Votul diasporei: un calvar al aşteptării care se repetă

Publicat în Dilema Veche nr. 797 din 30 mai – 5 iunie 2019
Teatrul – dimensiune  identitară a Europei jpeg

Duminică, 26 mai, a plouat la Roma şi a fost vreme bună la Milano. La Roma, românii care aşteptau să voteze şi-au deschis umbrelele ca să se protejeze de ploaie, la Milano şi le au deschis ca să se protejeze de soare… Să fi fost aşteptarea mai insuportabilă la Roma decît la Milano? Pentru românii din diaspora, buna exercitare a dreptului la vot, element fundamental al democraţiei, depinde de multe variabile, printre care şi capriciile meteorologiei.

Pe data de 26 mai 2019, la alegerile europene, electoratul român din străinătate a fost cel mai umilit din Europa. Românii au stat la coadă timp de ore şi ore, au oftat, au îndurat fie ploaia, fie soarele, s-au aşezat pe bordura trotuarelor pentru a se odihni, au mîncat sandwich-uri în timp ce înaintau în ritmul melcului, unora li s-a făcut rău, alţii au plecat după cîteva ore de aşteptare… Cei care n-au fost destul de precauţi şi au venit fără mîncare şi fără apă au stat la coadă flămînzi şi însetaţi.

În multe secţii de votare din Italia, Germania, Marea Britanie, Olanda, Belgia, Elveţia sau Franţa, românii care s-au deplasat împreună cu copiii lor au avut noroc, li s-a permis, din motive umanitare, să intre peste rînd. Cei care au avut intuiţia (dar şi forţa) de a se trezi foarte devreme şi de a se aşeza la coadă de pe la ora cinci sau şase dimineaţa au reuşit să voteze cu mai puţini nervi decît cei sosiţi după ora nouă.

Ca şi la alegerile prezidenţiale din 2014, românii şi-au blestemat soarta, au fotografiat cozile şi au pus fotografiile pe Face-book, au comunicat cu cei din ţară, au protestat, au dat interviuri, şi-au exprimat amarul… S-au motivat unii pe alţii, şi-au spus „Să nu renunţăm, să nu le facem jocul celor care nu doresc ca noi să ne exprimăm prin vot în favoarea Europei“. Din cînd în cînd s-au mai defulat. Au strigat „Hoţii! Hoţii!“ sau au cîntat „Deşteaptă-te, române!“ ca să-şi dea curaj. Mii de români au sperat că de la Bucureşti va veni o decizie de prelungire a operaţiunilor de votare după ora 21. Dar nu a fost să fie…

Ca şi la alegerile prezidenţiale din 2014, mii de italieni, germani, britanici, olandezi, belgieni, elveţieni sau francezi, trecînd întîmplător pe lîngă cozile formate de români în faţa centrelor de votare din diverse oraşe, s-au întrebat ce se întîmplă. Şi au aflat că în Europa există un popor, poporul român, care nu-şi poate exercita în mod demn dreptul la vot. Europenii au aflat că printre ei se află o diaspora românească umilită sistematic de incompetenţa autorităţilor de la Bucureşti.

„Bătaie de joc.“ Sînt cuvintele pronunţate cel mai des de românii din diaspora în timp ce încercau să voteze. Şi-au spus-o în gînd, şi-au spus-o unii altora în timp ce comentau proasta organizare a votului, au scris-o pe reţelele de socializare. A spus-o şi preşedintele ţării într-o intervenţie televizată duminică seară după anunţarea rezultatelor. Cei care trebuiau să le asigure românilor exercitarea în condiţii de normalitate şi de demnitate a dreptului la vot şi-au bătut joc de diaspora într-un moment cînd România asigură preşedinţia Uniunii Europene… Nu este aceasta şi o insultă adusă Europei?

Nu ştiu cît de programată a fost intenţia unor responsabili de la Bucureşti de a şi bate joc de românii din diaspora sau de a-i frîna în elanul lor pro-european, dar incompetenţa acestor „organizatori“ sare în ochi. Oare sînt românii blestemaţi să nu înveţe nimic din greşelile trecutului? Ceea ce s-a întîmplat la prezidenţialele din 2014 să nu fi cîntărit cu nimic în pregătirea dispozitivelor de vot pentru europenele de anul acesta?

