You will walk alone!

Publicat în Dilema Veche nr. 889 din 22 - 28 aprilie 2021
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg

Zilele astea s├«nt rare momentele ├«n care premierul britanic, pre╚Öedintele Fran╚Ťei ╚Öi premierul Italiei exprim─â spontan aceea╚Öi opinie despre un subiect. ╚śi dac─â v─â g├«ndea╚Ťi la criza sanitar─â, r─âzboiul din Ucraina sau la umbra tot mai mare a Chinei ├«n afacerile interna╚Ťionale, nu e vorba despre nici una dintre temele astea. Subiectul este fotbalul, unul dintre pu╚Ťinele lucruri care mai unesc o Europ─â care ├«╚Öi caut─â activ ╚Öi stupid motive de atomizare.

Concret, 12 dintre cele mai importante cluburi ale continentului au anun╚Ťat c─â doresc crearea unei noi competi╚Ťii care s─â rivalizeze cu Champions League. A╚Öa-numita Super Lig─â are mai degrab─â caracteristici americane dec├«t europene ÔÇô vor fi 20 de echipe care vor participa, iar dintre fondatori (se a╚Öteapt─â ca alte trei cluburi mari s─â se al─âture acestei liste) nu va retrogada nici unul. Cinci locuri vor fi rezervate accesului, pe criterii neclare ├«nc─â, pentru echipe din afara nucleului principal.

Scrisoarea care anun╚Ťa fondarea SL este semnat─â de reprezentan╚Ťii Manchester United, Manchester City, Arsenal, Chelsea, Tottenham, Liverpool, Barcelona, Real Madrid, Atletico Madrid, Inter Milano, AC Milano ╚Öi Juventus. Lipsesc de aici cluburi din Germania ╚Öi Fran╚Ťa, ├«ns─â, potrivit ini╚Ťiatorilor, se discut─â ╚Öi cu echipe ca Bayern M├╝nchen, Borussia Dortmund sau Paris Saint-Germain.

Un detaliu semnificativ este faptul c─â trei dintre cele 12 cluburi fondatoare au proprietari americani, iar ac╚Ťionariatul altora e mai degrab─â interna╚Ťional dec├«t local.

Logica demersului e pur financiar─â ╚Öi ocole╚Öte ostentativ structurile oficiale care se ocup─â cu organizarea competi╚Ťiilor la nivel na╚Ťional, european sau interna╚Ťional. De altfel, unele dintre cele mai dure reac╚Ťii ├«mpotriva ideii de Super Lig─â au venit din partea  UEFA, FIFA ╚Öi a ligilor na╚Ťionale. 

Deja s-au vehiculat mai multe posibile m─âsuri de r─âspuns. ├Äntre ele, eliminarea din toate competi╚Ťiile a cluburilor participante sau chiar interdic╚Ťia aplicat─â oric─ârui juc─âtor al acestor cluburi de a lua parte la vreun meci organizat sub egida UEFA sau FIFA (altfel spus, adio echipe na╚Ťionale).

Pentru structurile care conduc fotbalul, amenin╚Ťarea SL este grav─â. Pe l├«ng─â sc─âderea importan╚Ťei competi╚Ťiilor pe care le organizeaz─â, exist─â ╚Öi riscul pl─â╚Ťii unor desp─âgubiri ╚Öi desfiin╚Ťarea actualelor acorduri comerciale care aduc miliarde de euro din drepturile de televizare ╚Öi sponsoriz─âri. Nu e chiar a╚Öa mult entuziasm, de exemplu, pentru o final─â de Champions League ├«ntre o echip─â din Norvegia ╚Öi una din Ungaria. Apoi, desfiin╚Ťarea de facto a structurii piramidal-meritocratice pe care se bazeaz─â fotbalul european ├«nseamn─â c─â majoritatea echipelor vor fi condamnate s─â tr─âiasc─â ├«ntr-un ve╚Önic nivel secundar. S─â ucizi speran╚Ťa a milioane de oameni care viseaz─â ├«n secret c─â mica lor echip─â local─â va str─âluci ├«ntr-o zi ╚Öi numele ei va fi cunoscut de o lume ├«ntreag─â e cumva mai grav dec├«t diversele combina╚Ťii financiare dup─â modelul Robin Hood inversat ÔÇô s─â iei de la s─âraci ca s─â dai la boga╚Ťi. 

Stefan Szymanski, economist ╚Öi autor al unei c─âr╚Ťi despre modelul economic al fotbalului, avertizeaz─â c─â succesul SL va avea consecin╚Ťe serioase. ÔÇ×Enervarea pe care o vede╚Ťi este perfect justificat─â. Ceea ce face ├«ntreg sistemul func╚Ťional e acest principiu al promov─ârii ╚Öi retrograd─ârii. Dac─â el dispare, dispar ╚Öi foarte multe cluburi europene. Deci reac╚Ťiile nu s├«nt exagerateÔÇŁ, spune Szymanski ├«n Politico. 

