Vine foametea? Ete, na!
2010, august. Tatiana Sterova dă televizorul mai tare. De cîteva săptămîni, aude acelaşi şi acelaşi lucru. Că e jale, că e nenorocire, că o să moară toţi de foame. E adevărat că la Moscova nu s-a mai văzut o asemenea caniculă de multe generaţii şi că incendiile se ţin lanţ în zonele agricole ale Rusiei. E adevărat că un kilogram de cartofi a ajuns la trei dolari, dar Tatiana îşi poate permite. Este analist bursier şi cîştigă destul. E dimineaţă şi e încă acasă. Se uită la televizor, la Elvira Nabiullina, ministrul economiei. Cu faţa ei de tocilară sexy a clasei, doamna ministru caută să convingă populaţia că nu guvernul e de vină, ci seceta şi nenorociţii de speculatori. Tatiana pufneşte în rîs (era prea mică pe vremea URSS-ului). Ştie că spiciul inflamat al Elvirei nu va face altceva decît să ridice şi mai tare preţul grîului la bursă. Asta îi dă o idee. Întinde agale mîna spre laptop şi, după trei click-uri de mouse bine ţintite, cumpără rapid prin bursa Micex din Moscova cîteva mii de acţiuni la Razgulay. Ăştia operează în regiuni lovite rău de secetă, dar au compensat scăderea cu o treime a producţiei prin preţul mai mare. Tatianei i-a fost teamă de anunţul lui Putin privind oprirea exporturilor ruseşti de grîu. Asta a dus la explozia preţurilor pe plan mondial. Ar cumpăra acţiuni şi la nişte firme agricole din România, Polonia sau Ucraina, dar îi este prea lene. Acţiunile Razgulay au crescut deja cu 37%. Transmite un pupic laptopului, îşi ia Vuitton-ul de pe canapea şi pleacă spre birou. În drum, îşi propune să oprească la bunica ei, cu o sacoşă de alimente. Săraca de ea, e pensionară şi e obsedată de lipsurile din vremea comunistă. Îşi zîmbeşte în oglinda liftului. Se închipuie Scufiţa Roşie.
2010, decembrie. David Mathews este bucuros că toată familia a scăpat cu viaţă. Copiii şi nevasta sînt acum în siguranţă, la Sydney. Mary, cumnata, a fost bucuroasă să îi ţină acolo o vreme. Între timp, David are treabă. Apele revărsate s-au retras, aşa că se va apuca să scoată noroiul din magaziile de scule, să cureţe combinele şi să repare tractoarele. Speră să termine totul pînă la Crăciun, să poată să-şi aducă familia acasă. Nenorocirea asta de inundaţie îi cam dă planurile peste cap. El produce grîu de foarte bună calitate, pentru paste făinoase şi pîine. Producea. Acum nu se mai aşteaptă la mare profit din recolta asta. Jumătate din grîu este făcut zob, trebuie să-l vîndă la preţ prost, eventual ca furaj. Toate zonele agricole din Australia au fost afectate. Pe bursele mondiale, preţul grîului de calitate a crescut enorm. Firesc, avînd în vedere că australienii sînt pe locul 4 în lume la exportul de grîne.
2011, ianuarie. Ping Li este furios. Prăpădiţii ăia de la o publicaţie online i-au dat numai nota 6,5 pentru nivelul serviciilor. Ce mama naibii de servicii îţi trebuie cînd comanzi o felie de pizza şi o cola? Restaurantul este bine plasat, la gura de metrou Templul Jing An. Central. Îl încurcă deocamdată muncitorii care nu mai termină de renovat templul budist construit în secolul al XIII-lea. De-ar termina mai repede, să vină mai mulţi turişti. Pentru moment, se descurcă bine din vînzările pentru funcţionarii de la multinaţionale. La el mănîncă băieţii de la Lenovo şi angajaţii de birou de la Toyota. Ah, şi vreo douăzeci de fraieri de la biroul regional de partid. „New York Style Pizza“, aşa şi-a botezat localul. Să ştie oamenii la ce să se aştepte. O pizza la el costă 80 de yuani (cam 12 dolari), ceea ce e bine pentru preţurile din Shanghai. Oftează cînd se uită pe factura de făină. Iar s-a scumpit. Ori scade din profit, ori scumpeşte pizza. După o dezbatere lăuntrică de cca 10 secunde, s-a hotărît: o să mărească preţul. Nu va duce lipsă de clienţi. Apetitul chinezilor pentru pizza, pîine sau paste făinoase pare insaţiabil. Au dat de bani, ce să faci... Ping Li se calmează. Uită de nota mediocră pentru servicii de la o amărîtă de publicaţie online.
2011, zilele astea. Europa are cam 30 de milioane de hectare de pîrloagă. Adică teren necultivat. Subvenţionat. Încă.
Gabriel Giurgiu este realizator de emisiuni despre Uniunea Europeană la TVR.
