Vilnius: eşecul care poate face bine

Publicat în Dilema Veche nr. 511 din 28 noiembrie - 4 decembrie 2013
Ecourile tragediei jpeg

Mi-l amintesc şi azi, deşi au trecut mai bine de trei ani de atunci. Holul sediului provizoriu al Parlamentului Republicii Moldova – „originalul“ se afla în renovare după distrugerile suferite mai an, în timpul protestelor tinerilor care răsturnaseră regimul Voronin. Îi remarcasem discursul liberal din timpul dezbaterilor şi l-am abordat pentru un interviu. Tînărul deputat al Partidului Democrat avea alura unui om de afaceri de succes – ceea ce şi era. Aveam să-l revăd în zilele următoare într-o revistă glossy de la Chişinău, vorbind despre dezvoltarea afacerilor, despre viitorul pe care vrea să-l asigure copiilor şi despre locurile din Europa unde-i place să-şi petreacă vacanţele. Poze color, locuinţă confortabilă, birou luxos, un model pentru o economie în plin avînt şi pentru o societate ce-şi caută drumul spre Europa.

La început a fost reticent – credea că îl caut în legătură cu o anchetă publicată cu ani în urmă de ziarul la care lucram şi despre care eu, mărturisesc, nu-mi mai aminteam. Era trimis în judecată în România şi, în luna mai a acestui an, chiar a fost condamnat definitiv la patru ani de închisoare. Deputatul PD Valeriu Guma este dat acum în urmărire prin Interpol.

Foarte interesant felul în care el privea viitorul european al Republicii Moldova: reglementările europene sînt bune, cîtă vreme protejează mediul de afaceri şi împiedică abuzuri, cum ar fi preluarea forţată a afacerilor de către cei aflaţi în legătură cu mediul politic – se vorbea că fiul lui Voronin ar fi acaparat în felul acesta o mare parte din economia moldovenească. Dar aceleaşi reglementări europene – mai spunea deputatul – pot fi şi frînă pentru afaceri. Cu alte cuvinte, cel mai bine ar fi să beneficiem de avantajele Uniunii Europene (comerţ liber, protejarea investiţiilor), dar fără să ne asumăm şi îndatoririle (stat de drept, transparenţă). Cel mai bine pentru Republica Moldova ar fi să rămînă o Elveţie a Estului, o placă turnantă între Uniunea Europeană şi Rusia. Noi cunoaştem bine ambele spaţii – mă asigura deputatul moldovean, căutat acum de Interpol.

Este cazul acesta definitoriu pentru mediul de afaceri din Republica Moldova? De ce n-ar fi? Avem exemple numeroase şi viguroase de comunităţi de afaceri clădite solid, eventual pe baza relaţiilor strînse cu omologi din România? Nu. Sau, mai curînd, putem vorbi despre un stat luat prizonier de structuri care au pus mîna pe toate pîrghiile economice? Pînă la urmă, avem de-a face cu nişte pionieri în drumul greu, dar fascinant, spre Vest, sau pur şi simplu cu nişte bandiţi?

Vedem astăzi refuzul declarat al Ucrainei de a semna Acordurile de liber schimb şi asociere cu UE la summitul de la Vilnius – şi incertitudinile legate de viitorul european al Republicii Moldova – ca pe un rezultat aproape exclusiv al presiunilor Rusiei. Adevărat este că pentru Rusia, „pierderea“ fostelor state-satelit ale URSS şi a ţărilor baltice, în favoarea Occidentului, reprezintă deja un preţ mult prea mare. Dar, oare, nu cumva Ucraina şi Republica Moldova reprezintă cazuri fundamental diferite faţă de Europa Centrală şi de Sud-Est?

Pentru naţiunile din această regiune, alegerea drumului european a fost simplă. De fapt, nici nu a fost vorba despre vreo alegere. Pur şi simplu, condiţiile create după 1989 le-au permis să-şi reia locul în Europa, închizînd o dureroasă paranteză comunistă. Pentru cehi şi bulgari, pentru polonezi şi baltici, pentru unguri şi români, Occidentul a fost opţiunea firească – pur şi simplu, ei se considerau ca făcînd parte din Europa, din Occident – fiecare cu particularităţile şi cu cazurile sale individuale, fireşte. La fel şi Balcanii de Vest, frămîntaţi de războaiele anilor ’90.  

Vedem astăzi cum societatea sîrbă – tradiţional mai sensibilă la relaţia specială cu Rusia şi încă încărcată negativ de pierderea unei hegemonii asupra fostei Iugoslavii – a aceptat compromisuri majore în privinţa statutului Kosovo. Şi aceasta tocmai pentru a se înscrie pe parcursul european. Vedem o Bosnie încă nefuncţională, dar ţinută într-o stare de stabilitate tocmai de atracţia pentru Europa.  

