Vocația dezinformării

Publicat în Dilema Veche nr. 882 din 4 - 10 martie 2021
Iconofobie jpeg

Nu, nu mă voi referi la politică. Aici, se știe, dezinformarea, manipularea și minciuna au devenit mod de viață. Bieții noștri politicieni au picat în capacana definită, cu secole în urmă, de filozofii antici: cine minte sîrguincios nu va mai fi crezut atunci cînd spune adevărul. Așa și ei: dacă se întîmplă să mai fie și cinstiți din cînd în cînd, siliți, desigur, de împrejurări, nimeni nu le acordă măcar umbra minimei credibilități. Se pare că, din cauza înclinației sale irepresibile către înșelătorie, această meserie – i.e. de politician – a fost compromisă pretutindeni în lume și, cu precădere, în România ultimilor ani. Prin urmare, veți întreba, la ce te referi, domnule, aducînd vorba, atît de abrupt, despre „dezinformare”? Voi răspunde direct că mă refer la ceva mult mai grav, poate, decît „dezinformarea politică”, și anume la „dezinformarea mediatică”. Sînt un om suficient de bătrîn pentru a putea creiona, empiric, o imagine coerentă asupra a ceea ce s-a întîmplat, pe meleagurile moldo-vlahe, în patru decenii de istorie. Am trăit douăzeci și unu de ani în comunismul ceaușist și, pînă în prezent, încă vreo douăzeci și șapte în capitalismul „de tranziție”.

Am căderea să observ așadar, cu obiectivitate, cel puțin un lucru petrecut în intervalul menționat. În 1989, dintr-o societate închisă, sălbăticită și îndobitocită („nostalgicii” care nu au cunoscut-o să se abțină de la fantasmagorii ideologice, iar cei care au cunoscut-o să depășească faza – firească, altfel – a idealizării/ficționalizării trecutului și să încerce să-și amintească detaliile suferințelor zilnice din acele vremuri), românii au pătruns într-o lume liberă, ce și-a arătat și ea, nu avem cum să negăm, foarte repede, partea urîtă. Totuși, în multitudinea de mizerii aduse, inevitabil, de struțocămila capitalisto-comunistă, am fost întotdeauna tentat să localizez și un aspect pozitiv: libertatea presei. În anii ’90, ori de cîte ori îmi auzeam apropiații plîngîndu-se de deficiențele noului sistem, eu mă erijam în „vocea optimistă” a grupusculului, evidențiind minunatele avantaje ale libertății de expresie și, atenție, de informare. Eram convins (mea culpa – naivitățile vîrstei nu m-au iertat) că, pe termen lung, mass-media va salva România, tocmai datorită libertății atît de neașteptat cîștigate. Avea să se manifeste, speram, ca stindard al reinventării neamului.

Ironic și tragic totodată, astăzi am ajuns să bănuiesc faptul că, tehnic vorbind, cu încă puțin efort, mass-media va reuși să pună patria, definitiv, la pămînt. Găsim, din fericire, și excepții. Le-am discutat cu alte ocazii. Acum mă interesează valul (tsunami-ul, mai corect zis) de presă autohtonă care și-a făcut din dezinformare (paradoxal, nu-i așa, dacă ne gîndim la însăși menirea sa istorică?) un nutrient principal. După ce am ieșit din administrația academică, am avut răgazul să urmăresc spectacolul știrilor băștinașe. Atît scrise, cît și audiovizuale. Mărturisesc că sînt îngrozit. Nu mi-am imaginat că situația ar putea degenera așa dramatic (sau „așa epic”, cum spun, mai nou, chiar bravii noștri realizatori de telejurnale). Efortul obținerii și transmiterii informației adecvate (corecte, nepărtinitoare, de interes public), principiu deontologic esențial în munca jurnalistică, reprezintă, pentru ziariștii actuali (mai ales din televiziuni), o chestiune opțională, dacă nu, de-a dreptul, un moft. Un episod (politic, juridic, internațional, cetățenesc, social, economic, academic ori cultural) capătă – și nu exagerez deloc – tot atîtea variante cîte jurnale de știri există.

