ÔÇ×Voi ave╚Ťi ceasuri, noi avem timpÔÇŁ

Publicat în Dilema Veche nr. 891 din 6 -12 mai 2021
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg

Expresia asta atribuit─â talibanilor e adesea folosit─â pentru a sublinia situa╚Ťia de pe teren ├«n ÔÇ×r─âzboiul ve╚ÖnicÔÇŁ dintre radicalii islami╚Öti din Afganistan ╚Öi for╚Ťele interna╚Ťionale care au invadat ╚Ťara dup─â atentatele din septembrie 2001. Altfel spus, oric├«te ├«nfr├«ngeri ar fi suferit, ╚Öi au suferit multe, talibanii au ╚Ötiut tot timpul c─â americanii ╚Öi alia╚Ťii lor se vor retrage la un moment dat.

Acest moment a venit la jum─âtatea lui aprilie, c├«nd pre╚Öedintele Joe Biden, un adversar vechi al prelungirii prezen╚Ťei trupelor americane ├«n Afganistan, a anun╚Ťat c─â termenul-limit─â pentru p─âr─âsirea bazelor construite de-a lungul a dou─âzeci de ani de r─âzboi va fi un simbolic 11 septembrie 2021. Pre╚Öedintele a trecut astfel peste sfaturile consilierilor s─âi care ar fi preferat o retragere condi╚Ťionat─â de capacitatea guvernului ales afgan de a face fa╚Ť─â amenin╚Ť─ârilor venite din partea grupurilor radicale islamiste. 

Anun╚Ťul pre╚Öedintelui poate fi interpretat ca un semn al oboselii ╚Öi exasper─ârii unui public american care nu mai ├«n╚Ťelege de mult─â vreme de ce guvernul insist─â ├«ntr-un exerci╚Ťiu din care singurele rezultate palpabile s├«nt pierderile financiare ╚Öi de vie╚Ťi omene╚Öti.

Iar costurile s├«nt uria╚Öe. Cifrele exacte s├«nt greu de calculat, dar un studiu realizat de Brown University estima c─â, p├«n─â ├«n 2020, Statele Unite au cheltuit aproximativ 978 de miliarde de dolari pentru efortul de r─âzboi din Afganistan ╚Öi Pakistan. Pakistanul a fost inclus ├«n calcul pentru c─â e folosit ca baz─â de pornire pentru unele opera╚Ťiuni din interiorul Afganistanului. Majoritatea sumelor au fost folosite pentru opera╚Ťiuni ├«n teren ╚Öi cheltuieli de personal (echipament, asisten╚Ť─â medical─â, salarii ╚Öi diverse alte beneficii specifice personalului militar). ├Äns─â au fost alocate ╚Öi sume considerabile pentru reconstruc╚Ťia ╚Ť─ârii ÔÇô potrivit unui raport oficial, aproximativ 143 de miliarde de dolari au fost cheltuite ├«n acest scop. Jum─âtate din aceast─â sum─â a mers c─âtre ├«nt─ârirea armatei afgane ╚Öi a for╚Ťelor de poli╚Ťie care ar trebui s─â preia ├«n totalitate sarcina de men╚Ťinere a securit─â╚Ťii. Se vorbe╚Öte mai pu╚Ťin despre sumele pierdute ca urmare a corup╚Ťiei, managementului prost ╚Öi neglijen╚Ťei ÔÇô un document al Congresului, citat de BBC, estimeaz─â c─â, doar ├«ntre 2009 ╚Öi 2019, 19 miliarde de dolari au disp─ârut a╚Öa. Calculul nu acoper─â perioada de la ├«nceputul r─âzboiului, c├«nd au fost probabil ╚Öi cele mai mari cheltuieli legate de stabilizarea ╚Ť─ârii. 

Dincolo de bani, s├«nt ╚Öi pierderile umane. ├Än dou─âzeci de ani de r─âzboi, Statele Unite au pierdut 2.300 de militari uci╚Öi ├«n ac╚Ťiune, iar al╚Ťi peste 20.000 au fost r─âni╚Ťi. Dat fiind c─â au fost ani ├«n care prezen╚Ťa militar─â american─â ├«n Afganistan a ajuns la peste 100.000 de persoane, cifrele acestea s├«nt relativ mici. ├Äns─â nu to╚Ťi cei care au pierit ├«n acest r─âzboi au pa╚Öaport american. For╚Ťele de securitate ale guvernului de la Kabul au pierdut, potrivit Brown University, peste 64.000 de persoane ├«n confruntarea cu extremi╚Ötii islami╚Öti. Cel mai mare pre╚Ť, ├«ns─â, a fost pl─âtit de popula╚Ťia civil─â ÔÇô 111.000 de oameni au fost uci╚Öi sau r─âni╚Ťi ├«n confrunt─ârile dintre cele dou─â tabere doar ├«ntre 2009 ╚Öi 2021. Estimarea apar╚Ťine Misiunii de Asisten╚Ť─â ├«n Afganistan a ONU. 

