Vilnius: eşecul care poate face bine

Publicat în Dilema Veche nr. 511 din 28 noiembrie - 4 decembrie 2013
Ecourile tragediei jpeg

Mi-l amintesc şi azi, deşi au trecut mai bine de trei ani de atunci. Holul sediului provizoriu al Parlamentului Republicii Moldova – „originalul“ se afla în renovare după distrugerile suferite mai an, în timpul protestelor tinerilor care răsturnaseră regimul Voronin. Îi remarcasem discursul liberal din timpul dezbaterilor şi l-am abordat pentru un interviu. Tînărul deputat al Partidului Democrat avea alura unui om de afaceri de succes – ceea ce şi era. Aveam să-l revăd în zilele următoare într-o revistă glossy de la Chişinău, vorbind despre dezvoltarea afacerilor, despre viitorul pe care vrea să-l asigure copiilor şi despre locurile din Europa unde-i place să-şi petreacă vacanţele. Poze color, locuinţă confortabilă, birou luxos, un model pentru o economie în plin avînt şi pentru o societate ce-şi caută drumul spre Europa.

La început a fost reticent – credea că îl caut în legătură cu o anchetă publicată cu ani în urmă de ziarul la care lucram şi despre care eu, mărturisesc, nu-mi mai aminteam. Era trimis în judecată în România şi, în luna mai a acestui an, chiar a fost condamnat definitiv la patru ani de închisoare. Deputatul PD Valeriu Guma este dat acum în urmărire prin Interpol.

Foarte interesant felul în care el privea viitorul european al Republicii Moldova: reglementările europene sînt bune, cîtă vreme protejează mediul de afaceri şi împiedică abuzuri, cum ar fi preluarea forţată a afacerilor de către cei aflaţi în legătură cu mediul politic – se vorbea că fiul lui Voronin ar fi acaparat în felul acesta o mare parte din economia moldovenească. Dar aceleaşi reglementări europene – mai spunea deputatul – pot fi şi frînă pentru afaceri. Cu alte cuvinte, cel mai bine ar fi să beneficiem de avantajele Uniunii Europene (comerţ liber, protejarea investiţiilor), dar fără să ne asumăm şi îndatoririle (stat de drept, transparenţă). Cel mai bine pentru Republica Moldova ar fi să rămînă o Elveţie a Estului, o placă turnantă între Uniunea Europeană şi Rusia. Noi cunoaştem bine ambele spaţii – mă asigura deputatul moldovean, căutat acum de Interpol.

Este cazul acesta definitoriu pentru mediul de afaceri din Republica Moldova? De ce n-ar fi? Avem exemple numeroase şi viguroase de comunităţi de afaceri clădite solid, eventual pe baza relaţiilor strînse cu omologi din România? Nu. Sau, mai curînd, putem vorbi despre un stat luat prizonier de structuri care au pus mîna pe toate pîrghiile economice? Pînă la urmă, avem de-a face cu nişte pionieri în drumul greu, dar fascinant, spre Vest, sau pur şi simplu cu nişte bandiţi?

Vedem astăzi refuzul declarat al Ucrainei de a semna Acordurile de liber schimb şi asociere cu UE la summitul de la Vilnius – şi incertitudinile legate de viitorul european al Republicii Moldova – ca pe un rezultat aproape exclusiv al presiunilor Rusiei. Adevărat este că pentru Rusia, „pierderea“ fostelor state-satelit ale URSS şi a ţărilor baltice, în favoarea Occidentului, reprezintă deja un preţ mult prea mare. Dar, oare, nu cumva Ucraina şi Republica Moldova reprezintă cazuri fundamental diferite faţă de Europa Centrală şi de Sud-Est?