Cu Moldova şi Ucraina este, însă, cu totul altceva. Aici, societăţile sînt divizate în părţi aproximativ egale între opţiunea vestică şi cea răsăriteană. Orice alegere, în orice direcţie, este dramatică pentru partea cealaltă şi ameninţă stabilitatea statului. Elitele economice şi financiare şi-ar dori garanţiile oferite de Vest, dar fără a renunţa la legăturile răsăritene şi fără a se alinia şi normelor pe care le presupune un proces de aderare la Uniunea Europeană. Cît despre elitele politice, acestea caută să supravieţuiască făcînd joc dublu şi practicînd discursul ambivalent, încercînd să rămînă pe deasupra marilor dispute sau să tragă profit din acestea.

Pentru Europa Centrală şi de Sud-Est şi pentru statele baltice, parcursul european a însemnat un proces de reformare a statului, asumat de autorităţi şi de majoritatea membrilor societăţii (iarăşi, cu specificul fiecărei ţări în parte). Pentru Moldova şi Ucraina, cartea europeană se joacă mai degrabă în mod pragmatic, în sensul „ce-mi dai şi ce-ţi dau“. Varianta cealaltă este oricînd valabilă.  

Sîntem obişnuiţi să tratăm Ucraina şi Moldova ca pe o Europă Centrală şi de Est a anilor ’90, ca pe un spaţiu cu o anumită întîrziere a dezvoltării economice, sociale şi democratice – dar al cărui parcurs, chiar dacă mai lent, va fi tot în sensul restului statelor ex-comuniste. Ar trebui să ne întrebăm dacă nu cumva lucrurile sînt fundamental diferite. Şi, pentru că tot veni vorba, ar trebui să ne întrebăm dacă intenţia României de a include Republica Moldova în logica procesului de aderare din Balcanii de Vest nu a avut la bază o mare eroare de analiză. 

Un caz special este Georgia: cu o opţiune puternică pro-Vest în societate, dar îndepărtată şi cu o poziţionare geopolitică extrem de complicată, ţara din Caucaz merită o analiză separată.  

Pînă la urmă, o parafare a Acordurilor de asociere şi liber schimb de către Moldova şi Georgia şi un respiro pentru Ucraina nu ar însemna chiar un eşec la Vilnius. Sigur, Europa nu cîştigă ce şi-a propus, dar nici nu pierde totul. Mai ales, cîştigă timp pentru a cunoaşte mai bine acest spaţiu al vecinătăţii răsăritene. Şi pentru a se edifica asupra căii de urmat în viitor.  

Ovidiu Nahoi este realizator de emisiuni la Money.ro.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Oamenii lui Putin, amenințări cu ce de-al Treilea Război Mondial dacă Ucraina folosește arme occidentale pentru a lovi Rusia
Un aliat al președintelui rus Vladimir Putin a lansat un avertisment grav asupra posibilității unui al Treilea Război Mondial, în cazul în care Ucraina va folosi armele furnizate de Occident pentru a lovi teritoriul rus.
image
Ce șansă are un dependent de alcool să trăiască o viață normală. Psihiatru: „E un proces greu și de durată“
Consumul de alcool a fost mereu o reală problemă a societății, susțin cadrele medicale. Dependența de alcool, un fenomen care se răspândește constant, afectează tot mai multe vieți.
image
„Rețea” de nași, fini, afini și prieteni ai lui Andrei Volosevici, primarul Ploieștiului, plătiți regește din banii publici
Presa din Prahova a dezvăluit că peste un milion de lei din bugetul ploieștenilor a fost utilizat de Primăria Ploiești și instituțiile subordonate pentru plata salariilor, primelor, sporurilor și indemnizațiilor acordate rudelor și prietenilor primarului Andrei Volosevici în anul fiscal 2022.

HIstoria.ro

image
Un asalt dincolo de orice imaginație, în „Historia” de mai
„Un asalt îndrăzneţ, dincolo de orice imaginaţie“. Așa a numit Churchill operațiunea de salvare a lui Benito Mussolini din hotelul Campo Imperatore, în ziua de 12 septembrie 1943. Dosarul de luna aceasta este dedicat unui raid ca în filme, prezentat pas cu pas. Revista vă așteaptă și cu alte surpri
image
Spitalul de la Palatul Regal: Regina Maria, „mamă a răniţilor”
Regina Maria începuse, încă din anii neutralităţii, un plan de susţinere al războiului din punct de vedere sanitar şi medical, bazându-se pe experienţa – ce-i drept, mai redusă – din timpul războiului balcanic.
image
Căsătoria lui Caragiale cu gentila domnişoară Alexandrina Burelly
Ajuns director la Teatrul Naţional, funcţie care nu l-a bucurat atât de tare precum credea, Ion Luca Caragiale a avut în schimb o mare şi frumoasă împlinire: a cunoscut-o pe viitoarea doamnă Caragiale.