Viitorul Uniunii Europene: lideri şi cetăţeni

Publicat în Dilema Veche nr. 683 din 23-29 martie 2017
Viitorul Uniunii Europene: lideri şi cetăţeni jpeg

Liderii europeni se vor întruni pe 25 martie, la Roma, pentru a marca împlinirea a 60 de ani de la semnarea tratatului care avea să pună bazele Uniunii Europene, așa cum o cunoaștem azi. Au fost, inițial, șase state semnatare, iar acum, la Roma, vor fi 27 de lideri. Construcția europeană s a tot extins și rar s-a văzut în istorie o înțelegere bazată exclusiv pe voința unor state care să fie respectată timp de atîtea decenii, garantînd astfel pacea, securitatea și bunăstarea tuturor. Uniunea există pentru că statele membre consimt ca ea să existe.

Sînt astăzi voci care susțin că tocmai extinderea proiectului i-ar fi cauzat o parte din slăbiciunile de azi. De fapt, extinderea este tocmai dovada succesului construcției europene, a dorinței națiunilor de a face parte din proiect. Astăzi, problemele sînt numeroase: mi­gra­ție, terorism, șomaj în rîndul tinerilor, revoluții tehnologice care au mutat slujbe industriale în state în curs de dezvoltare. Era globalizării și a comerțului liber a scos milioane de oameni din sărăcie în zone pînă de curînd bătute de soartă. Dar, în același timp, europeni din clasa mijlocie sau din categorii mai vulnerabile s-au trezit într-o situație mai dificilă.

Paradoxal, ieșirea din sărăcie, ca și explozia demografică din economiile emergente nu au stăvilit fenomenul migraționist. Dimpotrivă, l-au amplificat. Tinerii din Africa sau din Orientul Mijlociu sînt astăzi conectați în timp real, prin intermediul smartphone-ului, cu lumea bogată. Și sînt cu atît mai motivați să ajungă acolo. În plus, ei pot să-și procure astăzi miile de euro cu care sînt răsplătiți traficanții de migranți ilegali. În urmă cu o generație, familiile lor de-abia dacă puteau face acești bani într-o viață întreagă.

Libertatea, siguranța personală și șansa la o viață demnă, pe care Europa le oferă, fac din acest colț de lume o atracție pentru milioane și milioane de oameni. Ceea ce pentru noi reprezintă normalitatea de zi cu zi, pentru mulți alții înseamnă paradisul dorit.

De partea europenilor însă, se adună temeri și nemulțumiri, un sentiment de nesiguranță care alimentează curentele populiste și extremiste, alături de știrile false și de propaganda menită să submineze încrederea oamenilor în instituțiile democratice. În aceste condiții, cina festivă s-ar putea să fie înghițită cu noduri de către cei 27. Un aperitiv amar a fost servit deja de premierul Theresa May, odată cu anunțul declanșării Brexitului, la 29 martie. În mod clar, a 60-a aniversare nu e chiar un motiv pentru focuri de artificii. Poate a 70-a să fie.

Sarcinile aflate în fața celor 27 de lideri, la care i-am putea adăuga pe președinții Comisiei, Consiliului și Parlamentului, sînt extrem de dificile. Dar, pînă la urmă, liderii europeni au de făcut o alegere simplă, care-i poate călăuzi, în final, spre deciziile bune. Ei n-au decît să asculte de voința europenilor. Iar semnalele au fost cît se poate de clare în ultima vreme.

Austriecii au respins extremismul, la alegerile prezidențiale din decembrie 2016. I-au urmat olandezii, la recentele alegeri legislative. În Europa de Est, românii și-au afirmat viguros susținerea pentru valorile europene și au oprit, cel puțin pentru o perioadă, alunecarea țării spre un model de guvernare iliberal. Drapelul Uniunii Europene, reconstituit din zeci de mii de luminițe colorate în albastru și galben, a fost un simbol ce a făcut înconjurul lumii. Este același drapel european fluturat de polonezii care se opun derapajelor guvernării paleoconservatoare. Sau de ungurii care protestează împotriva deciziilor lui Orbán. Sau de ucrainenii care-și doresc un destin european pentru țara lor.

Brexit-ul, alegerea lui Donald Trump și mai cu seamă retorica sa, conștientizarea tot mai largă a fenomenului fake news și mai ales a originilor și resorturilor sale, toate acestea au trezit o puternică reacție democratică de-a lungul și de-a latul Europei. Este timpul ca liderii să asculte vocea europenilor. Pentru că soluția la problemele de azi ale Uniunii Europene este tocmai o Europă mai bună și mai solidară. 

Ovidiu Nahoi este redactor-șef la RFI România.