Pentru naţiunile din această regiune, alegerea drumului european a fost simplă. De fapt, nici nu a fost vorba despre vreo alegere. Pur şi simplu, condiţiile create după 1989 le-au permis să-şi reia locul în Europa, închizînd o dureroasă paranteză comunistă. Pentru cehi şi bulgari, pentru polonezi şi baltici, pentru unguri şi români, Occidentul a fost opţiunea firească – pur şi simplu, ei se considerau ca făcînd parte din Europa, din Occident – fiecare cu particularităţile şi cu cazurile sale individuale, fireşte. La fel şi Balcanii de Vest, frămîntaţi de războaiele anilor ’90.  

Vedem astăzi cum societatea sîrbă – tradiţional mai sensibilă la relaţia specială cu Rusia şi încă încărcată negativ de pierderea unei hegemonii asupra fostei Iugoslavii – a aceptat compromisuri majore în privinţa statutului Kosovo. Şi aceasta tocmai pentru a se înscrie pe parcursul european. Vedem o Bosnie încă nefuncţională, dar ţinută într-o stare de stabilitate tocmai de atracţia pentru Europa.  

Cu Moldova şi Ucraina este, însă, cu totul altceva. Aici, societăţile sînt divizate în părţi aproximativ egale între opţiunea vestică şi cea răsăriteană. Orice alegere, în orice direcţie, este dramatică pentru partea cealaltă şi ameninţă stabilitatea statului. Elitele economice şi financiare şi-ar dori garanţiile oferite de Vest, dar fără a renunţa la legăturile răsăritene şi fără a se alinia şi normelor pe care le presupune un proces de aderare la Uniunea Europeană. Cît despre elitele politice, acestea caută să supravieţuiască făcînd joc dublu şi practicînd discursul ambivalent, încercînd să rămînă pe deasupra marilor dispute sau să tragă profit din acestea.

Pentru Europa Centrală şi de Sud-Est şi pentru statele baltice, parcursul european a însemnat un proces de reformare a statului, asumat de autorităţi şi de majoritatea membrilor societăţii (iarăşi, cu specificul fiecărei ţări în parte). Pentru Moldova şi Ucraina, cartea europeană se joacă mai degrabă în mod pragmatic, în sensul „ce-mi dai şi ce-ţi dau“. Varianta cealaltă este oricînd valabilă.  

Sîntem obişnuiţi să tratăm Ucraina şi Moldova ca pe o Europă Centrală şi de Est a anilor ’90, ca pe un spaţiu cu o anumită întîrziere a dezvoltării economice, sociale şi democratice – dar al cărui parcurs, chiar dacă mai lent, va fi tot în sensul restului statelor ex-comuniste. Ar trebui să ne întrebăm dacă nu cumva lucrurile sînt fundamental diferite. Şi, pentru că tot veni vorba, ar trebui să ne întrebăm dacă intenţia României de a include Republica Moldova în logica procesului de aderare din Balcanii de Vest nu a avut la bază o mare eroare de analiză. 

Un caz special este Georgia: cu o opţiune puternică pro-Vest în societate, dar îndepărtată şi cu o poziţionare geopolitică extrem de complicată, ţara din Caucaz merită o analiză separată.  

Pînă la urmă, o parafare a Acordurilor de asociere şi liber schimb de către Moldova şi Georgia şi un respiro pentru Ucraina nu ar însemna chiar un eşec la Vilnius. Sigur, Europa nu cîştigă ce şi-a propus, dar nici nu pierde totul. Mai ales, cîştigă timp pentru a cunoaşte mai bine acest spaţiu al vecinătăţii răsăritene. Şi pentru a se edifica asupra căii de urmat în viitor.  

