Vor rușii război?

Publicat în Dilema Veche nr. 922 din 9 – 15 decembrie 2021
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg

Președinții Rusiei și Statelor Unite urmau să aibă marți o convorbire menită să detensioneze relația bilaterală după ce presa internațională a relatat pe larg despre mișcările militare ale Rusiei interpretate de Occident ca pregătiri pentru invadarea Ucrainei. 

Administrația de la Washington pregătise un mic cadou pentru Kremlin înaintea discuției: un pachet de sancțiuni care ar urma să fie aplicat în cazul în care Rusia decide să treacă la fapte. 

Guvernul american s-a ferit să dea, oficial, detalii în legătură cu amploarea și țintele sancțiunilor, însă „pe surse” au apărut suficiente informații cît să nu existe dubii că Moscova va trebui să-și calculeze pașii foarte atent. Astfel, printre sectoarele ce ar putea fi vizate se află cel energetic (de o importanță uriașă pentru Rusia) și cel financiar. Potrivit CNN, se studiază inclusiv varianta decuplării Rusiei de la sistemul de plăți SWIFT, folosit de aproape toate băncile din lume pentru tranzacții internaționale. Au fost analiști care au numit această posibilitate „opțiunea nucleară” pentru că ar arunca Moscova cu zeci de ani în urmă din punct de vedere al comerțului de orice fel. Pentru a înțelege mai bine cît de important este acest sistem trebuie spus că el este folosit de peste 11.000 de instituții financiare din lume și numai în 2019, prin intermediul lui, aveau loc aproape 34 de milioane de tranzacții pe zi. SWIFT este, dacă vreți, sistemul circulator al comerțului internațional. O economie care nu are acces la el e, practic, condamnată la scufundare.

Rușii au înțeles din timp pericolul și au creat în 2016 un sistem asemănător ca infrastructură și tehnologie, însă acesta este folosit preponderent în interiorul țării. Băncile străine au preferat să stea departe de ecosistemul financiar alternativ rusesc, știind prea bine că, în eventualitatea nefericită în care ar putea fi puse să aleagă, Rusia nu are prea mult de oferit. Propaganda nu produce nici valoare adăugată, nici dobîndă, ci cel mult un „high” temporar care se termină întotdeauna în dureri de cap și bilanțuri contabile negative.

Preocuparea Rusiei pentru pregătirea unui conflict major e vizibilă și în zona de tehnologie. Moscova aplică un soi de strategie a Internetului suveran plecînd de la prezumția (rezonabilă, de altfel) că Occidentul ar putea să îi oprească accesul la rețeaua mondială. Crearea așa-numitului „Runet” a fost testată cu un succes îndoielnic, însă autoritățile dau asigurări că rușii nu vor rămîne fără Internet în cazul în care partenerii occidentali se decid să scoată router-ul din priză. Mai mult succes pare să aibă amenințarea că orice companie străină activă pe piața locală care nu își ține serverele pe teritoriul rusesc își va vedea traficul încetinit și în cele din urmă oprit. Așa că, dacă se întîmplă să călătoriți prin Rusia și vreți să înjurați un pic guvernul într-un mesaj trimis pe telefon, faceți-o cît mai creativ posibil, astfel încît să descumpăniți cenzorul. 

Fostul premier și ministru de Externe al Suediei, Carl Bildt, publica recent pe Twitter o hartă a forțelor militare rusești desfășurate în jurul Ucrainei. Bildt susține că o eventuală invazie va degenera într-un „război european de proporții”. Suedezul, în prezent co-președinte al European Council on Foreign Relations, se ferește să folosească termenul de „război mondial”. Alții sînt mai puțin prudenți. Însă înainte de a ne alarma dincolo de limitele rezonabilului ar merita poate să ne întoarcem la economie. Și e cel puțin o cifră care e mai relevantă decît oricare alta, aceea a produsului intern brut al Rusiei. Cu toate resursele sale energetice, cu toată capacitatea ei de mobilizare, cu teritoriul ei imens (cea mai mare țară din lume din punct de vedere al suprafeței), Rusia este, din punct de vedere al PIB-ului, la nivelul Spaniei și sub cel al Coreei de Sud. Vă închipuiți Coreea de Sud pornind într-un război cu tot restul lumii? 

