Victoria "indignaţilor" - dar ce vine după?

Publicat în Dilema Veche nr. 501 din 19-25 septembrie 2013
Aici este aurul României! jpeg

Mişcarea de protest faţă de Proiectul minier „Roşia Montană“ a obţinut un prim succes notabil, după ce demonstraţiile au atins un nivel maxim duminică seara. Circa 10.000 de manifestanţi (potrivit unor estimări moderate) au mărşăluit pe bulevardele din Bucureşti. Dar proteste de amploare au avut loc şi în alte mari oraşe. Semn că mobilizarea prin intermediul reţelelor sociale funcţionează şi că mişcarea are încă potenţial de creştere. A fost un uriaş semnal de alarmă pentru liderii coaliţiei.  

Crin Antonescu a fost primul care a rupt rîndurile, după care premierul Ponta nu a mai avut ce face şi a admis că proiectul de lege trebuie respins. Coaliţia guvernamentală caută, astfel, să fugă din această încurcătură, mişcare ce i-a reuşit atît de bine preşedintelui Băsescu, pînă mai ieri un susţinător fervent al exploatării cu cianuri de la Roşia Montană.  

Manifestaţiile nu se vor opri – iar dacă guvernanţii şi-au făcut asemenea calcule înseamnă că sînt rupţi de realitate. De ce? Pentru că fenomenul depăşeşte limitele unui simplu protest pe teme ecologice. Nemulţumirile privesc chiar mai mult decît încălcarea unor promisiuni electorale – asta s-a mai văzut pe la noi. Este sancţionată, de fapt, favorizarea de către politicieni a intereselor unor mari companii în faţa interesului public. Tinerii care umplu străzile României spun despre astfel de companii că au primit deja totul, doar locuri de muncă nu sînt. Pur şi simplu, o nouă generaţie, a tinerilor care petrec cu mult mai mult timp pe reţele de socializare decît în faţa televizorului, aruncă la gunoi teoria larg acceptată la noi, potrivit căreia favorizarea cu precădere a intereselor companiilor aduce automat bunăstare. O fi bine?  

Un lucru este cert: şomajul în rîndul tinerilor din România depăşeşte 25%. Dar printre manifestanţi se află foarte mulţi tineri care au unde să muncească, dar care sînt nemulţumiţi de nivelul ridicat al corupţiei, reflectat, de exemplu, în starea proastă a serviciilor publice şi în nivelul jalnic al administraţiei. Cazul copilului ucis de cîinii maidanezi în vecinătatea unui parc bucureştean şi reacţia halucinantă a primarului general Sorin Oprescu ilustrează perfect starea de fapt. Mai există, apoi, nemulţumirea tinerilor care sînt activi, dar ale căror joburi, parţiale şi temporare, nu le asigură nici un trai decent, nici o perspectivă profesională şi de viaţă personală.

Sînt nemulţumiri de ordin general faţă de „sistem“, care decurg din convingerea manifestanţilor că problema nu se află la un partid sau altul, ci la „sistem“. Pur şi simplu, alternanţa la putere nu mai este văzută ca un fundament al democraţiei, ci mai degrabă ca o garanţie că lucrurile nu se vor schimba. Politicienii se schimbă. Politicile – nu. Pentru că acestea sînt oricum dictate de Troică, de Banca Centrală Europeană, ba, în opinia unor manifestanţi mai radicali, direct de la Berlin sau Washington.  

Este, de altfel, convingerea indignaţilor din Spania, a italienilor care au mers, la ultimele alegeri, cu Beppe Grillo, a grecilor şi a portughezilor exasperaţi de austeritate, a bulgarilor, slovacilor, slovenilor sau macedonenilor care au ieşit în stradă să acuze corupţia clasei politice. Este ceea ce i-a scos în stradă pe tinerii brazilieni sau, în anii mai din urmă, pe cei din Chile şi Israel sau pe studenţii din Marea Britanie. Manifestaţiile din România se încadrează, aşadar, într-un fenomen global.

Dar va duce mişcarea din România la o adevărată schimbare pe scară largă a politicilor, dincolo de eventuala îngropare a legii Roşia Montană? Ei bine, protestele care au împînzit Europa nu au adus cu adevărat schimbări majore ale politicilor. „Indignaţii“ nu au reuşit să se coaguleze într-o mişcare politică bine articulată, care să şi conteze.