Oare să fie incompetenţa românească „altfel“ decît cea care apare uneori şi pe alte meridiane europene? Să aibă oare Cioran dreptate, să fie condamnaţi românii la un fel de incompetenţă eternă? Ciudată este această incompetenţă care, în România, nu cade niciodată sub incidenţa Justiţiei. Ea nu este considerată ca un delict, ci mai degrabă ca un dat natural. Incompetenţa românească mi se pare una extrem de „subtilă“. Ea se ascunde după masca nevinovăţiei, a banalităţii.

La întrebarea „De ce nu s-a putut vota normal în străinătate?“, incompetenţii din sfera deciziei ridică fără îndoială din umeri şi nu se simt responsabili. Ei au chiar o privire sinceră, omenească. Şi probabil că sînt tentaţi să spună: „Păi… aşa s-a întîmplat. Nu că am fi antieuropeni sau antidemocraţi… Pur şi simplu sîntem incompetenţi înnăscuţi…“.

Chiar dacă guvernul de la Bucureşti şi ar da demisia în urma modului insultător în care i-a tratat pe românii din diaspora, problema incomptenţei şi a amatorismului din sînul democraţiei româneşti nu va dispărea ca prin farmec. Ceva profund înrădăcinat în fiinţa românească, mai precis convingerea că „merge şi aşa“, trebuie dezrădăcinat.

Umilinţele îndurate de români în faţa centrelor de vot din străinătate sînt injuste şi nedemne, dezastruoase pentru imaginea României ca stat membru al Uniunii Europene, acuzatoare pentru autorităţile de la Bucureşti, demoralizante pentru românii din străinătate care îşi iubesc ţara, imposibil de justificat şi de tolerat.

După 30 de ani de la căderea comunismului şi de iniţiere în practica democratică, după zece ani de la intrarea în Uniunea Europeană, România nu are destule „ştampile“ pentru diaspora care votează în străinătate. Pentru că şi acest cuvînt a fost pronunţat des în unele centre de vot din străinătate. Cuvîntul caragialian „ştampilă“. Deci, pînă la urmă, nimeni nu e vinovat, dragi români, pentru umilinţele îndurate duminică, 26 mai. Ştampilele sînt de vină, iată concluzia.