Sigur, poate comparația e un pic forțată, Coreea de Sud sau Spania nu sînt puteri nucleare, însă pentru a ajunge la o astfel de discuție trebuie să plecăm de la premisa că Rusia e condusă de un nebun imposibil de controlat. Realitatea e însă mai nuanțată și, dacă istoria recentă ajută la ceva, putem observa două lucruri. Primul dintre ele e că orice mișcare expansivă a Rusiei a fost intens calculată, astfel încît situația să rămînă mai degrabă într-o zonă gri-incertă din care Kremlinul să se poată replia rapid. Așa a fost războiul cu Georgia, așa s-a întîmplat cu tulburările din estul Ucrainei sau  invazia Crimeei niciodată asumată deschis – Kremlinul preferă varianta unei secesiuni voluntare a peninsulei. Ridicol, dar asta e narațiunea oficială rusească.

Apoi, prezumția că Putin e un dictator absolut nu e valabilă. În fapt, calitatea care l-a ajutat să se mențină la putere a fost întotdeauna combinația de inteligență și viclenie ce i-a permis să navigheze între forțe interne care nu sînt întotdeauna de acord: sistemul de securitate din care s-a ridicat, oligarhii care domină economia și rivalitățile interne din interiorul administrației care în perioada sovietică dăduseră naștere „kremlinologiei”, o știință utilă și azi. Putin e dictator, dar mai degrabă varianta de grădină. Pentru ăia mai serioși trebuie să privim la Phenian sau Damasc. 

Asta nu înseamnă că avertismentele insistente privind o posibilă invazie a Ucrainei sînt lipsite de substanță, ci doar că, dacă ea se va produce, va fi probabil limitată în ambiții și susceptibilă de replieri rapide. 

Întrebarea dacă vor rușii război e cumva inutilă. Important e că se pregătesc pentru el. Or, aici e importantă reacția Occidentului. Ea trebuie să fie fermă și lipsită de echivoc. Dacă în rîndul democrațiilor vestice vor exista contradicții majore cu privire la atitudinea față de Kremlin, atunci, indiferent de rezultatul unui conflict, Putin a cîștigat. Iar.

Teodor Tiță este gazda podcast-ului În Centru pe care îl puteți asculta pe oricare dintre platformele de distribuție (Apple, Spotify, Google etc.): https://open.spotify.com/show/5jSN6amOtenIsHn23aoOLQ.