Ovidiu Nahoi este realizator de emisiuni la Money.ro.

p 7 Jame Madison WC jpg
Revenirea antifederalismului
Urmașii intelectuali ai lui Madison au înțeles totodată că această Constituție a permis mai mult decît crearea unui ansamblu de state suverane.
640px Empire State Building MET DP106404 jpg
„Marea demisioneală” nu a trecut din America în Europa
„Marea demisioneală” este un curent care a plecat din Statele Unite ale Americii și a ajuns, mult mai puțin intens, în Europa.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Alte fronturi
Pariul lui Vladimir nu e că poate învinge Vestul,ci că Vestul poartă în suflet și în conduită premisele propriei înfrîngeri.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Tutuiala
Ne scufundăm în omogenitatea lui „tu”, iar „tu” evoluează semantic spre „nimeni”.
Frica lui Putin jpeg
Omul: excepție în excepție în excepție în excepție
Și totuși, noi – excepție în excepție în excepție... – avem fantezia de a ne proclama drept normă, ba chiar scop și sens ale Universului. Admirabil tupeu!
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Sînt un deviaționist
Nebun de ură antioccidentală, nebun de sine, nebun mistic, treaba lui ce fel de nebun o fi, dar e nebun. Și simt că în „tribul” meu mă privesc de-aproape tot mai mulți nebuni...
Mussolini Salsomaggiore Terme 1941 jpg
Un secol de la Marș
A doua zi, pe 29 octombrie, regele i-a cerut lui Mussolini să formeze un nou guvern, învestindu-l astfel cu funcția de prim-ministru al țării.
Iconofobie jpeg
Virtuțile fatalismului
„Fatalismul” și „fatalitatea” reprezintă două noțiuni prea puțin agreate de oameni. În termenii filozofiei Facebook de astăzi, sînt genul de „postări” cu slabe șanse de a primi multe like-uri.
„Cu bule“ jpeg
Bulevarde și bulevardiști
Cuvîntul bulevardist putea fi format foarte ușor în română, de la bulevard, deja împrumutat din franceză (din boulevard) la jumătatea secolului al XIX-lea.
HCorches prel jpg
Ce boacăne mai fac elevii
Este utopic să credem că boacănele elevilor și problemele lor, ale vîrstei lor, pot fi anulate, că ele pot dispărea.
Un sport la Răsărit jpeg
Thierry Henry crede că VAR-ul omoară bucuria fotbalului. Păi, e mai bine cu VAR sau era mai bine fără VAR?
VAR, cînd funcţionează corect, nu cu sughiţuri, ca la noi, şi cînd nu e lăsat pe mîna unor Bonnie cu fluier şi Clyde cu joystick, e Lumea Nouă a acestei lumi vechi.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Polițiști
Evident că nu voiau decît mită. Cu 5 sau cel mult 10 dolari, te lăsau să pleci.
O mare invenție – contractul social jpeg
O iluzie a lui Benjamin Constant
Partitura globalizării, interpretată cu patos în multe universități și în diferite cercuri de activiști din lume, are ca laitmotiv potențialul tehnologiei de a uni oamenii și de a înlătura diferențele de mentalitate, dincolo de granițele politice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Trenul de Luhansk
Dar ce te faci cînd conducerea țării tale decide că statistica poate fi contrazisă? Ajungi în trenul din Luhansk. Împrăștiat pe marginile unei gropi de obuz, ești contradicție inutilă. Atomi restituiți creației pentru reasamblare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Limitele parodiei
Dinaintea unui spectacol mai curînd grotesc, ca acela imaginat de Kremlin în noaptea dinspre 2011, avem dreptul să spunem, ca regina Victoria: „We are not amused!”.
Frica lui Putin jpeg
Unde este Rusia?
Și, în timp ce Putin pretinde în mod fals că Rusia luptă pentru ființa sa națională, Occidentul, uneori fără să-și dea seama prea bine, luptă (prin susținerea Ucrainei) cu adevărat pentru ființa sa morală.
AFumurescu prel jpg
Închiși în societatea deschisă
Noi, ăștia, muritorii de rînd, ne confruntăm, de o bună bucată de vreme, cu o problemă mai degrabă inversă: cum se face că ne simțim închiși într-o societate altminteri declarat deschisă?
Ronald Reagan   NARA   558523 jpg
Regina și președintele
Ploaia s-a oprit. Regina Elisabeta a II-a și prințul Philip s-au întors pe iahtul regal, unde i-au găzduit pe președintele Ronald Reagan și pe Prima Doamnă Nancy Reagan. Au sărbătorit împreună aniversarea nunții cuplului prezidențial american.
Iconofobie jpeg
Bucuriile prostului solemn
Prostul solemn este numai individul prezentului. Pe simplitatea sa fermecătoare, gospodărească, emanată dintr-o „filozofie a clipei”, se sprijină, ultimativ, întreaga istorie...
„Cu bule“ jpeg
Bîtă
Cînd ești bîtă, cu un punct din oficiu ai șanse să iei un 5 și cu note mai mari la alte materii poți chiar să treci. Dar ăsta nu e bîtă, e lemn.
HCorches prel jpg
Ce putem face pentru elevii ucraineni
Mă rog, e ceva mai complicat, dar în mare cam acestea sînt condițiile.
p 7 Cicero WC jpg
Capitalismul și regina
Monarhia poate fi criticată din multe puncte de vedere. Dar faptul că Elisabeta a II-a s-a privit pe sine într-o lumină smithiană și s-a străduit să fie un exemplu de simț al datoriei și de abnegație, pentru a domoli patimile populare, nu poate fi negat.
Un sport la Răsărit jpeg
Meciurile de tipul celui dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf pot deveni mai interesante decît cele de fotbal?
Nu, stimabililor, toată ţara e un banc prost. Începeţi de la vîrful ei şi apoi să vă mai văd că strîmbaţi din nas la chivuţele astea!
Comunismul se aplică din nou jpeg
Canalele subterane peste care s-au creat universitățile
La Bologna se suprapun mai multe rînduri de civilizații, etruscă, celtă, romană, și apoi medievală, renascentistă și modernă.