Apoi, este caracterul eterogen al mişcării. Pe străzile Bucureştiului au apărut deja manifeste cu un vădit caracter de stînga, cerînd oprirea privatizării serviciilor publice, trecerea resurselor naturale sub controlul public, anularea Codului Muncii din 2011, instituirea unor sisteme de educaţie şi sănătate eficiente şi bazate pe investiţii publice, grile de impozitare bazate pe principiile solidarităţii. Plus retragerea militarilor români din toate misiunile din afara ţării.

Dar sînt acestea revendicările care-i scot în stradă pe toţi manifestanţii? Nu. Unii au ieşit strict împotriva proiectului minier şi sînt mai degrabă preocupaţi de mediu şi de protejarea patrimoniului. Alţii reclamă doar încălcarea normelor statului de drept – nu poţi conferi unei companii beneficii printr-o lege specială. Destui au ieşit în mod special pentru a manifesta împotriva lui Victor Ponta şi a USL – pentru ei, Roşia Montană este un subiect la fel de valabil ca şi acuzaţiile de plagiat. Iar aceştia nici nu vor să audă de revendicări venite dinspre stînga. Manifestanţii sînt împreună acum, dar viziunile complet diferite asupra politicilor publice îi vor despărţi, mai devreme sau mai tîrziu.  

Apoi, tocmai ruptura faţă de sistemul de partide în întregul său îi face pe mulţi tineri să refuze implicarea concretă pe arena politică. Ei ies în stradă, îşi exprimă foarte clar nemulţumirile, după care nu mai vin la vot fiindcă – nu-i aşa? – toţi politicienii sînt la fel. Şi aşa nu se va schimba nimic. Iar curînd vor ieşi din nou în stradă, pentru o altfel de Roşie Montană.

Marea provocare pentru mişcarea de protest este să capete o formă politică şi să poată participa la competiţia democratică. Fiindcă oricîte hibe ar avea „sistemul“ – şi are, slavă Domnului! –, tot nu s-a inventat ceva mai puţin rău decît democraţia bazată pe alegeri şi competiţia între partide.

Altfel, sînt şanse mari ca mişcarea civică să fie confiscată de forţele politice existente. Sau, mai rău, să cadă în tentaţia extremismului. Că tot e la modă prin toată Europa!

Ovidiu Nahoi este realizator de emisiuni la Money.ro.