index jpeg 5 webp
Gustul banului
Gustul banilor poate să se refere și la un „amărît” care, cine știe cum, găsește un post sigur și bine plătit la stat, un post pe care pregătirea și experiența sa nu i-ar fi permis, în mod normal, să îl ocupe.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Nucleara
Este urmăritul penal capabil să treacă dincolo de faza încordării mușchilor și să folosească arme nucleare?
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Alexandru Dragomir despre politica (noastră)
Din păcate, puțini știu cine a fost Alexandru Dragomir.
Frica lui Putin jpeg
Filosofie, feminitate, autenticitate
Aşa se explică, pesemne, de ce în filosofie s-a menținut „privilegiul” masculin, chiar şi în vremurile mai noi, de după emanciparea femeii.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Activistul european și moartea unei pasiuni
Articolul meu vrea să atragă atenția: cu excesele activismului și propagandei, UE poate pierde treimea de mijloc.
index jpeg 5 webp
Spaghete în copaci
Propun să rămînem la rețeta lui Fellini. Plus paharul cu vin.
Iconofobie jpeg
Diplomație
Se reia, observ, o dezbatere politologică mai veche.
„Cu bule“ jpeg
Format letric
Nu era atît de cunocut încît să exprime fără ambiguități noua idee, dar sensul i-a fost aproximat din context, din relația cu termenul complementar.
HCorches prel jpg
Vremuri ale fricii
Dar dincolo de negare, dacă nu apare și acceptarea, efectele pe termen lung sînt devastatoare.
p 7 Chatbot WC jpg
Idioția artificială
Ar trebui oare programată inteligența artificială (IA) să răspundă la același nivel cu întrebările care i se pun?
IMG 8779 jpeg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Alt bîlci?
Cum ar fi să construiești un Disneyland și un Tesco la Londra, în Hyde Park?
O mare invenție – contractul social jpeg
Adevărul, premisa dreptății
Această limită este și mai evidentă dacă se înțelege că nici un proces judiciar nu se confundă cu Judecata de Apoi.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Sürdürülebilirlik
A crede înseamnă a paria pe o inevidență, a „credita” un „posibil”, dincolo de exigențele stabile ale „realului”.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pensiile francezilor
Dar vigoarea protestelor, dincolo de faptul că e vorba despre o tradiție franceză adesea desconsiderată și subiect de glume, mai arată ceva.
Frica lui Putin jpeg
Inamicii diversității
Privite în ansamblu, aceste cerințe ale cultelor, care s-au așezat, din păcate și spre detrimentul lor, cred, la remorca BOR, nu vor încuraja deloc predarea Religiei într-un spirit tolerant
AFumurescu prel jpg
Păstori, tătuci și influenseri (I)
Așa apar „tătucii” aleși democratic. Nimic nou sub soare.
index jpeg 5 webp
Un veac de Time
Scopul principal pe care cei doi și l-au propus a fost să furnizeze cît mai eficient știri cititorilor, chiar și celor mai ocupați dintre aceștia, care nu prea au timp de citit – de unde și denumirea Time.
Iconofobie jpeg
Rațiune și simțire
Se demontează aici un mit care a făcut carieră în secolul XX, mitul naturii prezumtiv candide a creaţionistului.
„Cu bule“ jpeg
Beat criță
Expresia beat criță este foarte răspîndită azi, în registrul colocvial; alte construcții în care intră cuvîntul criță cu sensul său propriu sau cu înțelesuri figurate au devenit însă extrem de rare.
HCorches prel jpg
Încă un Minister al Educației
Presiune care, în unele cazuri, se transformă în adevărate forme de bullying, fără doar și poate.
IMG 8779 jpeg
În cazul Hagi, tatăl şi fiul, să fii copilul unui mare fotbalist e binecuvîntare sau blestem?
Tot ce vine de la el nu poate fi decît excepţional. Hagi spune „eu sînt Ianis şi Ianis e Hagi”.
p 7 Curba Laffer WC jpg
Ultima redută a globalizării
Dar geopolitica nu e singurul motiv pentru eșecul celui de-al doilea val al globalizării.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cîte divizii are CPI?
Așadar, noua acuzație că președintele ar fi comis ceva contra copiilor, fie ei și din Ucraina, ar putea avea un ecou special în Rusia.

Adevarul.ro

image
Regrete printre românii care au trecut la Hidroelectrica. Au fost atrași cu un preț mic, dar situația se schimbă
Cele mai multe contracte expiră în curând, iar oamenii se plâng că nici măcar nu au fost notificați de furnizor.
image
Cronica unei crime cu ucigaș cunoscut. Ancheta a durat 10 ani, deși polițiștii știau cine este făptașul
Autorul unei crime comise în urmă cu 15 ani s-a bucurat de libertate în tot acest timp, cu toate că anchetatorii aveau martori și probe care îl incriminau direct.
image
Alimentul care ar răspândi cancerul în tot corpul: „Are ceva în el care îl face un catalizator puternic“
Autorii studiului sunt de părere că acest lucru ar putea fi combătut prin medicamente sau diete speciale. Însă, pentru asta studiile clinice ar trebui să treacă la subiecți umani.

HIstoria.ro

image
Statul sovietic paralel în România. Rețeaua colonelului Zudov
Prin sintagma „stat sovietic paralel” înțelegem mecanismul clandestin prin care Uniunea Sovietică a instituit controlul total asupra suveranității statului român.
image
Povestea marilor cutremure ce au zguduit spațiul românesc
La mijlocul lunii februarie a acestui an, orașul Târgu Jiu și localitățile învecinate au fost afectate de o serie de cutremure care, deși nu au produs pierderi de vieți omenești sau pagube materiale majore, au stârnit panică în rândul populației.
image
Irina Bossy-Ghica: „Îmi consacru toate eforturile pentru a reconstrui ceea ce înaintașii mei au clădit”
Stră-strănepoata lui Ion Ghica și a lui Gheorghe Grigore Cantacuzino a plecat din România în liceu, în 1973, și s-a reîntors prima oară 17 ani mai târziu, după „Revoluția” pe care ține s-o scrie cu ghilimele.