O mare invenție – contractul social jpeg
Moartea lui Tudor Vladimirescu: asasinat sau executarea unei pedepse?
Codul penal militar intern al Eteriei nu avea nici o valoare juridică.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
„Rusia trebuie să piardă”
Orice alt deznodămînt va duce la destrămarea ordinii internaționale așa cum o știm acum, cu consecințe ce nu pot fi estimate.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Punct și de la capăt
Dar, în general, reacția unora dintre politicienii și gazetarii autohtoni după eșecul Schengen n-a reușit să depășească mimica unei bosumflări provinciale.
Frica lui Putin jpeg
Antimaniheism
Dar se poate întreba cineva: dacă răul nu se activează fără o anumită, fie și mică, proporție de bine, de ce binele însuși nu e mai puternic și mai activ?
m simina jpg
Pisicile de la Palatul de Iarnă
În altă ordine de idei, aș merge pe mîna Ecaterinei cea Mare: Albastru de Rusia și Angora albă.
AFumurescu prel jpg
Federaliștii și antifederaliștii români
A te trezi cu un picior în fiecare tabără, ca să nu zic luntre, e o binecuvîntare și un blestem.
Iconofobie jpeg
Poeți (și critici?)
Dar şi cei croiţi astfel sînt, la urma urmelor, să admitem, nişte poeţi.
„Cu bule“ jpeg
Mim și mimă
În franceză, după unele oscilații de încadrare într-un gen, mime s-a fixat ca substantiv masculin, iar pantomime ca feminin.
HCorches prel jpg
Oldies but goldies
De la Simona Popescu la Emil Brumaru, de la Mircea Dinescu la Mircea Cărtărescu, autorii contemporani nu lipsesc.
radu naum PNG
Există un stadion nou de fotbal în Ghencea. Pentru ce echipă?
Da, există, dar numai pentru unii. Pentru alţii, nu există. E ca şi cum n-ar fi, ca şi cum în mijlocul acelui cîmp din Ghencea ar fi doar un lan de grîu, sau o groapă ca a lui Ouatu, sau vidul cosmic.
p 7 WC jpg
Revenirea „delictului de gîndire”
O persoană, spunea Atkin, nu poate fi reținută sau privată de bunurile proprii în mod arbitrar, nici chiar în vreme de război.
index jpeg 6 webp
Afacerea Tate și modelul românesc
Era, într-un fel, un amestec de sisteme de vînzare de tip MLM (multi-level marketing) cu principiile funcționării unei secte.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Skynet dă în bobi*
Tehnologiile avansate vor continua să evolueze și să aibă un impact major asupra societății.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Dubla măsură
Să ne înțelegem: nu vreau să-i evacuez nici pe Marx, nici pe Engels, nici pe G.B. Shaw, pe Sartre, pe Éluard sau pe Aragon din lista de repere semnificative ale culturii europene.
Frica lui Putin jpeg
Regii, vecinii noștri
Dacă acestea sînt așa, înțelegem pasiunea modernă pentru monarhia constituțională. Cu regii și prinții Angliei mai ales sîntem toți „vecini” prin intermediul presei, al Internetului și acum, iată, al unei cărți.
m simina jpg
La Azuga (II)
Din păcate, după cel de-al Doilea Război Mondial noul regim politic din România a căutat să minimalizeze contribuția monarhiei în istoria țării.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ce oameni avem, ce oameni sîntem
Și în UE, relațiile dintre state au o bună doză de răceală și de cinism.
Iconofobie jpeg
Puțină genetică … literară
„Gena” funcționează, în acest context, asemenea sorții implacabile din tragedia antică. Devine fatum malus, predestinare obtuză.
„Cu bule“ jpeg
Paranghelia la discotecă
Descoperisem mai întîi un film grecesc din 1980, cu titlul în original Paranghelia, în care conflictul era declanșat de comandarea (= paranghelia) de către protagonist a unei muzici anume, într-un local.
HCorches prel jpg
Ca un cuțit de bucătărie proaspăt șters
Mircea Cărtărescu, în cîteva fraze, a spus, așadar, niște adevăruri tranșante și care trebuie rostite de o voce cu autoritatea lui.
radu naum PNG
Scapă Halep?
Există puţine certitudini în cazul controlului pozitiv cu Roxadustat al Simonei Halep, dar un lucru e sigur: orice ar fi, nu putem fi obiectivi.
p 7 WC jpg
A discreditat prăbușirea FTX „altruismul eficace”?
În cazul lui Bankman-Fried, riscul nu viza doar propria sa avere, reputație și poate chiar propria libertate.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Exploratorii existenței
Kundera nu extinde aceste observații și asupra altor acte artistice, dar cred că și în pictură, de exemplu, pot funcționa aceleași mecanisme.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Un an special pentru noi
Am trecut prin toate cele ale României. De 30 de ani, nimic din ce este românesc nu ne este străin.

Adevarul.ro

image
Ce îi distrează la culme pe americani în România. „Nu eram pregătit pentru asta, dar n-a fost așa rea pe cât aș fi crezut” VIDEO
Americanii de la Lifey au realizat pe Youtube un top cu 22 de lucruri pe care ei le consideră amuzante și despre care spun că sunt specifice României. Este vorba, spun ei, despre „șocuri culturale românești”, povești haioase sau tradiții fascinante
image
Băiatul unei românce a fost aruncat de colegi sub tren, în Italia. Imagini cu puternic impact emoțional VIDEO
Un băiat în vârstă de 15 ani, fiul unei românce, a fost atacat de câțiva colegi în Italia. Tânărul a fost victima unei tentative de omor la care a supraviețuit în mod miraculos după ce a fost aruncat sub un tren.
image
Cum și-a pierdut Florina Cercel marea iubire. Artista și bărbatul care a cucerit-o au murit de aceeași boală, la jumătate de veac distanță VIDEO
Artista Florina Cercel a povestit într-un interviu drama trăită la vârsta de 29 de ani, când a pierdut o sarcină iar, la scurt timp, iubirea vieții ei s-a îmbolnăvit și a murit.

HIstoria.ro

image
Moștenirea fabuloasă a lui Heinrich Schliemann, descoperitorul Troiei
Când, în 1891, i s-a citit testamentul, s-a dovedit că Heinrich Schliemann lăsase în urmă o moștenire (apropo de lichidități, judecând după valoarea de azi) de aproximativ 100 de milioane de euro.
image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.