O mare invenție – contractul social jpeg
Subiect de drept și drept subiectiv (I)
În limba engleză, termenul subject a rămas fidel sensului etimologic de supus.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Conferințele noastre, viitorul nostru
Cînd generația liceenilor de azi va ajunge la butoanele țării, sînt convins că ne va fi mai bine decît ne este acum!
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Presa acum 85 de ani și azi
Nu mai e vorba de o slujbă publică, destinată să lămurească în vreun fel pe privitor.
Frica lui Putin jpeg
Condiția de înger
abandonînd umanitatea pentru un scurt răstimp, a împrumuta aripile de la îngeri.
AFumurescu prel jpg
Interesul și fesul
Dacă nu mă credeți, întrebați-vă prietenii de pe Facebook, Instagram, Twitter, TikTok și ce alte rețele „sociale” vor mai fi fiind. În lumea virtuală.
m simina jpg
Abraham Lincoln de Ziua Recunoștinței
Abraham Lincoln este primul președinte american care a salvat un curcan de la sacrificare, dar nu cu ocazia Zilei Recunoștinței, ci de Crăciun.
Iconofobie jpeg
Întîmplări întîmplătoare
„Întîmplările” sînt piesele unui puzzle imens ce creionează o imagine aflată dincolo de puterea noastră de cuprindere.
„Cu bule“ jpeg
Vechea gașcă
Originea cuvîntului nu a fost lămurită, deocamdată.
HCorches prel jpg
Nu-i cazul să renunți
Din fericire, chiar și în cadrul acestor formări pe care le mai susținem, constatăm că numărul acestor profesori este în scădere.
p 7 WC jpg
Libertate de expresie pentru cine?
Expresia lui Musk „într-o manieră sănătoasă” permite o gamă largă de interpretări, unele dintre ele foarte restrictive pentru libertatea de expresie.
radu naum PNG
Comunismul se aplică din nou jpeg
Bucureștiul văzut cu alți ochi
Bucureștiul acela, bombardat de americani și apoi și de germani, era încă frumos și bogat.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Opt miliarde
Însă, potrivit acelorași statistici ale ONU, Occidentul îmbătrînește în ritm accelerat.
640px Olietanks in de Amsterdamse haven op de voorgrond een binnenvaartschip, Bestanddeelnr 926 7985 jpg
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Un film antipatic…
Greșeala s-ar putea repara, poate, la o difuzare ulterioară.
Frica lui Putin jpeg
Întîrziere
Unii se încruntă și se supără zilele astea cînd văd că sîntem mereu amînați de la „intrarea în Schengen”.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Uniunea și europenii
Identitatea europeană nu se acordă și nici nu se recunoaște cu ucaz de la Bruxelles.
m simina jpg
Șaluri de cașmir de la Napoleon
Între timp, după divorț, Joséphine se mutase în Castelul Malmaison, de lîngă Paris. Cu tot cu șalurile de cașmir.
Iconofobie jpeg
Chestiunea securității personale
Din instinct, vor răspunde biologii și, strict somatic judecînd faptele, ei au, fără îndoială, dreptate.
„Cu bule“ jpeg
Atitudine și inițiativă
Expresia a lua atitudine a fost una extrem de frecventă în limba de lemn din perioada comunistă
HCorches prel jpg
Cu toții am trecut prin Transporturi
Cine nu a trecut prin astfel de experiențe poate să creadă orice.
radu naum PNG
p 7 Londra WC jpg
Prea săraci pentru război
O posibilă soluție ar fi încheierea unui acord prin care sancțiunile economice să fie reduse, în schimbul reluării furnizării de gaze.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Martorii americani la ocuparea României
Urmează apoi speranța românilor că se vor înțelege cumva cu rușii, că puterile occidentale îi vor salva, ceea ce nu s-a întîmplat.

Adevarul.ro

Volodimir Zelensky FOTO Profimedia
The Economist: Încercările armatei ucrainiene de a ocupa Crimeea ar putea duce la disensiuni serioase între Zelensky și liderii occidentali
Revista britanică a relatat că Occidentul se teme de o escaladare a conflictului în cazul unei ofensive a Forțelor Armate ale Ucrainei în Crimeea și de posibila utilizare a armelor nucleare de către Federația Rusă, ca răspuns.
vaccin covid foto Pixabay
COVID-19. Unde putem face vaccinul bivalent în România
La finalul săptămânii trecute a sosit în România vaccinul anti-COVID bivalent, care în statele din Vest se administrează încă din septembrie.
Zimbru Romsilva jpg
Un zimbru impunător, filmat la masă într-o pădure din Parcul Natural Vânători Neamț VIDEO
Cel mai mare mamifer terestru din Europa, zimbrul, are în Parcul Natural Vânători Neamț toate condițiile de hrană și adăpost. Este „la el acasă”, după ce specia a fost reintrodusă în urmă cu câteva decenii.

HIstoria.ro

image
Planul în 10 puncte de comunizare a României din martie 1945
În timp ce Armata Română participa, alături de cea sovietică, la luptele din Ungaria și Cehoslovacia, partidul comunist, încurajat de Moscova, dădea asaltul final pentru acapararea puterii.
image
Cucerirea Vidinului, cea mai puternică fortăreaţă otomană de pe Dunăre
La începutul lunii mai 1877, Armata Română s-a concentrat în Oltenia pentru a împiedica manevrele otomane și a ține sub control cetatea Vidin, cea mai puternică fortăreață turcească de pe Dunăre.
image
Războiul Fotbalului: Meciul care a declanșat conflictul armat dintre El Salvador și Honduras / VIDEO
În istorie sunt consemnate tot felul de conflicte, pornind de la motive mai mult sau mai puțin întemeiate: pentru teritorii, pentru bogății, pentru glorie, pentru onoare, pentru amor... Iată însă că atunci când două națiuni sud-americane, Salvador și Honduras, au ajuns să se războiască, printre motivele conflictului s-au regăsit și niște partide de... fotbal.