Zapping-ul pe canalele de profil românești te poate de aceea bulversa. Participanții la un protest, de pildă, variază, în funcție de jurnalul ales, de la cîteva sute la cîteva zeci de mii. Declarația vreunui lider „se mișcă” de la două fraze (trunchiate și ele) la ditamai paragraful (diferență ce justifică ulterior vinovăția sau, dimpotrivă, nevinovăția lui). Vîrsta unei persoane (agresor ori victimă) se schimbă, de la treizeci la șaizeci de ani (de unde și apelativele specifice fiecărui canal – „tînărul” și, respectiv, „bătrînul”). În fine, pînă și datele unor evenimente diferă de la jurnalist la jurnalist... Culmea contradicției în informare însă am experimentat-o pe același canal, în același buletin de știri, în relatarea aceleiași prezentatoare. Se vorbea acolo despre extremismul limbajului incorect politic pe rețelele sociale. Crainica cita un fragment de pe Facebook, unde un individ ar fi scris: „Atenție, în zona X, o cioară iese dintr-o mașină cu un pistol, amenințîndu-vă că vă face sită!”. Numai că textul reprodus pe ecran era altfel: „Atenție, în zona Y, un borac (sic!) se dă jos de pe o motocicletă, cu o pușcă în mînă, spunîndu-vă că vă găurește”.

Mă tem, în concluzie, să nu se fi oprit roata istoriei: șansa omului de presă, ivită sublim odinioară, s-a transformat peste noapte, complet nemeritat, în realitatea boracului de tabloid.

Codrin Liviu Cuțitaru este profesor la Facultatea de Litere a Universității din Iași. Cea mai recentă carte publicată: Filozofia lucrurilor mici, Editura Junimea, 2020.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

Konstantin Nagayko ofiter rus jpg
Ofițer rus ucis cu un colet-capcană după ce a comandat un atac sângeros într-un sat ucrainean
Căpitanul Konstantin Nagayko, responsabil pentru atacul cu rachete care a ucis 59 de civili în Groza, Ucraina, a fost lichidat în Rusia printr-o explozie provocată de un colet-capcană.
Dennis Man (Sportpictures) jpg
Italienii, impresionați de România. Cine sunt lăudații, după victoria cu Cipru
Doi fotbaliști de la națională s-au remarcat prin evoluțiile lor.
Steagul SUA fluturand la Delta Camp 5 de la Guantanamo FOTO EPA-EFE
100 de migranți români ar urma să fie trimiși la baza militară Guantanamo. „Mesajul este menit să șocheze și să înspăimânte”
Aproximativ 100 de români urmează să fie trimiși la baza militară Guantanamo, făcând parte din planul administrației Trump de a trimite până la 9.000 de migranți către baza navală.
Poliția din Los Angeles arestări FOTO Profimedia jpg
Protestele se extind în mai multe state americane. Cât costă SUA desfășurarea trupelor la Los Angeles
Într-o atmosferă tot mai încărcată, marile orașe americane devin scene ale unor demonstrații de amploare împotriva politicilor de imigrație ale administrației Trump.
Nicolae Crețu jpg
Comandantul Bazei Aeriene Mihail Kogălniceanu, acuzat că a falsificat un ordin militar
Generalul de brigadă Nicolae Crețu, comandantul Bazei Aeriene 57 din Mihail Kogălniceanu, este cercetat pentru fals intelectual, după ce ar fi modificat un document oficial pentru a-l face responsabil pe locțiitorul său de un incident din unitate.
a1 sibiu pitesti fb jpg
S-a deschis complet Secțiunea 5 din A1 Sibiu – Pitești. Cum arată drumul până la Curtea de Argeș. VIDEO
Traficul rutier pe autostrada A1 Sibiu – Pitești se extinde din 11 iunie 2025, odată cu deschiderea completă a Secțiunii 5, între Curtea de Argeș și Pitești. Tronsonul final de 14,57 kilometri a fost dat în folosință cu trei luni înainte de termenul contractual.
nadia comaneci gettyimages jpg
Anul 2026 va deveni „Anul Nadia Comăneci". Proiectul urmează să fie promulgat de Nicușor Dan
Camera Deputaţilor a votat miercuri, 11 iunie, proiectul de lege privind instituirea anului 2026 ca „Anul Nadia Comăneci". Proiectul a fost votat cu 307 de voturi favorabile.
Autostrada Sibiu Deva  Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (3) jpg
Autostrada Pitești – Curtea de Argeș, deschisă integral circulației. De astăzi, șoferii pot circula și pe al doilea tronson
Începând de miercuri, 11 iunie, șoferii vor avea acces neîntrerupt pe autostradă de la București până la Curtea de Argeș, odată cu deschiderea completă a tronsonului Curtea de Argeș – Pitești. Cel de-al doilea sector al autostrăzii va fi deschis circulației.
ucm resita
Cea mai veche uzină din România a intrat în faliment. Cine i-a preluat afacerea
Cea mai veche uzină din România, cu o tradiție de peste 250 de ani, a intrat în faliment, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) aprobând deja retragerea de la tranzacționare și radierea din evidențele sale.