Foto: Flickr

Bătălia cu giganții jpeg
Onoarea și dezonoarea Legiunii de Onoare
Ce onoare mai e medalia Legiunii de Onoare dacă e oferită unor dictatori?
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Fără solemnități (memorialistică)
Episoadele „omenești” de care am avut parte în neașteptatele mele experiențe ministeriale au, totuși, hazul lor, pe care mi-l amintesc cu o consistentă nostalgie și pe care le povestesc cu plăcere cînd se ivește ocazia.
Frica lui Putin jpeg
Homo mendax
Diversitatea și amploarea capacităților noastre de a minți, de a ne minți, de a-i minți pe ceilalți, de a spune falsul, intenționat sau nu, sînt uluitoare.
Richard M  Nixon and Leonid Brezhnev 1973 jpg
SALT în istorie
În urmă cu exact o jumătate de veac, în mai 1972, cele două superputeri ale Războiului Rece, SUA și URSS, au făcut un pas important și trudit din plin spre dezarmare sau, mai degrabă, spre controlul înarmărilor.
646x404 jpg
Taxe și impozite mai mari? Nu înainte de a lupta, pe bune, cu evaziunea
În legislația fiscală sînt multe exemple de tratamente preferențiale.
Iconofobie jpeg
De ce m-a enervat Churchill
Curajul nu se opune așadar numai lașității. Aceasta din urmă reprezintă forma absolută de eșec al lui, de abdicare a individului de la conduita bărbătească.
„Cu bule“ jpeg
Toxic (adică nașpa)
Dicționarele noastre nu au înregistrat încă sensurile figurate al adjectivului „toxic”, deși acestea s-au răspîndit foarte mult în ultima vreme în mass-media și în comunicarea curentă, fiind bine reprezentate în spațiul online.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Experiențe culinare norvegiene
Povestea asta cu cantina se desfășoară în spații deschise, care comunică direct cu holurile largi, în edificii cu ferestre imense sau cu pereți practic de sticlă, creînd o senzație de deschidere și de libertate,
Un sport la Răsărit jpeg
Grand Chess Tour din nou în România. Merită bucureștenii așa un turneu?
La şah nu poţi să urli, să înjuri, să acuzi arbitrul şi să pretinzi că pe Levon Aronian, de exemplu, nu îl cheamă aşa, că a folosit în mod fraudulos numele, culorile de pe cravată şi blazonul familiei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Podul de piatră
Nepăsarea față de reguli, cutume, tradiții sau istorie pare să fie ea însăși un adevărat specific local pe la noi.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Garguie, himere, căpățîni
Empatia funcționează doar cu viii. Cu morții, arareori e omul zilei empatic, iar cu cei morți demult, chiar deloc!
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pacientul rus
Rusia e tratată diferit, însă tratamentul acesta e similar cu acela aplicat unui locatar de bloc care amenință să dea foc la butelie.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Către ieșirea din ipocrizie
Administrația de la Washington a făcut eforturi majore pentru a evita scurgerile de informații cu privire la dimensiunile reale ale sprijinului pe care îl oferă ucrainenilor.
Bătălia cu giganții jpeg
Îngrijorări de Noaptea Muzeelor
E alternativa smart la ieșirea prin cluburi și discoteci.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Stupori alimentare
Urmăresc de mult, cu atenție, „bibliografia” nutriționiștilor profesioniști și, pe urmele cetățeanului turmentat care întreba mereu cu cine să voteze, întreb și eu, timid, dar tenace: „Eu ce să mănînc? Ce să beau? Cum să aleg dieta optimă?”.
Frica lui Putin jpeg
Unde-s gîlcevile de altădată?
Unde sînt certurile de odinioară precum cele dintre Ponta și Antonescu, care au condus la ruperea USL-ului?
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Miorița woke
Ca orice protestatar respectabil, și miorița originală se simte ignorată, așa că „iarba nu-i mai place, gura nu-i mai tace”.
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat jpeg
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat
Pentru prima oară de la nașterea SUA, o femeie avea să conducă Departamentul de Stat.
O mare invenție – contractul social jpeg
Libertatea de exprimare între tirani, manipulatori, naivi, mizantropi și echidistanți
Romanul lui Vodolazkin și cartea lui Procopius din Caesarea dezvăluie, fiecare în felul său, modul în care se scrie istoria.
Iconofobie jpeg
Un menu european
Natura profundă, intimă, a ființei filologului fusese iremediabil răscolită, devastată chiar.
„Cu bule“ jpeg
Celebrul „Suplement”
E remarcabilă îmbogățirea substanțială a bibliotecii digitale a Institutului de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Acele lucruri inefabile care te fac să te îndrăgostești
Sînt la etapa națională a Olimpiadei de Lectură ca Abilitate de Viață.
Un sport la Răsărit jpeg
Oameni ca Jose Mourinho sau Ronnie O’Sullivan au început să plîngă. Ce se întîmplă?
Cu Ronnie e despre recorduri, nu-l credeţi că nu-i pasă! A egalat numărul maxim de titluri mondiale. Asta face un pic de apă în ochi.
Alb și negru – interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la șah, oponent al regimului Putin jpeg
Alb și negru – interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la șah, oponent al regimului Putin
„Doar victoria Ucrainei și distrugerea totală a mașinii de război a lui Putin pot aduce pacea, atît pentru Ucraina, cît și pentru estul Europei sau pentru Europa întreagă și, de fapt, pentru întreaga lume.”

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.