╚śi toate acestea pentru ce? E greu de spus. Administra╚Ťia afgan─â este instabil─â ╚Öi nesigur─â, talibanii anticipeaz─â o revenire la putere ╚Öi ├«╚Öi ascund cu greu ner─âbdarea, iar lumea nu e neap─ârat un loc mai sigur. Fire╚Öte, ├«n ace╚Öti ani, liderul Al-Qaeda, Osama bin Laden, a fost executat de for╚Ťele speciale americane, mullah-ul Omar (fondatorul mi╚Öc─ârii talibane) a murit de moarte bun─â ├«ntr-un loc ╚Öi la o dat─â care s├«nt ├«nc─â dezb─âtute de anali╚Öti, ├«ns─â dispari╚Ťia celor doi nu a schimbat mare lucru. Afganistanul r─âm├«ne acela╚Öi loc straniu ├«n care marile puteri ale lumii se ├«mpotmolesc ╚Öi nu reu╚Öesc niciodat─â s─â lase ├«n urm─â ceva durabil. Au p─â╚Ťit-o sovieticii ├«n anii ╩╝80 ai secolului trecut, li se ├«nt├«mpl─â ├«n 2021 americanilor. ├Än atari condi╚Ťii, ├«nc─âp─â╚Ť├«narea pre╚Öedintelui Biden e perfect ├«ndrept─â╚Ťit─â. Departe de a declara vreo victorie, administra╚Ťia american─â face un exerci╚Ťiu de control al pagubelor, mai ales ├«n condi╚Ťiile ├«n care principalele sale preocup─âri acum ╚Ťin de recuperarea post-pandemie (un eveniment care produce infinit mai multe pierderi) ╚Öi de criza emigran╚Ťilor de la grani╚Ťa de sud a ╚Ť─ârii. 

I s-a repro╚Öat pre╚Öedintelui c─â, l─âs├«nd Afganistanul ├«ntr-un echilibru mai degrab─â fragil, nu face dec├«t s─â creeze condi╚Ťiile pentru noi atacuri asem─ân─âtoare celor care au dus la izbucnirea r─âzboiului. Sugestii ├«n acest sens vin mai ales din zona Partidului Republican, tradi╚Ťional mai apropiat de mediile de securitate na╚Ťional─â. ├Äns─â asemenea afirma╚Ťii ignor─â dou─â realit─â╚Ťi evidente. Prima dintre ele e c─â ╚Öi precedentul pre╚Öedinte, un republican, avea exact acelea╚Öi inten╚Ťii bazate pe calcule asem─ân─âtoare, chiar dac─â ra╚Ťionalizarea lor ├«n public, sau m─âcar stilul ei, era diferit─â. A doua este observa╚Ťia banal─â c─â nici unul dintre cei care au organizat ╚Öi executat atentatele de la 11 septembrie nu venea din medievalul ╚Öi bizarul Afganistan. Mohamned Atta, liderul din teren, era egiptean, 15 dintre ceilal╚Ťi 18 veneau din Arabia Saudit─â, unul din alia╚Ťii Statelor Unite din Orientul Mijlociu. Tot saudit era ╚Öi Osama Bin Laden. Afganistanul a fost baz─â pentru Al-Qaeda, ├«ns─â doar at├«t. 

Altfel spus, criminalii n-au patrie, ci doar victime. ╚śi dac─â cineva dore╚Öte ca urm─âtorul Bin Laden s─â nu mai primeasc─â ad─âpost pentru a preg─âti noi tragedii, poate ar fi mai util ca r─âzboaie izbucnite din orgoliu ╚Öi ignorate de comunitatea interna╚Ťional─â s─â fie oprite la timp. Pentru un astfel de exemplu, uita╚Ťi-v─â un pic la Yemen. Tic-tac!

Teodor Tiţă poate fi găsit și la twitter.com/jaunetom.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Experien┼úa unui turist ├«n Cluj: ÔÇ×Nu pare din Rom├ónia. Arat─â ├«ntr-un fel... ÔÇť
Un turist a relatat impresiile sale dup─â ce a vizitat Clujul ┼či spune c─â ora┼čul arat─â diferit de alte localit─â┼úi din Rom├ónia. Turistul a f─âcut mai multe remarci ┼či a explicat ce l-a impresionat.
image
METEO Vin furtuni violente. Ce zone vor fi afectate, când scăpăm de valul tropical
De┼či temperaturile scad u┼čor, c─âldura extrem─â face ravagii ├«n Rom├ónia. Dup─â valul de aer tropical, meteorologii anun┼ú─â furtuni violente.
image
Reac┼úia nea┼čteptat─â a doi ┼čoferi ucraineni ├«n fa┼úa unui rom├ón. ÔÇ×Mi s-a f─âcut pielea de g─âin─â, n-am ┼čtiut ce s─â r─âspundÔÇť
Un ┼čofer rom├ón a povestit cum a decurs ├«nt├ólnirea nea┼čteptat─â cu doi ucraineni la Berlin, ├«ntr-o parcare. Cei doi au avut o reac┼úie emo┼úionant─â atunci c├ónd au aflat c─â au ├«n fa┼ú─â un rom├ón.

HIstoria.ro

image
Rom├ónia, alian╚Ťele militare ╚Öi R─âzboaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
ÔÇ×Greva regal─âÔÇŁ ╚Öi r─âspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II ÔÇô c─âl─âul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a ini┼úiat seria de reforme ce urma s─â modernizeze ├«mb─âtr├ónitul Imperiu Otoman ┼či s─â ├«l ridice la nivelul puterilor occidentale. Urc├ónd pe tron ├«n contextul luptelor dintre reformatori ┼či conservatori, Mahmud a ├«n┼úeles mai bine dec├ót v─ârul s─âu, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul ├«ntregului imperiu.