. 

● Îi iubim pe americani şi pe europeni cam la fel, drept urmare dorim în cea mai mare măsură ca parteneriatul dintre SUA şi UE să devină şi mai strîns. Numai 15% dintre români aleg varianta „UE să aibă o abordare mai independentă“ faţă de SUA, iar următorul clasat la mare distanţă este Polonia (27%). Pe graficele lui Reinhold, figura asta e chiar spectaculoasă, se vede clar cum se îndepărtează şerpişorii unul de celălalt, în cazul României. 

● Lumea se dă de ceasul morţii că se prevede o nouă competiţie globală între China şi Statele Unite. Dacă aşa este, românii ar fi sfîşiaţi de această competiţie. Nu numai că avem cea mai bună părere despre SUA dintre popoarele europene întrebate, dar la fel avem şi faţă de China. 69% dintre români au o părere favorabilă despre China (faţă de 81% favorabili faţă de americani). Bine, nici ceilalţi europeni nu mîrîie cînd aud de China, dar favorabilitatea lor e pe la 50-55%, numai noi sărim aşa sus, şi bulgarii aproape de noi. China nu e populară în Turcia, dar turcii par a fi nervoşi pe toată lumea, în sondajul acesta. În mod paradoxal, avem o părere cît de cît OK şi despre Rusia – 52% dintre noi sînt favorabili faţă de Moscova şi ne situăm undeva pe la mijloc cu cifra asta, Rusia e mai puţin populară în Suedia, în Polonia şi în Italia (asta de la ce li s-o trage?). Desigur, bulgarii sparg aici graficul, pur şi simplu sînt amorezaţi de Rusia, chiar mai mult decît noi faţă de americani (bulgarii îi plac destul de mult şi pe americani, dar mai mult pe ruşi). Dar cum nu putem să-i plăcem chiar pe toţi, toţi, toţi, aflaţi că avem şi noi antipaticii noştri: Pakistanul. Numai 26% avem o părere favorabilă faţă de Pakistan. Cum nu sînt telenovele din Pakistan (sau sînt?), înţeleg că oamenii mai aud totuşi ştiri externe, bombe, extremişti, Pakistan e „cîh“. Lasă că nici după India nu ne dăm în vînt, doar 40% dintre noi au o părere bună despre ea. 

● Nişte cifre foarte interesante despre preşedinţii Americii. Se vede de departe că lumea îl place mult mai mult pe Obama decît pe Bush. De foarte departe. La întrebarea „Aprobaţi sau dezaprobaţi modul în care preşedintele Statelor Unite Barack Obama se ocupă de politicile internaţionale“, m-am uitat la diferenţa între aceeaşi întrebare în 2008 (Bush) şi în acest an. Românii au sărit de la 44% (pro-Bush), la 68% (pro-Obama). O diferenţă aproape egală ca la polonezi, de la 44% la 65%. Dar România şi Polonia sînt cazuri mai degrabă atipice, cele mai multe ţări au sărit de la cote infime la cote foarte mari: Franţa de la 11 la 76%, Germania de la 12% la 81%, Spania de la 11% la 68%. Doar turcii rămîn nervoşi, cum ziceam, 8% îl susţineau pe Bush, doar 30% pe Obama. Interesant este că graficul în cazul României şi Poloniei este asemănător cu graficul în cazul americanilor înşişi, singurii care contează pînă la urmă, pentru că ei votează: în 2008, 37% dintre americani aprobau felul în care Bush se ocupa de politicile internaţionale, azi 54% îl aprobă pe Obama, în acelaşi punct. Se pare că restului lumii îi ia mai mult să se dezvrăjească de Obama decît americanilor înşişi. Cît despre noi? Ne place de Obama, dar nu la fel de mult ca francezilor şi germanilor, dar l-am plăcut şi pe Bush, sau cel puţin nu l-am displăcut la fel de mult ca francezii şi germanii, aşa încît poziţia noastră faţă de preşedintele Americii nu arată chiar aşa, ca un roller-coaster. 

● Şi acum ţineţi-vă bine: pe cine mai plac românii? Pe Gaddafi. Sau cel puţin nu le displace la fel de mult ca restului lumii. Cei care au conceput sondajul au întrebat despre susţinerea pentru diverse tactici de intervenţie în Libia. La varianta „susţinere pentru înlăturarea preşedintelui Gaddafi“, avem nişte majorităţi serioase aproape peste tot. 66% în SUA, 61% în Bulgaria, 66% în Franţa, chiar 71% în Germania şi 79% în Suedia. Dar există o ţară unde numai 34% susţine ideea asta: România (singura ţară care mai coboară sub 50% este Slovacia, cu 42%). Să fie prietenia frăţesc-socialistă dintre fostul nostru dictator şi fostul (să sperăm) dictator libian? Să fie mitul românilor care au muncit în Libia? (au reuşit să facă ţuică din portocale, cel puţin aşa mi-a zis tata, care a lucrat cu oameni ce „făcuseră“ Libia). Deci, nici măcar nu sprijinim înlăturarea lui Gaddafi. Era de aşteptat să nici nu vrem să auzim de variantele „trimiterea de arme şi sprijin către rebeli“ sau „trimiterea de trupe pentru a-i ajuta pe rebeli“. E drept că atunci cînd vine vorba despre trimis arme şi trupe, majorităţile solide din celelalte ţări se cam spulberă, dar românii sînt tot mai sceptici decît media celorlalţi (apropo, cum şi-or închipui nemţii, francezii şi suedezii că poţi sprijini înlăturarea unui dictator fără ca măcar să trimiţi arme şi materiale celor care i se opun? Îl rogi frumos să fie cuminte?) 

● Există o serie de întrebări unde oamenii trebuie să spună ce părere au despre cum se ocupă guvernul ţării lor de diverse probleme. Românii sînt pe primele locuri la nemulţumire, aproape fără excepţie: cei mai nemulţumiţi de cum guvernul se ocupă de economie, aproape cei mai nemulţumiţi de cum guvernul se ocupă de relaţiile internaţionale (numai spaniolii ne întrec), cei mai nemulţumiţi de cum guvernul se ocupă de relaţia cu Rusia (la egalitate cu polonezii – paradoxal, dat fiind că România a mîrîit constant la Rusia, iar Polonia a schimbat tactica). În fine, sîntem cei mai nemulţumiţi de cum guvernul se ocupă de… stabilizarea situaţiei din Afganistan. Ceea ce face evident că această serie de întrebări spune foarte puţine despre părerea oamenilor în ce priveşte economia, Rusia sau Afganistan şi reflectă aproape exclusiv părerea lor despre guvernul propriu.

- Free