Viitorul Europei pe înţelesul elitelor noastre hrăpăreţe

Publicat în Dilema Veche nr. 681 din 9-15 martie 2017
Viitorul Europei pe înţelesul elitelor noastre hrăpăreţe jpeg

Lista deja atît de lungă a nenorocirilor implacabile ce se abat periodic asupra neamului românesc s-a îmbogățit în zilele acestea cu un nou concept: „Europa cu mai multe viteze“. Văzînd comentariile din presă, dar și atitudinile multor politicieni, ai impresia că, la fel ca în vremea Dictatului de la Viena (ca să nu coborîm mai adînc în istorie), soarta ne-a fost deja hotărîtă de către cei mari, harta a fost redesenată cu creionul roșu, iar noi n-avem decît a ne supune cu seninătate mioritică. Evident, nu este așa.

Mai întîi de toate, Cartea Albă prezentată de președintele Juncker reprezintă doar un set de propuneri, iar decizia se ia de către statele membre. Printre care, evident, se numără și România. Apoi, decizia privind viitorul Uniunii Europene nu este una pe termen scurt – nu, Bruxelles ul nu dă dictate, decrete sau ordonanțe de urgență, cum greșit cred chiar și unii distinși politicieni, ca să nu mai vorbim de comentatori ce se cred avizați.

Ne aflăm de-abia la începutul unei perioade de reflecție și, oricum, primele discuții serioase vor avea loc de-abia din 2018. Adică după ce ne vom fi lămurit, pe de o parte, cu conținutul negocierilor privind Brexitul și, pe de altă parte, cu deznodămîntul alegerilor din Olanda, Franța, Germania și, posibil, Italia. Avem, așadar, ceva timp să ne formulăm poziția, dar, mai ales, să ne-o adaptăm la situația reală a Europei de azi. Cu alte cuvinte, să ne pregătim serios de negocieri. Fiindcă vor fi negocieri și, stat membru fiind, nimic nu se va putea decide fără acordul nostru.

Dintre propunerile avansate de președintele Juncker, cea de-a doua, care vizează doar o mare piață comună, este inacceptabilă, pentru că va duce în mod sigur la disoluția Uniunii Europene. Vedeți ce se întîmplă cu acordurile de comerț liber: vine un candidat populist, un fel de Trump al Europei, promite refacerea locurilor de muncă prin protecționism și aruncă totul în aer, fără ca vreo instituție europeană să poată opri derapajul.

Dar să admitem și că lucrurile nu mai pot rămîne așa în Uniunea Europeană. Propunerea nr. 1 (să nu se facă nimic) nu este decît o tranziție către deznodămîntul din Propunerea 2. Propunerea 5 – toate statele fac totul împreună – este ideală și, tocmai de aceea, greu de atins. Uniunea federală mai are de așteptat. Rămîn, ca variante de lucru, fie Propunerea 3 – în care statele care vor mai mult acționează împreună, adică fix Europa cu mai multe viteze –, fie Propunerea 4. Adică restrîngem atributele Uniunii lăsînd mai multă libertate statelor (un fel de Propunere 2 îndulcită…).

Cu toate lamentările de prin presa și politica noastră, Uniunea cu mai multe viteze este, astăzi, o realitate. Unele state sînt membre în zona euro și au economii solide, altele, precum Italia sau Grecia, sînt în eurozonă, dar se confruntă cu mari probleme și și-ar dori o mai mare flexibilitate monetară. Alte state nu sînt în zona euro fie pentru că nu vor, precum Suedia sau Danemarca, fie pentru că încă nu îndeplinesc condițiile sau nu s-au decis încă să facă pasul, precum Polonia, România, Ungaria, Cehia sau Bulgaria. Unele state sînt în Spațiul Schengen, altele, nu. Iar lista diviziunilor poate continua, pe diverse criterii.

Și atunci, dacă unele state doresc să-și aprofundeze integrarea, pot fi ele ținute în loc de alte state care, din diverse motive, nu vor sau nu pot? În definitiv, cooperarea consolidată este prevăzută și în actualale tratate, așa că astfel de „alianțe“ în interiorul UE sînt posibile și azi – și chiar se întîmplă.

Ar fi absurd să ne luptăm cu realitatea europeană. Ideea este să decidem calea de urmat pentru următoarele decade. Ne dorim o integrare mai profundă, alături de statele puternice ale eurozonei? Dacă da, atunci avem multe de făcut în România – integritate în luarea deciziilor, administrație eficientă, participarea la sistemul comun de gestionare a frontierelor, reforme economice pentru accederea în zona euro. Ar fi un efort cu nimic mai prejos decît cel făcut de România în perioada 1995-2007 pentru aderarea la UE și NATO. Dar ar merita!

Sau putem alege calea ușoară, a rămînerii în vecinătatea, azi toxică, a Grupului Vișegrad. Adică să ne cantonăm într-un euro-provincialism cînd obtuz, cînd vindicativ. Desigur, o asemenea atitudine se potrivește elitelor naționaliste de la Budapesta și celor paleoconservatoare de la Varșovia. Ele pot cîștiga în continuare alegeri cu acest discurs. Probabil că elitele hrăpărețe de la București visează, la rîndul lor, la o Uniune care să se bage mai puțin în afacerile noastre interne (vezi povestea Ordonanței 13 și a legii grațierii), dar care să livreze în continuare bani pentru clienții din administrațiile locale și, dacă se poate, un pic de lustru european pentru liderii ce vor merge din cînd în cînd să ne reprezinte la Bruxelles.

În loc să ne panicăm sau să ne resemnăm, ca și cum soarta ne e decisă de alții, mai bine am folosi anul acesta pentru a ne gîndi serios la viitorul nostru european. Și la cum va trebui să schimbăm România pentru a avea cu adevărat un viitor european. 

Ovidiu Nahoi este redactor-șef la RFI România.

Foto: adevarul.ro

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.