De partea lor, organizatorii Super Ligii, ├«ncearc─â s─â acrediteze ideea c─â singura lor preocupare e binele fotbalului.  Citat ├«n Gazeta Sporturilor, Florentino Perez, pre╚Öedintele Real Madrid ╚Öi ╚Öeful SL, a explicat astfel: ÔÇ×Tot ce fac este pentru binele fotbalului. Super Liga nu este pentru boga╚Ťi, are scopul de a salva fotbalul. Dac─â sistemul curent ar continua, fotbalul va disp─ârea, p├«n─â ├«n 2024 ar fi deja mort. Fanii ├«╚Öi pierdeau interesul pentru fotbal, avem nevoie de o schimbare. Cei din categoria de v├«rst─â 16-24 nu mai s├«nt interesa╚Ťi de fotbal. Fotbalul trebuie s─â se adapteze noilor genera╚ŤiiÔÇŁ.

Dup─â primele calcule, re╚Ťeta financiar─â a SL, sprijinit─â de banca american─â JP Morgan, spune o poveste contabil─â rece ÔÇô 3,5 miliarde de euro s-ar ├«mp─âr╚Ťi ├«ntre cluburile participante pentru investi╚Ťii ├«n stadioane ╚Öi alte cheltuieli (inclusiv acoperirea pierderilor generate de pandemie). C├«╚Ötig─âtorul Super Ligii ar urma s─â primeasc─â aproximativ 400 de milioane de euro, adic─â de aproape trei ori mai mult dec├«t c├«╚Ötig─âtorul Ligii Campionilor.

Un sondaj f─âcut ├«n Marea Britanie ar─âta c─â 80% din public are m─âcar un vag interes ├«n ceea ce prive╚Öte fotbalul. Premierul Boris Johnson a intuit direc╚Ťia v├«ntului ╚Öi a condamnat ideea ├«nfiin╚Ť─ârii Super Ligii. La fel ╚Öi pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, premierul italian Mario Draghi ╚Öi reprezentan╚Ťi ai cabinetului spaniol. Ace╚Ötia din urm─â au fost un pic mai rezerva╚Ťi, cer├«nd c─âutarea unui compromis. 

A lipsit din corul acesta Comisia European─â de la care unii observatori a╚Öteapt─â o interven╚Ťie pe temeiuri de practici neconcuren╚Ťiale, ├«ns─â, cel pu╚Ťin deocamdat─â, e improbabil ca de la Bruxelles s─â se intervin─â pe o asemenea tem─â. Paradoxal, apari╚Ťia unei Super Ligi europene de fotbal construit─â ├«n dauna intereselor na╚Ťionale ar putea s─â convin─â unor federali╚Öti europeni cu vederi mai largi. 

Cert este că imnul Liverpool care spune fiecărui jucător și suporter că nu va rămîne niciodată singur e bruiat acum de altă piesă printre ale cărei sunete se aude distinct o casă de marcat.

Teodor Tiţă poate fi găsit și la twitter.com/jaunetom.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Experien┼úa unui turist ├«n Cluj: ÔÇ×Nu pare din Rom├ónia. Arat─â ├«ntr-un fel... ÔÇť
Un turist a relatat impresiile sale dup─â ce a vizitat Clujul ┼či spune c─â ora┼čul arat─â diferit de alte localit─â┼úi din Rom├ónia. Turistul a f─âcut mai multe remarci ┼či a explicat ce l-a impresionat.
image
METEO Vin furtuni violente. Ce zone vor fi afectate, când scăpăm de valul tropical
De┼či temperaturile scad u┼čor, c─âldura extrem─â face ravagii ├«n Rom├ónia. Dup─â valul de aer tropical, meteorologii anun┼ú─â furtuni violente.
image
Reac┼úia nea┼čteptat─â a doi ┼čoferi ucraineni ├«n fa┼úa unui rom├ón. ÔÇ×Mi s-a f─âcut pielea de g─âin─â, n-am ┼čtiut ce s─â r─âspundÔÇť
Un ┼čofer rom├ón a povestit cum a decurs ├«nt├ólnirea nea┼čteptat─â cu doi ucraineni la Berlin, ├«ntr-o parcare. Cei doi au avut o reac┼úie emo┼úionant─â atunci c├ónd au aflat c─â au ├«n fa┼ú─â un rom├ón.

HIstoria.ro

image
Rom├ónia, alian╚Ťele militare ╚Öi R─âzboaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
ÔÇ×Greva regal─âÔÇŁ ╚Öi r─âspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II ÔÇô c─âl─âul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a ini┼úiat seria de reforme ce urma s─â modernizeze ├«mb─âtr├ónitul Imperiu Otoman ┼či s─â ├«l ridice la nivelul puterilor occidentale. Urc├ónd pe tron ├«n contextul luptelor dintre reformatori ┼či conservatori, Mahmud a ├«n┼úeles mai bine dec├ót v─ârul s─âu, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul ├«ntregului imperiu.