Voi ce faceți prima dată cînd vă treziți?

Publicat în Dilema Veche nr. 897 din 17 – 23 iunie 2021
Despre destin, tras la sorți, „orbie” și unde le poți găsi jpeg

Acum, cînd citiți acest articol, unii dintre voi vă aflați în primele ore ale dimineții, poate cu o cafea alături, în fața laptop-ului sau cu telefonul în mînă. Abia v-ați trezit, de cîteva minute. Care a fost primul lucru pe care l-ați făcut sau unul dintre primele? Ați deschis o rețea de socializare pe telefon. V-a apărut pe feed articolul meu, pe care eu l-am postat la ora 5 dimineața, cînd, la rîndul meu, m-am trezit. V-a atras poate titlul sau poate îmi cunoașteți rubrica și obișnuiți să-mi citiți oricum articolele. Ați intrat, deja, în mecanism. Sînteți și sîntem parte din rotițele care mișcă malaxorul uriaș al mecanismului mediatic.

Din nou, așadar, despre educația media. Nu este pentru prima dată cînd aduc în discuție acest subiect, probabil nu va fi nici ultima dată. Îl consider suficient de important pentru a-i da ocazia să fie vizibil în repetate rînduri, iar acum este un bun prilej. Iată de ce: în week-end-ul precedent tocmai am încheiat un curs de formare cu prima grupă de profesori care intră în mod formal în mecanismul de infuzare a curriculumului național cu elemente de educație media. Și, pentru cei care încă nu știu despre ce este vorba, voi face o trecere în revistă a istoricului acestui demers și o scurtă prezentare a conceptului pe care se întemeiază.

Educația media este un imperativ asumat la nivel global și european prin documente oficiale. În Mass-media europeană în deceniul digital: plan de acțiune pentru sprijinirea redresării și transformării, Comisia Europeană (CE) declară: „Educația în domeniul mass-media ar trebui integrată în programele școlare pentru a permite copiilor să utilizeze în mod responsabil serviciile de mass-media și să fie mai bine pregătiți să facă față amenințărilor impuse de violența și dezinformarea din online”. Măsurile din acest document sînt aliniate și complementare obiectivelor cuprinse în Planul de acțiune pentru educația digitală pentru 2021-2027, al cărui scop va fi să sensibilizeze și mai mult educația pentru a sprijini cursanții să își dezvolte capacitatea de abordare critică, de filtrare și de evaluare a informațiilor, în special pentru a identifica dezinformarea și pentru a gestiona suprasolicitarea cu informații.

Pe acest fond, un demers consistent de introducere a educației media în planul de educație național devine nu doar justificat, ci necesar și chiar imperativ. Dar etapele acestuia au rădăcini în anii din urmă, cînd Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) a demarat un program neacreditat la acea vreme, prin care s-au format 90 de profesori din toate colțurile țării în domeniul acesta al educației media. Cu acest prilej, le-am cunoscut și eu pe „fetele de la CJI”, așa cum spunem în limbajul nostru informal, căci m-am aflat și eu printre cei 90 de profesori selectați atunci. La acea vreme, „Programul de Educație Media”, care avea drept partener strategic de dezvoltare Romanian-American Foundation, își propunea așadar să infuzeze, prin acești profesori, curriculum-ul național cu elemente de educație media, ajutînd elevii să devină conștienți de mecanismele care stau la baza propagării informației în societate. Dintre cei 90 de profesori formați, care apoi au fost monitorizați de „fetele de la CJI”, inspectați la ore și prinși în diverse activități de dezvoltare a proiectului, o parte ne-am regăsit în anul din urmă în postura de dezvoltatori și apoi de formatori în cadrul unui proiect asumat național printr-un parteneriat oficial cu Ministerul Educației.

Concret, lucrurile stau cam așa: „fetele de la CJI” – și le numesc aici: Cristina Lupu, Cristina Jamschek, Ioana Avădani –, cu sprijinul UNICEF și RAF, au reușit să pună la punct protocolul de parteneriat cu MEC, unde au găsit sprijin prin Anca Denisa Petrache, director în cadrul Direcției pentru Formare Continuă, și prin Monica Anisie, ministru la acea vreme, protocol care a permis scrierea și acreditarea suportului de curs „Introducere în educația media pentru profesorii de Limba și Literatura română și discipline conexe” pentru nivelul liceal. Munca acestor oameni pentru finalizarea acestor etape a fost consistentă și de anduranță, dar a meritat. Din momentul acreditării, cursul devine oficial asumat de sistemul de învățămînt, căpătînd credibilitate și, mai ales, legitimitate curriculară. Astfel, puteau începe formările cu profesori care să asume diseminarea la nivelul claselor cu care lucrează ei. Mai întîi a existat o etapă în care școlile interesate au aplicat pentru a fi selectate în calitate de unități-pilot, apoi a demarat programaul de formare. Tîrziu în acest an școlar, astfel că, pe finalul său, au putut fi formate cinci grupe, cu formatorii aflați la dispoziție, înainte ca anul școlar să se încheie.

