Vor pl─âti pensionarii pentru s─ân─âtate?

Publicat în Dilema Veche nr. 87 din 15 Sep 2005
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Ministrul S─ân─ât─â┼úii discut─â despre contribu┼úii pl─âtite de pensionari ┼či agricultori. La cum arat─â spitalele din Rom├ónia nu s-ar spune c─â fondul de s─ân─âtate a mers c├«┼úiva ani cu surplus. ┼×i totu┼či a┼ča s-a ├«nt├«mplat. Ba chiar, unii deciden┼úi, cum este Sorin Oprescu, se pl├«ngeau sistematic de faptul c─â surplusul de la S─ân─âtate este redirec┼úionat spre alte nevoi, cum ar fi pensiile sau educa┼úia. Bugetele sociale au func┼úionat pe principiul vaselor comunicante: c├«nd unul era ├«n deficit, Ministerul de Finan┼úe "├«mprumuta" de la celelalte. ┼×i p├«n─â acum doi ani bugetul de s─ân─âtate mergea oarecum bine, m─âcar comparativ cu boala cronic─â de la pensii. Dar din 2004 a trecut pe deficit, de┼či "deficit" este un termen relativ, c├«t─â vreme banii s├«nt gestiona┼úi la gr─âmad─â de Ministerul de Finan┼úe. S─â spunem c─â a ├«nceput s─â consume mai mult dec├«t ├«ncaseaz─â. A┼ča c─â, ├«n 2004, Guvernul a trebuit s─â vin─â cu bani de la bugetul de stat. Iar ├«n noiembrie 2004, casele de asigur─âri jude┼úene au primit verde s─â cheltuiasc─â 800 de miliarde din banii pe 2005. Practic, zilele bune ├«n care sistemul de s─ân─âtate se pl├«ngea c─â ├«i este confiscat surplusul s-au terminat. Acum logica vaselor comunicante ar trebui s─â intre ├«n func┼úiune. Dac─â s─ân─âtatea este pe minus, trebuie s─â lu─âm bani de la fondul de pensii ca s─â acoperim gaura. Pensii, am spus? Dar acolo e o criz─â mai veche, c├«t─â vreme avem 4,5 angaja┼úi la 4,6 pensionari. Avem deci doi mini┼čtri: un Eugen Nicol─âescu care ├«┼či ┼čtie situa┼úia din s─ân─âtate ┼či un Gheorghe Barbu care ├«┼či ap─âr─â nevoile ┼či s─âr─âcia din sistemul de pensii. ┼×i pentru c─â, atunci c├«nd e criz─â, se caut─â justific─âri principiale, Nicol─âescu sus┼úine principiul: beneficiaz─â to┼úi, trebuie s─â pl─âteasc─â to┼úi. La prima vedere, are dreptate. A┼ča cum este acum, fondul de s─ân─âtate se bazeaz─â doar pe taxarea salaria┼úilor. 47,2% din veniturile sale vin de la angajatori (partea din CAS pl─âtit─â de patron) ┼či 46,3% vin de la angaja┼úi. Deci, cei 4,5 milioane de angaja┼úi pl─âtesc peste 90% din banii pentru s─ân─âtate pentru to┼úi rom├ónii. Un mic procent mai vine dinspre fondul de ┼čomaj. Cum ┼čomerii beneficiaz─â de asisten┼ú─â medical─â, dar nu pl─âtesc direct, ci banii vin de la fondul de ┼čomaj, ministrul S─ân─ât─â┼úii s-a g├«ndit c─â a┼ča ar trebui s─â fac─â ┼či pensionarii, ┼či agricultorii. Problema de principiu este c─â pensionarii au contribuit deja la sistem pe vremea c├«nd aveau salariu, deci nu ar mai avea de ce s─â pl─âteasc─â din nou. ┼×i dac─â ├«ntreaga filosofie a asigur─ârilor de s─ân─âtate de la noi se bazeaz─â pe principiul solidarit─â┼úii (pl─âtim to┼úi c├«nd putem, beneficiaz─â unii c├«nd au nevoie), atunci pensionarii ┼či-au pl─âtit deja partea lor. Cu agricultorii este mai complicat. De fapt, c├«nd vorbim despre agricultori ├«n acest caz, ne referim la fo┼čtii lucr─âtori de la CAP. Agricultorii ├«n puterea v├«rstei dup─â 1989 ori lucreaz─â suprafe┼úele de subzisten┼ú─â (f─âr─â nici o contribu┼úie social─â ┼či deci f─âr─â pensii pe viitor, dar asta este o bomb─â social─â ce ni se va sparge ├«n cap ceva mai ├«ncolo), ori s├«nt salaria┼úi la fermele mari ap─ârute ├«n ultimii ani, deci pl─âtesc asigurarea. Fo┼čtii CAP-i┼čti au fost ├«n situa┼úia ingrat─â de