Adevarul.ro

Becali
FCSB, sfâșiată de fani după rușinea cu Silkeborg: Românii din Danemarca au dat de pământ cu echipa lui Becali VIDEO
Formația din Berceni s-a lăsat călcată în picioare pe „JYSK Arena“: cinci goluri luate din cinci șuturi pe poarta lui Târnovanu!
Joe Biden FOTO EPA EFE jpg
Biden: Riscul unui Armaghedon nuclear, foarte ridicat. Putin nu glumește
Ameninţarea preşedintelui rus Vladimir Putin de a utiliza armele nucleare poate să ducă la cel mai ridicat risc de acest tip de la criza rachetelor din Cuba încoace, a declarat joi preşedintele SUA, Joe Biden.
comuna dobarceni imagine jpg
Sărăcia, viciile și abuzurile, cercul vicios care macină multe comunități rurale
Pentru cele mai multe comunități rurale din nordul Moldovei, sărăcia extremă, viciile și abuzurile sunt la ordinea zilei. Fără nicio perspectivă și fără șansa de a evada din acest cerc vicios, sute de români de la sat ajung să perpetueze o adevărată dramă socială.

HIstoria.ro

image
Au purtat voievozii români coroane?
De la Nicolae Alexandru și Alexandru cel Bun până la Mihai Viteazul și Constantin Brâncoveanu, coroana a fost mereu prezentă în portretele votive ale domnitorilor din Țara Românească și Moldova. Cu toate acestea, misterul care înconjoară coroanele medievale românești nu a fost (încă) elucidat...
image
Polonia cere Germaniei despăgubiri de război de 1,3 trilioane de dolari. Ce speră Polonia să obțină?
Ministrul de Externe al Poloniei, Zbigniew Rau, a trimis o notă diplomatică la Berlin prin care Varșovia cere Germaniei despăgubiri de război în valoare de 1,3 trilioane de dolari. Germania consideră în mod oficial că această chestiune este închisă.
image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.