M-am aflat între formatorii care au lucrat în această etapă cu o grupă de cursanți în ultimele patru week-end-uri. Împreună cu Bianca Oanea (expert media) și cu Monica Halaszi (în calitate de formatori) și cu o grupă de cursante și un cursant, profi din București, Cluj-Napoca, Bistrița-Năsăud, Satu Mare și Baia Mare, am văzut că disciplina limba și literatura română are un curriculum ofertant, care permite infuzarea cu elemente ce țin de media literacy. Ce înseamnă aceasta, pe scurt? Nu înseamnă că adăugăm curriculum-ului național conținuturi noi, ci că utilizăm acele competențe și conținuturi care permit folosirea unor concepte specifice educației media: manipulare, fapt, opinie, politică editorială, jurnalism, jurnalist, interes public, interesul publicului, știre (inclusiv contrafăcută), dezinformare etc. E un demers proaspăt, care permite ieșirea din lumea textului înspre viața reală, iar cursanții l-au perceput ca atare. Am fost, cei trei formatori, foarte fericiți și emoționați văzînd la final cum colegii noștri profesori cu care am lucrat timp de patru săptămîni ne-au oferit feedback pozitiv, ca să o spun într-o manieră modestă. Efortul lor însă de-abia începe, căci de acum vor trebui să și aplice ceea ce au învățat, fiind la rîndul lor monitorizați. Dar sîntem siguri că o vor face cu drag, cu pasiune. Le mulțumesc și le mulțumim! A fost încă o ocazie să vedem devotamentul cu care profesorii se dedică unei profesii atît de dificile și atît de expuse, în cele din urmă, tocmai prin mecanismele media.         

Horia Corcheș este scriitor și profesor de limba și literatura română.

Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
Bătălia cu giganții jpeg
Și-am încălecat pe-o șa...
Au trecut 23 de ani de cînd am intrat pentru prima dată în redacția Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Comunicare fără comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleranței și pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enervează claritatea morală și pe unii, și pe alții
Claritatea morală nu e limpezimea conștiinței emitente, ci limpezimea privirii asupra realității.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine și cum luptă cu inflația
Inflația nu este decît o „taxă” pe care o încasează statul și mediul economic și o plătesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
Mă mir fără a fi uimit
Surpriza spirituală, generată de o realitate care te fascinează, îți stîrnește, instantaneu, curiozitatea, interesul adînc și, apoi, apetitul pentru cunoașterea ei.
„Cu bule“ jpeg
Șaiba
Nu știm exact cînd și de ce tocmai „șaiba” a devenit, în româna colocvială, emblema depreciativă a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimbării grilelor de lectură, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, căi de acces spre dezvoltarea personală și spre experiența cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte în cheia valorilor contemporaneității.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin „e chipul unei lumi pe care mintea occidentală contemporană nu o înțelege“.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Locul în care democrația liberală s-a dus să moară
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptură cu trecutul de corupție și guvernare ineficientă.
Bătălia cu giganții jpeg
Cîte sortimente de brînză se produc în Franța?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Teme „riscante” ale dezbaterii religioase
Părintele Iustin Marchiș, de care mă leagă o viață de dialog spiritual, mi-a trimis, de curînd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconvențional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualități
Rămîne aproape întotdeauna în istorie un rest inexplicabil prin considerente pur raționale, prin forțe obiective, prin factori clasificabili și relevanți statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns în țară și m-am străduit din răsputeri, ca de fiece dată, să (re)înțeleg societatea românească.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un întreg univers ilustrat de obiecte de epocă, toate care mai de care mai interesante, ce înfățișează poveștile și informațiile din text.
O mare invenție – contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred astăzi că forma de guvernămînt stabilită prin actuala Constituție este sursa disfuncționalităților și eșecurilor sistemului politic din România.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul înțelept sesizează, în efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia întregii lumi și, ca atare, își poate permite să verse, compasiv, o lacrimă de regret.
„Cu bule“ jpeg
Urmăritori, adepți, follower(ș)i
Influența engleză actuală, mai ales cea manifestată în jargonul Internetului, poate produce anumite perplexități vorbitorilor din alte generații, atunci cînd schimbă sensurile uzuale și conotațiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lecții ale războiului din Ucraina
Interdependența economică nu preîntîmpină războiul.
Un sport la Răsărit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumită idee despre sport, aceea că iei corpul tău, aşa cum l-ai clădit cu muncă şi apă plată, şi faci tot ce poţi pentru a învinge fără reproş.

Adevarul.ro

image
Experienţa unui turist în Cluj: „Nu pare din România. Arată într-un fel... “
Un turist a relatat impresiile sale după ce a vizitat Clujul şi spune că oraşul arată diferit de alte localităţi din România. Turistul a făcut mai multe remarci şi a explicat ce l-a impresionat.
image
METEO Vin furtuni violente. Ce zone vor fi afectate, când scăpăm de valul tropical
Deşi temperaturile scad uşor, căldura extremă face ravagii în România. După valul de aer tropical, meteorologii anunţă furtuni violente.
image
Reacţia neaşteptată a doi şoferi ucraineni în faţa unui român. „Mi s-a făcut pielea de găină, n-am ştiut ce să răspund“
Un şofer român a povestit cum a decurs întâlnirea neaşteptată cu doi ucraineni la Berlin, într-o parcare. Cei doi au avut o reacţie emoţionantă atunci când au aflat că au în faţă un român.

HIstoria.ro

image
România, alianțele militare și Războaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
„Greva regală” și răspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II – călăul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a iniţiat seria de reforme ce urma să modernizeze îmbătrânitul Imperiu Otoman şi să îl ridice la nivelul puterilor occidentale. Urcând pe tron în contextul luptelor dintre reformatori şi conservatori, Mahmud a înţeles mai bine decât vărul său, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul întregului imperiu.