a nu fi contribuit la asigur─ârile sociale ├«nainte de 1989, deci nici la pensii, nici la sistemul de s─ân─âtate. Cum nu era posibil s─â la┼či milioane de oameni f─âr─â pensie ┼či f─âr─â asisten┼ú─â medical─â ┼či nici nu ar fi fost drept (nu au ales ei s─â nu contribuie, a┼ča a fost atunci sistemul, au muncit ├«n condi┼úiile date), statul a trebuit s─â aib─â grij─â de ei. Le-a dat pensii dup─â 1989, care oricum s├«nt de trei ori mai mici dec├«t pensiile fo┼čtilor salaria┼úi (pensia medie de stat ├«n iunie 2005 este 2,6 milioane, pentru agricultori e 821.568 lei vechi). Cum de c├«┼úiva ani se ├«ncearc─â punerea sistemului de s─ân─âtate pe baze contributive, de ne-am ales to┼úi cu carnetele de asigurat ce mai mult ne ├«ncurc─â, se ridic─â din nou problema de principiu: dar fo┼čtii CAP-i┼čti? Pe drept cuv├«nt, asocia┼úiile de pensionari au s─ârit ca arse la ideea ministrului, spun├«nd c─â este inuman ca la ni┼čte pensii at├«t de mici s─â se cear─â noi contribu┼úii. Cifrele le cam dau dreptate. Pensia lunar─â a CAP-i┼čtilor este c├«t o mas─â de trei persoane la un restaurant modest din Bucure┼čti. Pensia de la stat e c├«t aceea┼či mas─â la un restaurant cu fi┼úe. S─â te g├«nde┼čti la noi contribu┼úii ├«nseamn─â cel pu┼úin o prostie politic─â. Dar tot domnul Nicol─âescu ne lini┼čte┼čte: "veniturile noilor contribuabili nu vor fi afectate de plata contribu┼úiilor". Premierul T─âriceanu, la r├«ndul s─âu, a ┼úinut s─â ne asigure c─â oamenii nu vor pl─âti ├«n plus, se va face doar un transfer ├«ntre fondurile bugetare. Deci r─âspunsul la ├«ntrebarea din titlu este "nu". De fapt, se va pune ├«n func┼úiune principiul vaselor comunicante enun┼úat mai sus: lu─âm de unde avem. Problema este c─â fondul de pensii e falimentar, dac─â ar fi fost o firm─â, ar fi trebuit ├«nchis demult. Avem deci dou─â fonduri bugetare, am├«ndou─â cu deficite importante, care ar trebui s─â se sus┼úin─â reciproc. Vasele comunicante nu mai func┼úioneaz─â pentru c─â ambele vase s├«nt g─âurite. A┼ča c─â p├«n─â la urm─â se va aduce un vas mai mare care s─â rezolve problema. Adic─â se va umbla la bugetul de stat. Deja se ├«nt├«mpl─â asta. Ministrul S─ân─ât─â┼úii spune c─â va rezolva problema datoriilor restante ┼či se va ajunge ca S─ân─âtatea s─â aib─â 5% din buget, un record. A┼ča o fi, dar atunci de ce mai este nevoie, s─â enervezi c├«teva de milioane de oameni cu venituri mizere, c├«nd ├«ntreaga discu┼úie se reduce la un artificiu birocratic?

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
De ce s-a oprit slujba oficiată de ÎPS Teodosie la Ziua Marinei. Explicaţiile Forţelor Navale Române
Statul major al Forţelor Navale a oferit primele explicaţii cu privire la incidentul petrecut în timpul oficierii slujbei religioase de către ÎPS Teodosie.
image
Cherofobia: teama de a fi fericit sau ÔÇ×dup─â bine vine r─âuÔÇť. Cum se manifest─â, care sunt semnele
Unele persoane simt aversiune fa┼ú─â fericire, f─âr─â a avea un motiv ra┼úional pentru acest lucru. ├Än termeni de specialitate, aceast─â form─â de anxietate se nume┼čte ÔÇ×cherofobieÔÇť, iar cei afecta┼úi fac tot posibilul s─â evite sentimentul de fericire.
image
Gre┼čeala ce ar putea l─âsa nepedepsit─â o band─â de t├ólhari care a terorizat Ploie┼čtiul
Trei ho┼úi din Prahova care au terorizat ploie┼čtenii ├«n perioada s─ârb─âtorilor de iarn─â din anul 2020 sunt la un pas s─â r─âm├ón─â nepedepsi┼úi din cauza unei gre┼čeli a instan┼úei.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.